DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Constantin Răducu, în Dosarul nr. 11.183/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 357D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.662D/2019, nr. 3.251D/2019, nr. 3.252D/2019, nr. 3.253D/2019, nr. 3.254D/2019, nr. 3.255D/2019, nr. 3.307D/2019, nr. 3.338D/2019, nr. 3.339D/2019, nr. 3.340D/2019, nr. 3.341D/2019, nr. 3.342D/2019, nr. 3.343D/2019, nr. 3.344D/2019, nr. 3.345D/2019, nr. 3.393D/2019, nr. 3.396D/2019, nr. 3.397D/2019, nr. 3.398D/2019, nr. 3.420D/2019, nr. 3.421D/2019, nr. 3.422D/2019, nr. 3.423D/2019, nr. 3.424D/2019, nr. 3.425D/2019, nr. 76D/2020, nr. 372D/2020 și nr. 568D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, ridicată de Aurel Iordan în Dosarul nr. 26.536/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Stelian Grigore Borza în Dosarul nr. 873/30/2019, de Dorel Buda în Dosarul nr. 874/30/2019, de Dan Moisescu în Dosarul nr. 881/30/2019, de Anca Lungu în Dosarul nr. 1.334/30/2019, de Cristian Pascalău în Dosarul nr. 1.335/30/2019, de Ioana Rus în Dosarul nr. 879/30/2019, de Corina Daniela Untilă în Dosarul nr. 1.347/30/2019, de Ioana Daniela Bărbat în Dosarul nr. 1.337/30/2019, de Gabriela Onea în Dosarul nr. 880/30/2019, de Marin Dunăvete în Dosarul nr. 1.341/30/2019, de Ioan Pricop în Dosarul nr. 1.339/30/2019, de Dionisie Nicolae Birieș în Dosarul nr. 1.248/30/2019, de Simion Jebelean în Dosarul nr. 876/30/2019, de Angelica Dacia Damian în Dosarul nr. 1.342/30/2019, de Ioan Bănuț în Dosarul nr. 613/30/2019, de Zoltan Marius Savin în Dosarul nr. 1.243/30/2019, de Trifon Nicolae Toma în Dosarul nr. 1.247/30/2019, de Emeric Ollei în Dosarul nr. 1.336/30/2019, de Andrei Lazăr în Dosarul nr. 871/30/2019, de Constantin Josu în Dosarul nr. 872/30/2019, de Ioan Nicolae Lăzărescu în Dosarul nr. 615/30/2019, de Gigi-Marius Jîjie în Dosarul nr. 1.245/30/2019, de Neculai Ursache în Dosarul nr. 1.251/30/2019, de Dorin-Pompiliu Olariu în Dosarul nr. 1.246/30/2019, de Emil Todoruți în Dosarul nr. 614/30/2019, de Marian Olaru în Dosarul nr. 1.752/30/2019 ale Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, și de Mihail Argintaru în Dosarul nr. 15.495/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor 2.662D/2019, nr. 3.251D/2019, nr. 3.252D/2019, nr. 3.253D/2019, nr. 3.254D/2019, nr. 3.255D/2019, nr. 3.307D/2019, nr. 3.338D/2019, nr. 3.339D/2019, nr. 3.340D/2019, nr. 3.341D/2019, nr. 3.342D/2019, nr. 3.343D/2019, nr. 3.344D/2019, nr. 3.345D/2019, nr. 3.393D/2019, nr. 3.396D/2019, nr. 3.397D/2019, nr. 3.398D/2019, nr. 3.420D/2019, nr. 3.421D/2019, nr. 3.422D/2019, nr. 3.423D/2019, nr. 3.424D/2019, nr. 3.425D/2019, nr. 76D/2020, nr. 372D/2020 și nr. 568D/2020 la Dosarul nr. 357D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 536 din 15 iulie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 6 februarie 2019 și Decizia civilă nr. 3.404 din 24 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 11.183/3/2018 (număr în format vechi 4.663/2018), nr. 26.536/3/2018 (număr în format vechi 568/2019), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. (dosarele nr. 357D/2019 și nr. 2662D/2019) … 8.Prin Încheierile din 3 decembrie 2019, 28 noiembrie 2019, 6 decembrie 2019, 11 decembrie 2019, 16 decembrie 2019, 12 decembrie 2019, 15 ianuarie 2020 și 26 februarie 2020, pronunțate în dosarele nr. 873/30/2019, nr. 874/30/2019, nr. 881/30/2019, nr. 1.334/30/2019, nr. 1.335/30/2019, nr. 879/30/2019, nr. 1.347/30/2019, nr. 1.337/30/2019, nr. 880/30/2019, nr. 1.341/30/2019, nr. 1.339/30/2019, nr. 1.248/30/2019, nr. 876/30/2019, nr. 1.342/30/2019, nr. 613/30/2019, nr. 1.243/30/2019, nr. 1.247/30/2019, nr. 1.336/30/2019, nr. 871/30/2019, nr. 872/30/2019, nr. 615/30/2019, nr. 1.245/30/2019, nr. 1.251/30/2019, nr. 1.246/30/2019, nr. 614/30/2019 și nr. 1.752/30/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. (dosarele nr. 3.251D/2019, nr. 3.252D/2019, nr. 3.253D/2019, nr. 3.254D/2019, nr. 3.255D/2019, nr. 3.307D/2019, nr. 3.338D – nr. 3.345D/2019, nr. 3.393D/2019, nr. 3.396D/2019, nr. 3.397D/2019, nr. 3.398D/2019, nr. 3.420D/2019, nr. 3.421D/2019, nr. 3.422D/2019, nr. 3.423D/2019, nr. 3.424D/2019, nr. 3.425D/2019, nr. 372D/2020 și nr. 568D/2020) … 9.Prin Încheierea din 24 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 15.495/3/2019, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. (Dosar nr. 76D/2020) … 10.Excepția a fost ridicată de Constantin Răducu, Aurel Iordan, Stelian Grigore Borza, Dorel Buda, Dan Moisescu, Anca Lungu, Cristian Pascalău, Ioana Rus, Corina Daniela Untilă, Ioana Daniela Bărbat, Gabriela Onea, Marin Dunăvete, Ioan Pricop, Dionisie Nicolae Birieș, Simion Jebelean, Angelica Dacia Damian, Ioan Bănuț, Zoltan Marius Savin, Trifon Nicolae Toma, Emeric Ollei, Andrei Lazăr, Constantin Josu, Ioan Nicolae Lăzărescu, Gigi-Marius Jîjie, Neculai Ursache, Dorin-Pompiliu Olariu, Emil Todoruți și de Marian Olaru în cauze având ca obiect pretenții/obligația de a face, precum și de Mihail Argintaru într-o cauză având ca obiect pretenții și obligația de a face. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin, în esență, că Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 prevede în mod expres categoriile de persoane care au dreptul la o indemnizație lunară, calculată pe baza coeficienților de multiplicare ce vor fi aplicați asupra salariului mediu/câștigului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. Începând cu anul 2010, prin ordonanțe de urgență succesive, Guvernul a limitat indemnizația stabilită de Legea nr. 341/2004 la o sumă fixă, coeficienții menționați de Legea nr. 341/2004 fiind aplicați salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 și în prezent. Însă ordonanțele de urgență nu pot fi considerate ca având caracter special, apte să suspende efectele Legii nr. 341/2004, care continuă să se producă dincolo de orice modificare adusă în plan legislativ. … 12.Se afirmă că dispozițiile legale criticate, stabilind că indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 se acordă în cuantum cuvenit sau aflat în plată, instituie o discriminare între categoriile de revoluționari. Astfel, unii revoluționari își primesc indemnizația în cuantum cuvenit, iar alții își primesc indemnizația plafonată la cuantumul aflat în plată. Or, acest cuantum al indemnizației nu poate fi decât cel prevăzut de art. 4 din Legea nr. 341/2004. Prin urmare, contrar Constituției și Convenției europene a drepturilor omului, se instituie o discriminare în cadrul aceleiași categorii de persoane fără o justificare obiectivă și rezonabilă. … 13.Se apreciază că tratamentul discriminatoriu nu este instituit de legea care stabilește dreptul la indemnizație reparatorie pentru un revoluționar sau participant la revolta de la Brașov sau Valea Jiului-Lupeni, ci de legea de fundamentare a bugetului asigurărilor de stat, atunci când vorbește despre cuantum cuvenit sau aflat în plată, întrucât cuantumul aflat în plată este plafonat din anul 2011. … 14.În susținerea criticilor privind existența unor discriminări, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul nediscriminării. De asemenea, se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 314 din 5 iunie 2014, prin care s-a reținut că măsura de suspendare repetată, sine die, a plății indemnizațiilor revoluționarilor poate afecta proporționalitatea măsurii și creează incertitudine cu privire la acordarea acestor indemnizații. … 15.Se apreciază că tratamentul diferit impus de dispozițiile criticate beneficiarilor Legii nr. 341/2004 nu respectă criteriul obiectivității și al rezonabilității, întrucât se raportează la momentul la care se naște dreptul la indemnizație. Or, nașterea dreptului de indemnizație în mod diferit nu poate fi un criteriu obiectiv și rezonabil pentru a se plăti în mod diferențiat o indemnizație reparatorie, în condițiile în care legea-cadru nu creează această discriminare. … 16.Se menționează că plafonarea cuantumului indemnizației pentru o perioadă de șapte ani afectează proporționalitatea măsurii, în condițiile în care Legea nr. 341/2004, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, nu a fost abrogată și prevede că această indemnizație se achită în cuantum raportat la salariul mediu pe economie. … 17.Se apreciază că includerea în categoria salariaților plătiți din fondurile publice a beneficiarilor Legii nr. 341/2004 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 20 din Constituție. Drepturile instituite prin Legea nr. 341/2004 reprezintă modul de gratificare și mulțumire a poporului român față de persoanele care s-au sacrificat sau au participat direct la schimbarea regimului comunist, însă faptul că indemnizațiile prevăzute de acest act normativ sunt plătite de la bugetul de stat nu reprezintă un motiv de a include revoluționarii sau urmașii eroilor revoluției în categoria salariaților plătiți din fondurile publice. Guvernul a găsit această soluție politică, pentru a nu modifica legea, creând o aparență de legalitate și un climat de instabilitate juridică, încălcând principiul clarității și previzibilității actelor normative, întrucât a fost adoptată o normă care face trimitere la o dispoziție legală care este în vigoare – Legea nr. 341/2004 – și care nu se referă la categoria de persoane pentru care s-au emis aceste ordonanțe de urgență. … 18.Se susține că punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 contravine art. 115 din Constituție. Astfel, „ordonanțele de urgență se pot emite numai în cazuri excepționale, când în mod obiectiv nu este posibilă adoptarea unei legi de abilitare sau a unei legi dezbătute în procedura de urgență. Datoria Guvernului este ca în asemenea situații să justifice caracterul excepțional al recurgerii la ordonanțele de urgență pentru a oferi Parlamentului posibilitatea aprecierii juste a măsurii respective. Or, Guvernul a ignorat o asemenea obligație firească.“ … 19.Se afirmă că, deși nu a fost aprobată de Parlament, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost pusă în aplicare de către Casa Națională de Pensii, deși pentru anul 2019 trebuiau aplicate prevederile Legii nr. 341/2004, respectiv raportarea trebuia să se facă la câștigul salarial mediu brut din anul aferent plății indemnizațiilor. Prin urmare, aplicarea unei ordonanțe neaprobate de Parlament și stabilirea unei perioade de 3 ani de aplicare a acesteia sunt neconstituționale, încălcându-se, astfel, principiul previzibilității actelor normative. … 20.Cu privire la critica raportată la prevederile art. 124 din Legea fundamentală, se susține că sintagma „… se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie…“ din cuprinsul dispozițiilor legale supuse controlului de constituționalitate a dat posibilitatea unor interpretări diferite de către instanțele de judecată și de către Casa Națională de Pensii, instituție care efectuează plata indemnizațiilor beneficiarilor Legii nr. 341/2004. Astfel, există soluții ale instanțelor de judecată prin care beneficiari ai Legii nr. 341/2004 au obținut recalcularea indemnizațiilor raportat la prevederile Legii nr. 341/2004, respectiv prin aplicarea coeficienților de multiplicare la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. Însă Casa Națională de Pensii interpretează prevederea în sensul aplicării limitării plății la nivelul anului 2010, având în vedere ordonanțele de urgență emise în acest domeniu. În opinia autorilor excepției, „cuantumul cuvenit“ este cel stabilit de legea specială – Legea nr. 341/2004 -, conjuncția „sau“ creează confuzie, lăsând la aprecierea plătitorului care din situații este aplicabilă. Ca atare, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate și contravin art. 124 din Constituție. … 21.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale prin raportare la prevederile constituționale sau la cele cuprinse în tratatele și pactele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte. … 22.Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, întrucât, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. … 23.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. … 24.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 25.Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 568D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, se arată că, în Decizia Curții Constituționale nr. 88 din 28 februarie 2013, analizând critica referitoare la existența unei discriminări între persoanele care au beneficiat de indemnizația de recunoștință acordată potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 în raport cu celelalte categorii de revoluționari care au beneficiat de indemnizații potrivit aceleiași legi și ale căror drepturi nu au fost suspendate, Curtea a amintit de Decizia sa nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, în care a reținut că acordarea diferitelor beneficii prevăzute de Legea nr. 341/2004 se face în funcție de titlul deținut potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) din lege, titlu care are în vedere sacrificiul ori contribuția persoanelor implicate în acest eveniment și că fiecare titlu acordat are în vedere un nivel de implicare și de contribuție diferit, precum și consecințe diferite suportate de participanții la Revoluția Română din 1989. Astfel, persoanele care se încadrează în una dintre categoriile legii se află într-o situație obiectiv diferită față de persoanele având un alt titlu potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004. Or, așa cum deja s-a arătat, aceste categorii de persoane se află într-o situație obiectiv diferită față de cea a celorlalte categorii de persoane beneficiare ale Legii nr. 341/2004, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor. De asemenea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, Curtea a reținut că deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații, în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. … 26.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:27.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 28.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, aprobată prin Legea nr. 152/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. … 29.Curtea reține că, ulterior introducerii cererilor de chemare în judecată în cauzele în care au fost ridicate excepțiile și anterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, având în vedere că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare și ținând cont de obiectul litigiilor în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează a se pronunța asupra dispozițiilor criticate, care au următorul cuprins:– Art. 12 alin. (2) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: „În anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“; … – Art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2016.“; … – Art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.“; … – Art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „În perioada 2019-2021, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.“ …  … 30.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 115 alin. (1)-(4) și art. 124 alin. (1)-(3) privind înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 referitor la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție, precum și cele ale art. 2 privind garantarea drepturilor tuturor indivizilor, fără nicio deosebire, din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. … 31.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează plafonarea anumitor indemnizații de revoluționari, prevăzute de Legea nr. 341/2004, prin acte normative adoptate de legiuitorul delegat. … 32.Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, Decizia nr. 768 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 12 februarie 2021, și Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020, Curtea Constituțională respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. … 33.Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (1) și (4) din Constituție, Curtea a statuat că, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar. … 34.Referitor la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a constatat caracterul neîntemeiat al acestei critici, având în vedere cele prezentate în notele de fundamentare ale ordonanțelor de urgență și reținând că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49). … 35.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații de revoluționar. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. … 36.Totodată, aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face aceasta. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor în viitor (a se vedea în acest sens art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011). … 37.A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). … 38.Curtea a mai reținut că dispozițiile legale prin care se plafonează anumite indemnizații instituite de Legea nr. 341/2004 nu pot conduce la încălcarea principiilor statului de drept sau ale legalității și supremației Constituției, aceste indemnizații nefiind drepturi fundamentale. În plus, cu referire la susținerea că se încalcă standardele de calitate a legii din cauza faptului că indemnizațiile revoluționarilor, categorie de subiecte de drept reglementată printr-o lege specială, distinctă, respectiv Legea nr. 341/2004, sunt reglementate prin acte normative referitoare la salariați, Curtea a reținut că legiuitorul trebuie să aibă o marjă rezonabilă în ceea ce privește aprecierea relevanței asemănărilor și deosebirilor dintre diverse categorii de subiecte de drept pe care el însuși le instituie. Chiar dacă categoria revoluționarilor, al cărei statut este reglementat în mod distinct prin Legea nr. 341/2004, nu coincide cu categoria salariaților din sectorul public, aceasta nu înseamnă că, în funcție de scopul particular urmărit de legiuitor prin adoptarea unui anumit act normativ, anumite trăsături comune celor două categorii nu pot căpăta niciodată suficientă greutate pentru legiuitor. Astfel, în contextul în care legiuitorul delegat a implementat, prin actele normative criticate, măsuri financiar-bugetare, devine relevantă împrejurarea că plățile efectuate de la bugetul de stat către salariați și revoluționari se realizează din veniturile bugetului de stat. … 39.De asemenea, referitor la pretinsa încălcare a standardelor de previzibilitate a legii, Curtea a invocat Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, potrivit căreia „statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuși, atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare“. Or, în cauza de față, deși, formal, prevederile legale care instituie dreptul sunt în vigoare, plata acestora este suspendată. … 40.Cu privire la critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a constatat că este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit jurisprudenței constante a Curții, nu este contrară art. 16 alin. (1) din Constituție aplicarea principiului tempus regit actum în ceea ce privește deschiderea drepturilor la pensie. Cu alte cuvinte, nu este discriminatorie modificarea condițiilor în care se deschide și se acordă dreptul la pensie, chiar dacă asigurații cărora li se aplică se află în aceeași situație. Or, în condițiile în care dreptul la pensie se bucură de garanție constituțională expresă a fortiori, nu este discriminatorie aplicarea principiului tempus regit actum în ceea ce privește acordarea unor drepturi de natura celor instituite prin Legea nr. 341/2004. … 41.Cât privește critica de neconstituționalitate formulată din perspectiva art. 124 din Constituție, prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, paragraful 41, Curtea a constatat că pretinsa contrarietate între modul de aplicare a dispozițiilor legale de către autoritățile administrative, respectiv casele județene de pensii, pe de o parte, și instanțele judecătorești, pe de altă parte, nu poate, în principiu, constitui obiectul soluționării pe calea contenciosului constituțional. … 42.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 43.În final, Curtea constată că, deși autorii excepției invocă în mod formal prevederile constituționale ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 referitor la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție, în realitate aceștia nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale și convenționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. … 44.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Răducu și de Aurel Iordan în dosarele nr. 11.183/3/2018 și nr. 26.536/3/2018 ale Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Stelian Grigore Borza în Dosarul nr. 873/30/2019, de Dorel Buda în Dosarul nr. 874/30/2019, de Dan Moisescu în Dosarul nr. 881/30/2019, de Anca Lungu în Dosarul nr. 1.334/30/2019, de Cristian Pascalău în Dosarul nr. 1.335/30/2019, de Ioana Rus în Dosarul nr. 879/30/2019, de Corina Daniela Untilă în Dosarul nr. 1.347/30/2019, de Ioana Daniela Bărbat în Dosarul nr. 1.337/30/2019, de Gabriela Onea în Dosarul nr. 880/30/2019, de Marin Dunăvete în Dosarul nr. 1.341/30/2019, de Ioan Pricop în Dosarul nr. 1.339/30/2019, de Dionisie Nicolae Birieș în Dosarul nr. 1.248/30/2019, de Simion Jebelean în Dosarul nr. 876/30/2019, de Angelica Dacia Damian în Dosarul nr. 1.342/30/2019, de Ioan Bănuț în Dosarul nr. 613/30/2019, de Zoltan Marius Savin în Dosarul nr. 1.243/30/2019, de Trifon Nicolae Toma în Dosarul nr. 1.247/30/2019, de Emeric Ollei în Dosarul nr. 1.336/30/2019, de Andrei Lazăr în Dosarul nr. 871/30/2019, de Constantin Josu în Dosarul nr. 872/30/2019, de Ioan Nicolae Lăzărescu în Dosarul nr. 615/30/2019, de Gigi-Marius Jîjie în Dosarul nr. 1.245/30/2019, de Neculai Ursache în Dosarul nr. 1.251/30/2019, de Dorin-Pompiliu Olariu în Dosarul nr. 1.246/30/2019, de Emil Todoruți în Dosarul nr. 614/30/2019 și de Marian Olaru în Dosarul nr. 1.752/30/2019 ale Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, precum și de Mihail Argintaru în Dosarul nr. 15.495/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește