DECIZIA nr. 318 din 9 iulie 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Silviu Constantin Schindele și alții, în Dosarul nr. 8.157/3/2020 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.675D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.988D/2020, nr. 2.160D/2020, nr. 32D/2021, nr. 140D/2021, nr. 272D/2021, nr. 275D/2021, nr. 613D/2021, nr. 765D/2021, nr. 1.726D/2021, nr. 2.260D/2021 și nr. 2.458D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și a dispozițiilor alin. (5) din același articol, a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor“ din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 și a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru membrii săi, în Dosarul nr. 8.287/3/2020 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 794/89/2020 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă, în Dosarul nr. 33.991/3/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 30.264/3/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.744/89/2020 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă, în Dosarul nr. 4.796/63/2020 al Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 16.365/3/2020 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 21.763/3/2020 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 4.611/30/2020 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual din Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, pentru membrii săi, în Dosarul nr. 264/39/2020 al Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Marian Bărbulete în Dosarul nr. 30.161/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, președintele Cătălin Marcel Corneanu. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Partea prezentă se opune conexării Dosarului Curții Constituționale nr. 613D/2021 cu celelalte dosare apelate, apreciind că obiectul excepției de neconstituționalitate este diferit. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.988D/2020, nr. 2.160D/2020, nr. 32D/2021, nr. 140D/2021, nr. 272D/2021, nr. 275D/2021, nr. 613D/2021, nr. 765D/2021, nr. 1.726D/2021, nr. 2.260D/2021 și nr. 2.458D/2021 la Dosarul nr. 1.675D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul președintelui Sindicatului Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. În acest sens, arată că, așa cum se desprinde din art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, acordarea compensației pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu este condiționată doar de două cerințe: desfășurarea activității de prevenire și combatere a corupției și personalul vizat de activitate să fie personalul propriu/în subordinea celor care desfășoară activitatea de prevenire și combatere a corupției. Distinct de aceste cerințe textul de lege supus controlului de constituționalitate prevede că unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite. Prin urmare, în aplicarea dispozițiilor de lege referitoare la acordarea compensației, ordonatorul principal de credite este abilitat să emită reglementări subsecvente, prin care va stabili, în mod concret, care sunt unitățile și categoriile de personal cărora li se acordă acest drept, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale, precum și condițiile, criteriile și mărimea compensației. Altfel spus, prin actul pe care îl va emite, ordonatorul de credite nu se va rezuma doar la un act de aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, ci va putea să le completeze, instituind condiții și criterii de acordare a compensației suplimentare față de cele stabilite prin această lege. … 7.Art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că acordarea compensației pentru activitatea de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului propriu se face într-un procent fix, de 30%, calculat la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază, nefiind dată astfel ordonatorului de credite posibilitatea să stabilească în mod concret mărimea acestei compensații. Dispozițiile de lege analizate nu se referă la sporuri sau premii care au în vedere merite individuale concretizate în rezultate deosebite din punct de vedere cantitativ sau calitativ ale activității profesionale, ci se referă la condiții obiective de desfășurare a muncii, incidente în cazul personalului care are în fișa postului ca atribuții desfășurarea activităților de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului propriu, astfel că stabilirea unor tratamente diferențiate între persoane care desfășoară activități de prevenire și combatere a corupției nu pot fi primite și nu intră în ipoteza normei de lege analizate. De altfel, un asemenea tratament ar contraveni principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. … 8.Dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 generează incertitudine și neclaritate în privința aplicării dispozițiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite. … 9.Reprezentanta Ministerului Public, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 557 din 24 octombrie 2023, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor“ din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10.Prin Sentința civilă nr. 4.221 din 22 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.157/3/2020, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Silviu Constantin Schindele și alții, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 11.Prin Încheierea din 28 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.287/3/2020, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) cu privire la sintagma „de până la“, ale art. 14 alin. (5) și ale art. 23 cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Sorin-George Stan și Ion Dincă, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 12.Prin Sentința civilă nr. 378/CA din 5 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 794/89/2020, Tribunalul Vaslui – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Radu Traian Cojocar, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 13.Prin Încheierea din 3 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 33.991/3/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Ionuț Soare și alții, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 14.Prin Decizia nr. 1.144/R-C din 14 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 30.264/3/2019, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Dan Claudiu Dobrică, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 15.Prin Sentința civilă nr. 517/CA din 14 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.744/89/2020, Tribunalul Vaslui – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Florentina Doina Fodor, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 16.Prin Încheierea din 20 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.796/63/2020, Tribunalul Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1), în ceea ce privește sintagma „de până la“, ale art. 14 alin. (5) și ale art. 23, în ceea ce privește sintagma „structurile centrale ale instituțiilor“, din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Monica-Gabriela Litră, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 17.Prin Încheierea din 3 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 264/39/2020, Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual din Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, pentru membrii Lavinia Pughiuc și alții, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici statutari. … 18.Prin Decizia civilă nr. 2.477 din 14 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 30.161/3/2019, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1), a dispozițiilor art. 14 alin. (5) și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“ din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Marian Bărbulete într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 19.Prin Încheierea din 18 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.365/3/2020, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Victor Tiberiu Bîrloiu, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 20.Prin Sentința civilă nr. 1.419 din 3 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 21.763/3/2020, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5), în ceea ce privește sintagma „fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege“ din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 14 alin. (1), cu privire la sintagma „de până la“, ale art. 14 alin. (5) și ale art. 23, cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Vasile Ciobanu și alții, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 21.Prin Încheierea din 7 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.611/30/2020, Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1), în ceea ce privește sintagma „de până la“, ale art. 14 alin. (5) și ale art. 23, în ceea ce privește sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, pentru Vlad Ionuț Demian și Călin Bogdan Albu, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici. … 22.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că elementele principale care vizează nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al polițiștilor se referă la statutul acestei categorii socioprofesionale, care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului prevede că polițistul are dreptul la salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, premii și prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. … 23.Dispozițiile art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevăd acordarea unei compensații de risc/pericol deosebit de până la 30%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază. Ordonatorul principal de credite este abilitat să emită reglementări subsecvente, prin care va stabili, în mod concret, care sunt unitățile și categoriile de personal cărora li se acordă acest drept, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale, precum și unitățile, categoriile de personal și cuantumul compensației. Altfel spus, prin actul pe care îl va emite, ordonatorul principal de credite nu se va rezuma doar la un act de aplicare a dispozițiilor de lege, ci va putea să le completeze, instituind condiții și criterii de acordare a compensației suplimentare față de cele stabilite prin lege. … 24.Ordonatorul principal de credite a dat în sarcina ordonatorilor secundari această abilitate, iar la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliției Române sau Inspectoratul General al Poliției de Frontieră – au fost aprobate cuantumuri prin note-raport. … 25.De asemenea, ordinul ministrului de interne privind drepturile salariale ale polițiștilor a fost clasificat ca secret, în aceste condiții persoana îndreptățită să primească sporul necunoscând regulile după care se stabilește acest drept, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil și nici opozabil. Normele privind stabilirea categoriilor de personal și cuantumul sporului de pericol deosebit trebuie să respecte cerințele de stabilitate și previzibilitate a legii, însă dispozițiile legale criticate nu îi permit polițistului să își adapteze comportamentul în mod corespunzător și nici nu poate să aibă reprezentarea corectă a alcătuirii drepturilor sale salariale. … 26.Prin urmare, autorii excepției consideră că dispozițiile art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și sintagma „de până la“ prevăzută în alin. (1) al aceluiași articol contravin prevederilor art. 1 alin. (4) și (5), ale art. 31 și ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. … 27.De asemenea, arată că, întrucât reglementarea are efecte impredictibile, depinzând de condiții și criterii a căror natură nu poate fi anticipată, este contrară art. 1 alin. (5) din Constituție. … 28.Mai mult, în lipsa unei diferențieri legale între polițiștii care îndeplinesc condițiile din acest articol, această sintagmă ar putea crea premisa unor discriminări salariale între funcționari publici aflați în situații identice și astfel s-ar încălca principiul constituțional al interzicerii discriminării. … 29.Totodată, se susține că dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu pot fi interpretate în sensul că se aplică și în stabilirea compensației pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu, deoarece acordarea acesteia se face în procent fix, de 30%, calculat la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază, nefiind dată astfel posibilitatea ordonatorului de credite să stabilească în mod concret mărimea acestei compensații. … 30.Referitor la dispozițiile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, se arată că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ introduce o limitare imprecisă a destinatarilor articolului. De pildă, printr-un ordin de ministru clasificat s-a dispus ca aceste prevederi să fie aplicate doar angajaților din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne, modificându-se, astfel, textul legal. Totodată, angajații din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne sunt privilegiați față de cei angajați în Inspectoratul General al Poliției Române sau în inspectoratele de poliție județene care desfășoară aceeași activitate și care, astfel, sunt discriminați. Cu alte cuvinte, pentru aceleași condiții de muncă se stabilesc salarii diferențiate. … 31.Dispozițiile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt contrare standardelor de calitate a legii, întrucât acest text legal stabilește o majorare salarială de 12,5% pentru o serie de instituții publice. Potrivit art. 7 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă instituții publice și, ca atare, angajații acestora ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salarială prevăzută de art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Însă, din cauza neclarității acestui text de lege, a fost posibilă excluderea angajaților celor două instituții publice anterior evocate din câmpul său de aplicare. Chiar și în situația în care ar fi fost acordată majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de angajații din structurile din subordine/coordonare, din cauza lipsei unei criteriu obiectiv al diferențierii. În structurile polițienești, funcțiile în care se încadrează polițiștii sunt diferențiate în funcție de eșalon, iar prin acest text se introduce o dublă diferențiere. … 32.Cu privire la dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, autorii excepției susțin că acestea sunt discriminatorii, întrucât nu îi includ între categoriile profesionale exceptate de la aplicarea etapizată a legii și pe funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea, anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, încalcă principiul egalității în drepturi, al echității, al egalității de tratament și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Prin urmare, nu poate fi acceptată o situație defavorabilă pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, în sensul că unora li se aplică salariul de funcție și sporurile, iar altora nu, în condițiile în care cei cărora nu li se aplică au și coeficienții mai mici. … 33.În legătură cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, se arată că aceste prevederi legale nu fac nicio referire cu privire la ceea ce se întâmplă cu sporurile, compensațiile și alte drepturi care apar/sunt introduse de noua lege (Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice). Este cazul compensației de pericol deosebit, prevăzută pentru polițiști, care ar fi trebuit aplicată la salariul de funcție începând cu 1 ianuarie 2011, întrucât nu există nicio prevedere legală care să blocheze aplicarea acesteia. Construcția salariului de funcție și înghețarea acestuia în perioada de aplicare a Legii-cadru nr. 284/2010 nu se confundă cu sporurile/indemnizațiile/compensațiile prevăzute de acest act normativ și care trebuiau aplicate de la data de 1 ianuarie 2011. Începând cu 1 ianuarie 2011 apare în legislația aplicabilă polițiștilor acest drept salarial, compensația pentru pericol deosebit, iar despre situația sporurilor nou-apărute nu se face nicio referire. Se arată că o lege este edictată pentru a produce, nu pentru a nu produce efecte juridice. … 34.Compensația de pericol deosebit nu fusese prevăzută de legislația de salarizare aplicabilă în 2010 și nu trebuie să se confunde suma compensatorie reprezentând foste sporuri, introduse în salariul de funcție începând cu 1 ianuarie 2010, între care și sporul de pericol deosebit prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu compensația de pericol deosebit introdusă prin art. 14 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Ea face parte din salariul de funcție tocmai ca acesta să aibă un nivel minim corespunzător salariului minim brut pe țară. Acest drept salarial (compensație), aplicabil ca spor la salariul de funcție, trebuia să se acorde începând cu data de 1 ianuarie 2011. … 35.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.675D/2020, apreciază că sunt neconstituționale dispozițiile art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru considerentele expuse de Curtea Constituțională în Decizia nr. 318 din 21 mai 2019. În ceea ce privește sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ cuprinsă în art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, apreciază că excepția este neîntemeiată, pentru considerentele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010. … 36.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.988D/2020, și Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-au exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 37.Tribunalul Vaslui – Secția civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.160D/2020, consideră că dispozițiile art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale, însă dispozițiile art. 14 alin. (4) din aceeași anexă încalcă condițiile de precizie, claritate și predictibilitate ale legii, prin conferirea ordonatorului de credite a prerogativei de a stabili condițiile concrete de acordare a sporului. Aceeași instanță, în Dosarul Curții Constituționale nr. 272D/2021, apreciază că dispozițiile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale. … 38.Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.260D/2021, apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. … 39.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu contravin prevederilor constituționale invocate, iar în ceea ce privește critica adusă dispozițiilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, arată că aceasta privește chestiuni de interpretare și aplicare a legii, de competența instanțelor de judecată. … 40.Tribunalul Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale. În ceea ce privește dispozițiile alin. (1) din art. 14 al aceleiași anexe, arată că acestea nu se referă la sporuri sau premii care au în vedere merite individuale concretizate în rezultate deosebite din punct de vedere cantitativ sau calitativ ale activității profesionale, ci se referă la condiții obiective de desfășurare a muncii, incidente în cazul unor categorii extinse de personal, astfel că stabilirea unor tratamente diferențiate între persoane care desfășoară munca în aceleași condiții în funcție de rezultatele muncii nu intră în ipoteza normei de lege analizate. Cât privește art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, apreciază că acesta este constituțional. … 41.Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că după modificarea art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acest text de lege nu se mai poate afla în relație cu majorarea de 12,5% pentru activitățile anticorupție, dată fiind înlăturarea identității de terminologie, în cauză rămânând discutabile claritatea și predictibilitatea dispozițiilor criticate. … 42.Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că aspectele invocate de autorii excepției privesc probleme de interpretare a legii, iar nu probleme de neconstituționalitate. … 43.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 44.Guvernul apreciază că dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j), pentru aceleași motive reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 318 din 21 mai 2019. Cu privire la critica de neconstituționalitate a art. 14 alin. (1) și a art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și în ceea ce privește art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. … 45.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:46.Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. … 47.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din actele de sesizare și criticile de neconstituționalitate formulate, îl constituie sintagma „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, și dispozițiile alin. (5) din același articol, sintagma „structurile centrale ale instituțiilor“ din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010. … 48.Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 au avut o aplicare limitată în timp, fiind apoi abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 30 din Legea-cadru nr. 153/2017. De asemenea, constată că autorii excepției critică dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 în redactarea anterioară modificărilor aduse prin art. LVII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022. Având în vedere însă că dispozițiile de lege criticate produc efecte juridice în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea, în acord cu cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, urmează să analizeze aceste texte de lege, astfel cum a fost sesizată. Dispozițiile legale criticate au următoarea redactare:– Art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017:(1)Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare și valorificare a informațiilor sau datelor/situațiilor/documentelor/ actelor, investigații, acțiuni și intervenție, efectuarea actelor de cercetare penală specială, beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit de până la 30% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază.[…](5)Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite. … – Art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017: „Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care sunt încadrați în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.“; … – Art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017:(2)Începând cu data de 1 iulie 2017:a)se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții; … b)prin excepție de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol; … c)prin excepție de la prevederile lit. a), indemnizațiile lunare ale personalului care ocupă funcții de demnitate publică se stabilesc prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată; … d)până la data de 31 decembrie 2017 se acordă drepturile de hrană și tichetele de masă de care beneficiază, la data intrării în vigoare a prezentei legi, unele categorii de personal bugetar, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … (3)Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții; … b)prin excepție de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile de medici și de asistenți medicali din unitățile sanitare publice, prevăzute în anexa nr. II cap. I, se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit prezentei legi pentru anul 2022; … c)prin excepție de la lit. a), începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul prevăzut în anexa nr. II, cuantumul sporurilor, majorărilor, indemnizațiilor, compensațiilor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare se determină, în condițiile reglementate de prezenta lege, utilizând salariul de bază stabilit potrivit prezentului articol, fără a depăși limita prevăzută la art. 25; … d)prin excepție de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, de care beneficiază personalul care ocupă funcții didactice din unitățile de învățământ preuniversitar și universitar de stat, se majorează cu 20% față de nivelul acordat pentru luna februarie 2018; … e)prin excepție de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol; … f)indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX se stabilesc pe baza coeficienților și a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată; … g)pentru personalul încadrat în unități sanitare publice aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la lit. a)-c) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziție distinctă. …  … – Art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010: „(5) În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.“ …  … 49.Autorii excepției susțin că aceste dispoziții de lege contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informație și art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. De asemenea, se mai invocă prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la salarizare egală pentru muncă egală din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 50.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat asupra constituționalității textelor de lege supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 51.Prin decizia amintită, Curtea a reținut, în esență, că prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și ale art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 fac parte dintr-o succesiune de acte normative prin care, începând cu 1 ianuarie 2004 și până în prezent, s-a acordat unor categorii de beneficiari un drept de natură salarială, denumit spor sau, după caz, compensație, prevăzându-se condițiile de acordare. … 52.Complementar acestor norme substanțiale, legiuitorul a adoptat și o serie de norme de implementare, acestea din urmă servind la punerea efectivă în aplicare a normelor constitutive de drepturi salariale, relevante în prezenta cauză fiind dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prin care se dispune că unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite. … 53.Cu privire la dispozițiile art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reiterat jurisprudența sa potrivit căreia sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ prevăzute, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, fac obiectul de reglementare al legii organice (a se vedea în acest sens Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021, și Decizia nr. 105 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 2 iunie 2021). … 54.În ceea ce privește dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate, reținând că acestea contravin prevederilor constituționale pentru aceleași motive reținute anterior în Decizia nr. 318 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 iulie 2019. … 55.În prezenta cauză, față de data invocării excepțiilor de neconstituționalitate, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 294 din 17 mai 2022, și având în vedere soluția de admitere pronunțată prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 56.În continuare, cu referire la excepția de neconstituționalitate a art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a observat, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, că, în realitate, autorii excepției erau nemulțumiți de omisiunea legiuitorului de a-i include în enumerarea categoriilor socioprofesionale exceptate de la aplicarea etapizată a legii și pe funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne, dar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legiuitorul este cel care își asumă politica salarială cu privire la personalul plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și stabilirea drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială (a se vedea Decizia nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017, paragraful 23, sau Decizia nr. 139 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 3 iunie 2020, paragraful 15). Prin urmare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, soluție care se impune și în prezenta cauză. … 57.Cu referire la criticile aduse art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin aceeași decizie (Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată), Curtea a observat, pe de o parte, că aceste dispoziții legale sunt clare și, pe de altă parte, că aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție (a se vedea și paragraful 18 al Deciziei nr. 548 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 9 octombrie 2020). … 58.Referitor la prevederile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Curtea s-a pronunțat asupra acestora prin Decizia nr. 624 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2022, paragrafele 28-31. … 59.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată cu privire la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că „stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006) și că „stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57). … 60.Astfel, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate dau expresie opțiunii legiuitorului în materia salarizării personalului bugetar și că aceste norme juridice clarifică pentru perioade precis determinate situația drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, fiind lipsite de echivoc sub aspectul destinatarilor și efectelor juridice pe care le produc. Reținând că, raportat la rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, legiuitorul are libertatea de a reglementa salarizarea în sistemul public, evident cu respectarea prevederilor Constituției, Curtea a constatat că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a urmărit, în esență, garantarea cuantumului drepturilor salariale și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar. … 61.Ca tehnică de reglementare, textele de lege criticate nu au semnificația repunerii în vigoare a unor acte normative abrogate. Așadar, modalitatea de reglementare prevăzută de textele de lege criticate este diferită de cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, prin care au fost supuse controlului dispoziții de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate și prin care s-a statuat că „prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție“. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în cauză. … 62.În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și la principiul securității juridice. … 63.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 64.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne în Dosarul nr. 8.157/3/2020 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 8.287/3/2020 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 794/89/2020 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă, Dosarul nr. 33.991/3/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 30.264/3/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 1.744/89/2020 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă, Dosarul nr. 4.796/63/2020 al Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 16.365/3/2020 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 21.763/3/2020 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Dosarul nr. 4.611/30/2020 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual din Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani în Dosarul nr. 264/39/2020 al Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Marian Bărbulete în Dosarul nr. 30.161/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor“ din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de aceiași autori, în aceleași dosare ale acelorași instanțe. … 3.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că sintagma „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Vaslui – Secția civilă, Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește