DECIZIA nr. 319 din 19 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Easy Credit 4 All IFN – S.A. din Constanța în Dosarul nr. 29.650/245/2019 al Judecătoriei Iași – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.025D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că situația debitorilor și a creditorilor nu este identică.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 2 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 29.650/245/2019, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea EASY CREDIT 4 ALL IFN – S.A. din Constanța într-o cauză prin care a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să i se transmită dreptul de proprietate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea susține că excluderea creditorilor din contractul de credit de la posibilitatea de a se folosi de prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, în condițiile în care (i) debitorii nu se conformează prevederilor Legii nr. 77/2016, (ii) debitorii nu se prezintă la biroul notarial indicat în notificarea de dare în plată în vederea perfectării actului translativ de proprietate (așa cum s-a întâmplat în cauza în care s-a ridicat prezenta excepție) și (iii) creditorii se prezintă la sediul biroului notarial și transmit informațiile necesare încheierii actului de dare în plată. … 6.Judecătoria Iași – Secția civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât atunci când situațiile sunt diferite și reglementarea trebuie să fie diferită.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, care au următorul conținut: „(1) În situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor.“ … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind liberul acces la justiție. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia ignoră rațiunea intrinsecă a Legii nr. 77/2016, care este exprimată în prevederile art. 3 din aceasta, potrivit căruia „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord“. Tot mecanismul de remedii instituit de Legea nr. 77/2016, precum și ordinea logică și cronologică în care se poate recurge la acestea nu reprezintă decât o implementare a scopului descris în prevederile art. 3, anterior redate. Astfel, prima etapă a acestui mecanism este indicată de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, potrivit căruia „În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4“. A doua etapă a mecanismului instituit de Legea nr. 77/2016, care, spre deosebire de prima etapa, poate sau nu să survină în derularea mecanismului, este descrisă de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, potrivit căruia „În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege“. A treia etapă, care, în mod similar cu a doua etapă, poate sau nu să survină în derularea mecanismului dării în plată, constă în formularea de către partea interesată a apelului împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat contestația prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 [relevante, în acest sens, sunt prevederile art. 7 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016].  … 13.În continuare, a patra etapă a mecanismului dării în plată este prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 și constă într-un remediu care, spre deosebire de etapele a doua și a treia anterior evocate, este pus la dispoziția consumatorului, nu și a creditorului. Astfel, ipoteza normativă a textului criticat este indicată de propoziția „În situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de prezenta lege […]“. Potrivit etapelor anterior analizate, rezultă că în două cazuri devine incident acest remediu: fie creditorul nu a răspuns invitației consumatorului din notificarea adresată conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 și nu s-a prezentat la biroul notarial pentru stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului, fie nu s-a conformat obligației prevăzute de art. 7 alin. (6) din Legea nr. 77/2016, potrivit căruia „În termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestației, creditorul are obligația să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia.“ … 14.În esență, autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că legiuitorul a încălcat art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție prin punerea, exclusiv la dispoziția consumatorului, a remediului prevăzut de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 prin care instanța pronunță o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor. Cu toate acestea, Curtea observă că însăși Legea nr. 77/2016 reglementează situația în care consumatorul nu respectă pașii procedurali pe care trebuie să îi urmeze pentru a se putea prevala de beneficiile acesteia. Astfel, potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 77/2016, „Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere și nici mai lung de 90 de zile, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunțarea la notificarea de dare în plată și părțile vor fi repuse de drept în situația anterioară“. Cu alte cuvinte, sancțiunea prevăzută de lege pentru neconformarea consumatorului față de prevederile legale ce urmează să fie parcurse pentru a se bucura de beneficiul Legii nr. 77/2016 constă într-o simplă prezumție legală că a renunțat la remediul notificării pe care tot el l-a declanșat, precum și în repunerea, de drept, în situația anterioară. În schimb, autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate solicită, în fapt, Curții Constituționale să impună consumatorului care, după declanșarea mecanismului dării în plată, s-a răzgândit și nu mai dorește să se prevaleze de acesta sancțiunea ca remediul astfel declanșat să poată să fie continuat și folosit în interes propriu de către creditor. Dar o asemenea soluție ar echivala cu încălcarea competenței legiuitorului de a decide cu privire la politicile economice și sociale, în particular cele referitoare la raporturile juridice ale consumatorilor cu instituțiile financiar-bancare. Solicitarea formulată de autoarea prezentei excepții de a acorda și creditorilor remediul stingerii datoriilor consumatorului prin darea în plată a imobilului ipotecat ar reprezenta o veritabilă intervenție în marja de apreciere a statului care, așa cum s-a observat, nu poate fi eliminată. Și aceasta pentru că o asemenea soluție ar avea ca efect, în fapt, deturnarea întregului mecanism prevăzut de Legea nr. 77/2016 de la menirea prevăzută de art. 3 din aceasta, care urmărește protejarea consumatorilor. Dar împrejurarea că legiuitorul a pus remediul impreviziunii prevăzut de Legea nr. 77/2016 exclusiv la dispoziția consumatorilor, așa cum sunt definiți de această lege, nu îi împiedică pe creditori să invoce, la rândul lor, în temeiul Codului civil, impreviziunea, în vederea adaptării sau încetării contractului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020, paragraful 40).  … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Easy Credit 4 All IFN – S.A. din Constanța în Dosarul nr. 29.650/245/2019 al Judecătoriei Iași – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Iași – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește