DECIZIA nr. 316 din 9 iulie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1169 din 22 noiembrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017 ART. 7
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAORD DE URGENTA 59 04/08/2017
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAORD DE URGENTA 59 04/08/2017 ART. 7
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017 ART. 7
ART. 1REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 28
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 723 12/12/2023
ART. 8REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017 ART. 7
ART. 9REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017 ART. 7
ART. 10REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017 ART. 7
ART. 83REFERIRE LADECIZIE 229 02/06/2020
ART. 83REFERIRE LADECIZIE 221 02/06/2020
ART. 83REFERIRE LADECIZIE 140 13/03/2019
ART. 83REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017
ART. 83REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 9
ART. 83REFERIRE LALEGE (R) 73 03/11/1993 ART. 4
ART. 83REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 79
ART. 84REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 84REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 102
ART. 84REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 85REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017
ART. 85REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 59
ART. 85REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 86REFERIRE LADECIZIE 656 30/10/2018
ART. 86REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 86REFERIRE LALEGE 80 11/07/1995 ART. 11
ART. 86REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 87REFERIRE LALEGE 149 22/06/2018
ART. 88REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 2
ART. 88REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 2
ART. 88REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 89REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 89REFERIRE LADECIZIE 20 02/02/2000
ART. 90REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 90REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 92REFERIRE LADECIZIE 50 15/02/2022
ART. 92REFERIRE LADECIZIE 95 01/03/2018
ART. 92REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 92REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 92REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 79
ART. 92REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 93REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 95REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 97REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 97REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 97REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 97REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 97REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 97REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 98REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 99REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018
ART. 99REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 60
ART. 99REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 99REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 79
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 102
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 101REFERIRE LADECIZIE 844 14/12/2021
ART. 101REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 101REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 101REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 101REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 101REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 102
ART. 101REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 101REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 103REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 103REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 104REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 104REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 104REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 107REFERIRE LADECIZIE 723 12/12/2023
ART. 107REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 79
ART. 109REFERIRE LADECIZIE 723 12/12/2023
ART. 109REFERIRE LADECIZIE 844 14/12/2021
ART. 110REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 110REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 110REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 110REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 110REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 110REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 110REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Mihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Nicu Beștelei în Dosarul nr. 1.195/2/2023 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.098D/2023.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.112D/2023-nr. 2.114D/2023, nr. 2.135D/2023, nr. 2.169D/2023, nr. 2.393D/2023, nr. 2.414D/2023, nr. 2.513D/2023, nr. 2.570D/2023, nr. 2.726D/2023, nr. 2.816D/2023, nr. 2.848D/2023-nr. 2.851D/2023, nr. 2.936D/2023-nr. 2.938D/2023, nr. 3.073D/2023, nr. 3.103D/2023, nr. 3.143D/2023, nr. 3.234D/2023, nr. 3.235D/2023, nr. 3.262D/2023, nr. 3.263D/2023, nr. 3.291D/2023, nr. 3.340D/2023, nr. 3.341D/2023, nr. 3.434D/2023, nr. 3.435D/2023, nr. 3.553D/2023, nr. 45D/2024-nr. 47D/2024, nr. 72D/2024, nr. 73D/2024, nr. 113D/2024, nr. 114D/2024, nr. 201D/2024-nr. 203D/2024, nr. 296D/2024, nr. 297D/2024, nr. 395D/2024-nr. 397D/2024, nr. 439D/2024, nr. 440D/2024, nr. 537D/2024–nr. 539D/2024, nr. 558D/2024, nr. 559D/2024, nr. 628D/2024, nr. 715D/2024, nr. 753D/2024, nr. 889D/2024, nr. 890D/2024, nr. 927D/2024, nr. 944D/2024, nr. 945D/2024, nr. 1.278D/2024, nr. 1.298D/2024, nr. 1.324D/2024, nr. 1.377D/2024, nr. 1.378D/2024, nr. 1.406D/2024, nr. 1.539D/2024, nr. 1.587D/2024-nr. 1.590/2024 și nr. 1.607D/2024, care vizează excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepții ridicate în dosare ale Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și secțiile a VIII-a și a IX-a contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal răspunde Dumitru Badea, autorul excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 440D/2024, lipsind celelalte părți, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea cauzelor. Autorul excepției de neconstituționalitate prezent și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.112D/2023-nr. 2.114D/2023, nr. 2.135D/2023, nr. 2169D/2023, nr. 2.393D/2023, nr. 2.414D/2023, nr. 2.513D/2023, nr. 2.570D/2023, nr. 2.726D/2023, nr. 2.816D/2023, nr. 2.848D/2023-nr. 2.851D/2023, nr. 2.936D/2023-nr. 2.938D/ 2023, nr. 3.073D/2023, nr. 3.103D/2023, nr. 3.143D/2023, nr. 3.234D/2023, nr. 3.235D/2023, nr. 3.262D/2023, nr. 3.263D/2023, nr. 3.291D/2023, nr. 3.340D/2023, nr. 3.341D/2023, nr. 3.434D/2023, nr. 3.435D/2023, nr. 3.553D/2023, nr. 45D/2024-nr. 47D/2024, nr. 72D/2024, nr. 73D/2024, nr. 113D/2024, nr. 114D/2024, nr. 201D/2024–nr. 203D/2024, nr. 296D/2024, nr. 297D/2024, nr. 395D/2024–nr. 397D/2024, nr. 439D/2024, nr. 440D/2024, nr. 537D/2024–nr. 539D/2024, nr. 558D/2024, nr. 559D/2024, nr. 628D/2024, nr. 715D/2024, nr. 753D/2024, nr. 889D/2024, nr. 890D/2024, nr. 927/2024, nr. 944D/2024, nr. 945D/2024, nr. 1.278D/2024, nr. 1.298D/2024, nr. 1.324D/2024, nr. 1.377D/2024, nr. 1.378D/2024, nr. 1.406D/2024, nr. 1.539D/2024, nr. 1.587D/2024-nr. 1.590/2024 și nr. 1.607D/2024 la Dosarul nr. 2.098D/2023, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care solicită instanței constituționale admiterea excepției de neconstituționalitate.7.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a excepțiilor formulate, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 723 din 12 decembrie 2023. Arată că avizul Consiliului Legislativ a fost emis în aceeași zi în care a fost solicitat, este un aviz favorabil, iar lipsa lui la data adoptării ordonanței de urgență nu a produs nicio vătămare a vreunui drept constituțional.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 11 iulie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.195/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicu Beștelei și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.098D/2023.9.Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.199/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mariana Lungu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.112D/2023.10.Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.188/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dumitru Toma și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.113D/2023.11.Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.134/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Niculae Savu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.114D/2023.12.Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.336/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Costel Diaconu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.135D/2023.13.Prin Încheierea din 19 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 18.609/3/2020, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Păun și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.169D/2023.14.Prin Încheierea din 21 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 240/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Stelian Batrînache și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.393D/2023.15.Prin Încheierea din 22 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 346/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Maria Ancu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.414D/2023.16.Prin Încheierea din 21 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.640/122/2021, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Romică Zamfir și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.513D/2023.17.Prin Încheierea din 5 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 333/123/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mircea David și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.570D/2023.18.Prin Încheierea din 10 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 276/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ionel Butoi Popescu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.726D/2023.19.Prin Încheierea din 12 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.149/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mandica Călin și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.816D/2023.20.Prin Încheierea din 24 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 302/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Carmen Florentina Stoica și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.848D/2023.21.Prin Încheierea din 24 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 321/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Niculae Berbec și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.849D/2023.22.Prin Încheierea din 24 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 361/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Laurențiu Bratu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.850D/2023.23.Prin Încheierea din 24 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 398/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Pantaze și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.851D/2023.24.Prin Încheierea din 11 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 404/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de George Brătan și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.936D/2023.25.Prin Încheierea din 25 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.197/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Petrică Păune și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.937D/2023.26.Prin Încheierea din 25 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.532/3/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihai Albu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.938D/2023.27.Prin Încheierea din 17 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.170/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Victor Marian Nenciu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.073D/2023.28.Prin Încheierea din 3 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 415/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Muscalu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.103D/2023.29.Prin Încheierea din 25 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 241/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Iulian Avram și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.143D/2023.30.Prin Încheierea din 3 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 242/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Adrian Voicu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.234D/2023.31.Prin Încheierea din 21 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.208/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Neiculescu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.235D/2023.32.Prin Încheierea din 13 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.658/3/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Maria Sanda Dobrica și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.262D/2023.33.Prin Încheierea din 3 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 433/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Silviu Calotă și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.263D/2023.34.Prin Încheierea din 14 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 236/116/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de George Viorel Chiru și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.291D/2023.35.Prin Încheierea din 14 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 254/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mariean Beianu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.340D/2023.36.Prin Încheierea din 14 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 539/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Tănase și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.341D/2023.37.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 243/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Chelu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.434D/2023.38.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 345/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dumitru Safta și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.435D/2023.39.Prin Încheierea din 17 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 330/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Lucian Bijan și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.553D/2023.40.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.200/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marin Neagu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 45D/2024.41.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.246/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Doru Rogobete și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 46D/2024.42.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.795/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Popescu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 47D/2024.43.Prin Încheierea din 17 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 395/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Crusmac și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 72D/2024.44.Prin Încheierea din 17 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.203/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Petrache Stănel Ciorășteanu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 73D/2024.45.Prin Încheierea din 7 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.430/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ilie Dobre și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 113D/2024.46.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.760/3/2023*, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Corneliu Aprodu și alții, prin Asociația cadrelor militare în rezervă și în retragere din Administrația Națională a Penitenciarelor, și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 114D/2024.47.Prin Încheierea din 30 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.099/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Paul Barbu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 201D/2024.48.Prin Încheierea din 30 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.242/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Titi Andrei și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 202D/2024.49.Prin Încheierea din 30 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.253/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de George Gabriel Mîndrilă și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 203D/2024.50.Prin Încheierea din 18 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 379/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghiță Stoinișteanu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 296D/2024.51.Prin Încheierea din 18 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 7.518/299/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorel Codău și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 297D/2024.52.Prin Încheierea din 26 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 287/87/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Stănică Florea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 395D/2024.53.Prin Încheierea din 8 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 370/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Claudia Gogoneață și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 396D/2024.54.Prin Încheierea din 8 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 428/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ștefan Cristinel Stanimir și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 397D/2024.55.Prin Încheierea din 1 februarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 700/93/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Moroșanu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 439D/2024.56.Prin Încheierea din 16 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.709/3/2023*, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dumitru Badea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 440D/2024.57.Prin Încheierea din 15 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.269/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Merișor Barbu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 537D/2024.58.Prin Încheierea din 28 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.289/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihail Daniel Fifiiță și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 538D/2024.59.Prin Încheierea din 28 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.550/3/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Simona Filfae și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 539D/2024.60.Prin Încheierea din 19 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 5.663/3/2023*, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Elena Ionescu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 558D/2024.61.Prin Încheierea din 19 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 494/93/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Tiberiu Demeter și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 559D/2024.62.Prin Încheierea din 16 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.074/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Laurențiu Matei și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 628D/2024.63.Prin Încheierea din 9 februarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 5.895/3/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Lucian Augustin Dragnea și Edward Radu Horotan și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 715D/2024.64.Prin Încheierea din 27 februarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 509/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Adi Nicolae Ciochirdel și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 753D/2024.65.Prin Încheierea din 1 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 293/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aurel Popescu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 889D/2024.66.Prin Încheierea din 1 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 363/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dănuț Răducu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 890D/2024.67.Prin Încheierea din 12 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 396/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marius Adrian Melencu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 927D/2024.68.Prin Încheierea din 9 februarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 699/93/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ionel Cioplea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 944D/2024.69.Prin Încheierea din 12 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.297/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin Bălănescu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 945D/2024.70.Prin Încheierea din 27 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.069/3/2023/a1, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de George Gabriel Trandafir și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.278D/2024.71.Prin Încheierea din 11 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 334/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florica Sava și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.298D/2024.72.Prin Încheierea din 9 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 5.522/3/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mariana Burciu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.324D/2024.73.Prin Încheierea din 9 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 390/93/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorel Popescu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.377D/2024.74.Prin Încheierea din 9 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 19.582/3/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Georgel Costea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.378D/2024.75.Prin Decizia nr. 1.627 din 2 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 13.353/3/2023, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cătălin Silviu Dumistrăcel și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.406D/2024.76.Prin Încheierea din 13 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.231/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Daniel Stavre și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.539D/2024.77.Prin Încheierea din 7 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 306/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mircea Chițu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.587D/2024.78.Prin Încheierea din 7 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 312/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Virgiliu Panea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.588D/2024.79.Prin Încheierea din 10 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.227/2/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marian Ghiță și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.589D/2024.80.Prin Încheierea din 15 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 5.651/3/2023*, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cezar Marius Pantea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.590D/2024.81.Prin Încheierea din 21 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 263/122/2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Mimiș și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.607D/2024.82.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia invocă, deopotrivă, critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă, după cum urmează.83.Autorii susțin că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ, care a fost solicitat doar ulterior de către Guvern. Din acest motiv, apreciază autorii excepției, s-au încălcat prevederile art. 79 alin. (1) din Constituție, ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ și ale art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În susținerea acestei argumentări invocă deciziile Curții Constituționale nr. 140 din 13 martie 2019, paragraful 80, nr. 221 din 2 iunie 2020, paragrafele 64-67, și nr. 229 din 2 iunie 2020, paragrafele 52 și 53, prin care s-a statuat că, pentru a nu se compromite rolul Consiliului Legislativ, avizul acestuia trebuie solicitat anterior emiterii ordonanței de urgență. În finalul expunerii acestei critici, autorii excepției arată că instanța constituțională nu a mai soluționat, până în prezent, o critică similară care să vizeze modul de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.84.Autorii excepției susțin că sunt încălcate dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție, care interzic adoptarea ordonanțelor de urgență, inferioare ca forță juridică, în domeniul legilor organice, precum și dispozițiile art. 102 din Constituție cu privire la rolul Guvernului, invocând jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în scopul înlăturării unei anumite opțiuni legislative a Parlamentului. De asemenea, autorii consideră că sunt nesocotite și dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, deoarece pensiile sunt subsumabile protecției sociale, materie care trebuie reglementată prin lege organică, iar măsura criticată prin prezenta excepție a fost adoptată prin ordonanță de urgență a Guvernului.85.De asemenea, autorii susțin încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, pentru că nu este motivată urgența măsurii criticate, precum și a art. 115 alin. (6) din Constituție, pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie. Astfel, inechitatea la care face referire Guvernul în preambulul actului normativ ar fi trebuit remediată nu prin adoptarea măsurii criticate, ci prin creșterea tuturor celorlalte pensii. Justificarea măsurii criticate prin raportare la egalitatea de tratament dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul de asigurări sociale nu este legitimă, având în vedere că, obiectiv vorbind, cele două categorii de pensionari se află în situații diferite, întrucât pensiile lor sunt plătite de la bugetul de stat, respectiv de la bugetul asigurărilor sociale de stat. În sprijinul acestui raționament, autorii critică textul notei de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în sensul că sunt greșite susținerea potrivit căreia toate pensiile de serviciu se calculează în mod similar, adică 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de înscriere la pensia de serviciu, precum și susținerea referitoare la actualizarea anuală a pensiilor de serviciu ale militarilor în raport cu salariile militarilor aflați în activitate, neexistând o asemenea prevedere în art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, anterior modificării aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Lipsa urgenței adoptării actului normativ criticat este dovedită de faptul că, deși a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 7 august 2017, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a intrat în vigoare la 15 septembrie 2017.86.În sprijinul susținerii referitoare la încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, autorii excepției invocă, pe larg, considerente din jurisprudența Curții Constituționale, interpretând această jurisprudență (de exemplu, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018) în sensul că Parlamentului, și nu Guvernului, îi este atribuită în mod exclusiv competența de a adopta reglementări în materia dreptului fundamental la pensie, inclusiv reglementările vizate de Legea nr. 223/2015. Prin acțiunea normativă criticată, prin care, în mod implicit, se elimină sporul aplicabil și polițiștilor, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege organică, Guvernul a încălcat principiul separației puterilor în stat, expres reglementat de art. 1 alin. (4) din Constituție.87.De asemenea, autorii excepției precizează că actul normativ criticat se situează într-o contradicție flagrantă cu actul normativ pe care îl modifică, fiind astfel încălcat principiul stabilității raporturilor juridice. Arată că adoptarea Legii nr. 149/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, prin care sporul aferent semnului onorific a fost acordat și soldaților și gradaților, reprezintă un temei care susține concluzia că intenția legiuitorului a fost de majorare a pensiei nete cu sporul respectiv. Standardele de calitate a legii includ stabilitatea și durabilitatea raporturilor juridice, precum și seriozitatea organelor legislative ale statului, or, aceste aspecte au fost ignorate prin reglementarea criticată prin prezenta excepție, astfel că pensionarul militar nu are posibilitatea să își adapteze conduita și nu are reprezentarea corectă a derulării procedurii de pensionare și nici a condițiilor de recalculare a pensiei.88.În continuare, autorii precizează că prevederile criticate îi discriminează pe cei care se pensionează ulterior intrării în vigoare a acestora față de cei pensionați anterior acesteia, care au o pensie mult mai mare, respectiv egală cu media salariilor brute. Astfel, ambele categorii de persoane se află în aceeași situație, respectiv au desfășurat activități în condiții similare. Prin urmare, criteriul diferențierii impuse de data pensionării este arbitrar, neținând seama de asemănările obiective dintre cele două categorii de persoane. Sunt evocate și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la discriminare, prevederi din dreptul Uniunii Europene referitoare la principiul egalității de tratament care au prioritate de aplicare față de dreptul intern, precum și art. 2 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În plus, susțin că măsura discriminatorie încalcă și principiul prevăzut la art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015, principiu care vizează recunoștința față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei. De asemenea, se încalcă și dreptul la pensie al celor pensionați după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituție, deoarece suma scăzută ca urmare a plafonării de 85% nu este un impozit și nu există nicio altă rațiune legală de natură să justifice această scădere.89.Mai mult, titularii pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 sunt discriminați față de alți titulari ai unor asemenea pensii, cărora pensia netă nu le-a fost diminuată, cum sunt magistrații, deși sunt supuși unor interdicții similare. Întrucât pensiile polițiștilor sunt, alături de cele ale cadrelor militare, reglementate prin Legea nr. 223/2015, acestea trebuie să se bucure de același regim constituțional recunoscut pensiilor cadrelor militare prin Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000.90.Autorii excepției susțin că dispozițiile criticate încalcă și dreptul de proprietate privată, având în vedere că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie este asimilat unui bun, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, sporul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare reprezintă o motivație serioasă pentru urmarea carierei militare, iar la momentul decorării, dreptul la acest spor dobândește un caracter patrimonial care face obiectul unei speranțe legitime cu privire la primirea lui. Or, reducerea sau neacordarea lui reprezintă o veritabilă expropriere. Scăderea pensiei nete cu aproximativ 35% ca urmare a plafonării impuse de măsura criticată nu este rezonabilă și proporțională, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente, iar diminuarea este atât de consistentă, încât nu poate fi justificată prin principiul solidarității sociale.91.În concluzie, autorii excepțiilor de neconstituționalitate solicită admiterea criticilor formulate și constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său.92.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și secțiile a VIII-a și a IX-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 2.098D/2023, nr. 2.169D/2023, nr. 2.936D/2023-nr. 2.938D/2023, nr. 3.073D/2023, nr. 3.103D/2023, nr. 3.143D/2023, nr. 3.553D/2023, nr. 45D/2024-nr. 47D/2024 și nr. 1.539D/2024, apreciază că excepția este întemeiată prin raportare la criticile de neconstituționalitate extrinsecă invocate, dar și la jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 95 din 1 martie 2018 și nr. 50 din 15 februarie 2022, fiind încălcate exigențele constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ și ale art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale.93.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și secțiile a VIII-a și a IX-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 2.393D/2023, nr. 2.414D/2023, nr. 2.513D/2023, nr. 2.570D/2023, nr. 3.234D/2023, nr. 3.263D/2023, nr. 3.434D/2023, nr. 3.435D/2023, nr. 72D/2024, nr. 73D/2024, nr. 201D/2024-nr. 203D/2024, nr. 296D/2024, nr. 297D/2024, nr. 439D/2024, nr. 537D/2024-nr. 539D/2024, nr. 715D/2024, nr. 1.298D/2024, nr. 1.587D/2024, nr. 1.588D/2024 și nr. 1.607D/2024, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu a formulat o opinie cu privire la excepția de neconstituționalitate, instanța motivând, pe de o parte, că exprimarea unui punct de vedere referitor la acest incident procedural este obligatorie doar dacă excepția este invocată din oficiu de instanța judecătorească și, pe de altă parte, că ar echivala cu o antepronunțare în cauză.94.În celelalte dosare ale Curții Constituționale, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și secțiile a VIII-a și a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența instanței constituționale în materia reglementată.95.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.96.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:97.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.98.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care au următorul conținut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l)solda/salariu lunar net – solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m)pensia netă – pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.2.Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
3.Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
99.Prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, pot fi supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în prezentele cauze, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.100.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 referitor la muncă și protecția socială a muncii, art. 44 alin. (1)(3) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea legilor organice, art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, art. 102 alin. (1) și (2) privind rolul și structura Guvernului, art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă și în art. 147 alin. (4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale.101.Examinând excepția de neconstituționalitate extrinsecă în raport cu art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. p), art. 102 alin. (1) și (2) și art. 115 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 56-58, referitor la competența Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, a reținut că actul normativ criticat este o ordonanță de urgență adoptată de Guvern, în temeiul art. 115 alin. (4)(6) din Constituție, iar nu o ordonanță simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)(3) din Constituție. Totodată, Curtea reține că, spre deosebire de ordonanța simplă, ordonanța de urgență a Guvernului poate reglementa și în domenii care aparțin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepției privind reglementarea unor modificări și completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanță de urgență a Guvernului sunt neîntemeiate.102.Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.103.Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă în raport cu art. 16 alin. (1) și (2), art. 44 și art. 47 alin. (2) din Constituție, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, precitată, paragrafele 61-66, Curtea Constituțională a răspuns unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză. Astfel, Curtea a statuat, cu referire la pretinsa discriminare pe care dispozițiile criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public, nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca fiind relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție.104.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Legea fundamentală, Curtea a reținut că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei), art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiții, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată.105.Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment.106.Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.107.Cu referire la critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la art. 79 alin. (1) din Constituție, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, Curtea a reținut că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție ca normă de referință în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Așadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituție nu poate fi invocat și analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard de constituționalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituțională. Așa fiind, întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, Curtea a reținut că art. 79 alin. (1) din Constituție nu este incident în cauză.108.De asemenea, întrucât în urma analizei criticilor de neconstituționalitate intrinsecă rezultă că nu au fost afectate niciun drept și nicio libertate fundamentală, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituție este neîntemeiată.109.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile nr. 844 din 14 decembrie 2021 și nr. 723 din 12 decembrie 2023 își păstrează valabilitatea și în cauza de față.110.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicu Beștelei, Mariana Lungu, Dumitru Toma, Niculae Savu, Costel Diaconu, Vasile Păun, Stelian Batrînache, Maria Ancu, Romică Zamfir, Mircea David, Ionel Butoi Popescu, Mandica Călin, Carmen Florentina Stoica, Niculae Berbec, Laurențiu Bratu, Alexandru Pantaze, George Brătan, Petrică Păune, Mihai Albu, Victor Marian Nenciu, Ion Muscalu, Iulian Avram, Adrian Voicu, Nicolae Neiculescu, Maria Sanda Dobrica, Silviu Calotă, George Viorel Chiru, Mariean Beianu, Gheorghe Tănase, Ion Chelu, Dumitru Safta, Lucian Bijan, Marin Neagu, Doru Rogobete, Ion Popescu, Vasile Crusmac, Petrache Stănel Ciorășteanu, Ilie Dobre, Corneliu Aprodu și alții, prin Asociația cadrelor militare în rezervă și în retragere din Administrația Națională a Penitenciarelor, Paul Barbu, Titi Andrei, George Gabriel Mîndrilă, Gheorghiță Stoinișteanu, Viorel Codău, Stănică Florea, Claudia Gogoneață, Ștefan Cristinel Stanimir, Nicolae Moroșanu, Dumitru Badea, Merișor Barbu, Mihail Daniel Fifiiță, Simona Filfae, Elena Ionescu, Tiberiu Demeter, Florin Laurențiu Matei, Lucian Augustin Dragnea și Edward Radu Horotan, Adi Nicolae Ciochirdel, Aurel Popescu, Dănuț Răducu, Marius Adrian Melencu, Ionel Cioplea, Constantin Bălănescu, George Gabriel Trandafir, Florica Sava, Mariana Burciu, Viorel Popescu, Georgel Costea, Cătălin Silviu Dumistrăcel, Florin Daniel Stavre, Mircea Chițu, Virgiliu Panea, Marian Ghiță, Cezar Marius Pantea și de Ion Mimiș și constată că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și secțiile a VIII-a și a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x