DECIZIA nr. 317 din 11 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gilda Dumitrescu în Dosarul nr. 4.444/284/2017 al Judecătoriei Răcari și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.982D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Prosperocapital S.A.R.L. din Luxembourg, doamna avocat Amalia Dinu din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia, iar partea Prosperocapital S.A.R.L. a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției. … 4.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.121D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefan Ionuț Amzoiu în Dosarul nr. 1.258/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă. … 5.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Banca Comercială Română – S.A. din București, domnul avocat Andrei Zărnescu din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Magistratul-asistent referă că partea Banca Comercială Română – S.A. din București a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 7.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 2.121D/2018 la Dosarul nr. 1.982D/2018. … 8.Atât reprezentanții părților prezente, cât și reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.121D/2018 la Dosarul nr. 1.982D/2018, care a fost primul înregistrat. … 9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții Prosperocapital S.A.R.L. din Luxembourg, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Se arată că noțiunea de titlu executoriu nu este definită în Codul de procedură civilă, dar legea face referire expresă la acele contracte care au caracter de titlu executoriu. De asemenea, se susține că autoarea excepției de neconstituționalitate nu formulează motive concrete de neconstituționalitate, ci reliefează aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești. În continuare se menționează jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, precum și jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014. … 10.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții Banca Comercială Română – S.A. din București, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că nu se pot identifica în mod concret critici de neconstituționalitate și indică jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014. Se mai arată că textul legal criticat nu încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. … 11.În continuare, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Astfel, nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, ele vizând fondul cauzei. Acesta mai arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:12.Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.444/284/2017, Judecătoria Răcari a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gilda Dumitrescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 13.Prin Încheierea din 17 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.258/4/2018, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefan Ionuț Amzoiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că textul este neclar și ambiguu, dând naștere unor interpretări diferite, cu consecința unui tratament discriminatoriu aplicabil justițiabililor aflați în situații juridice asemănătoare, încălcând cerința de previzibilitate a legii. Se mai arată că există o practică neunitară în ceea ce privește executarea silită a titlului executoriu al altuia, dar în folos propriu. Problema apare atunci când cel care solicită executarea silită nu are mandat pentru punerea în executare a titlului executoriu al altuia, dar a achiziționat creanța printr-un contract de cesiune și acționează în interes propriu. Se mai arată că textele legale criticate au permis pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, a unei interpretări cu depășirea competențelor legale, adăugând nepermis la lege. … 15.Judecătoria Răcari apreciază că respectivele critici de neconstituționalitate privesc modul de interpretare a dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești, și nu vicii de neconstituționalitate a dispozițiilor legale invocate.  … 16.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 124 din Constituție, inadmisibilitate ce nu poate fi reținută de instanță în procedura de filtru, ci doar de către instanța de contencios constituțional. … 17.Astfel, contestatorul critică interpretarea și aplicarea date de către instanțele naționale unei norme, subliniind tratamentul discriminatoriu cauzat de practica neunitară. Prin raportare la prevederile art. 126 din Constituție, această atribuție intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești.  … 18.În ceea ce privește criticarea textului legislativ prin raportare la Constituție, pentru lipsa de previzibilitate a legii, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, articolul criticat îndeplinește cerința de previzibilitate a legii, indicând în mod clar faptul că executarea silită poate fi demarată doar în temeiul unui titlu executoriu. Mai departe, identificarea titlului executoriu și verificarea dacă, potrivit legii, înscrisul care a stat la baza demarării executării silite reprezintă titlu executoriu se circumscriu atribuțiilor instanței. … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare: „Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.“ … 23.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate încalcă normele constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în fața legii, precum și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în cauza de față, autorii excepției de neconstituționalitate solicită, în realitate, confirmarea de către instanța de contencios constituțional a faptului că interpretarea normelor aplicabile litigiului trebuie să fie în sensul în care titularul unei cesiuni de creanță nu o poate valorifica pe calea executării silite. … 25.Or, printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Așadar, interpretarea și aplicarea normelor la litigiul dedus judecății reprezintă atribuția instanțelor de judecată, iar pentru determinarea înțelesului acestora există instituția recursului în interesul legii sau instituția hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 26.De altfel, normele de procedură criticate vizează doar formalitățile de executare propriu-zise, iar nu calitatea înscrisului de a constitui titlu executoriu, aceasta presupunând o evaluare prin prisma normelor de drept substanțial. În consecință, de lămurirea acestei probleme depinde soluționarea pe fond a cauzei. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Gilda Dumitrescu în Dosarul nr. 4.444/284/2017 al Judecătoriei Răcari și de Ștefan Ionuț Amzoiu în Dosarul nr. 1.258/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Răcari și Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește