DECIZIA nr. 316 din 19 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Viorel Cataramă, de Alianța Electorală Mișcarea Patrioților Români, reprezentată legal de Viorel Cataramă, de Prioteasa Daniel Valentin și de Mărginean Claudiu Nicolae în Dosarul nr. 21.243/3/2020 (1.949/2020) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.394D/2020.  … 2.La apelul nominal răspund, în calitate de autori ai excepției, Claudiu-Nicolae Mărginean și Daniel Valentin Prioteasa, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.În susținerea excepției, domnul Claudiu-Nicolae Mărginean precizează că a mai invocat aceeași excepție de neconstituționalitate, soluționată prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, însă a revenit în fața Curții Constituționale pentru a readuce în discuție numărul exagerat de mare de semnături de adeziune impus în Romania pentru accesul la dreptul constituțional de a fi ales. Indică, în acest sens, legislația din Austria sau Germania, care prevede un prag de reprezentativitate mult inferior celui stabilit prin textul legal criticat, precum și recomandările Comisiei de la Veneția cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală, care fac referire la un prag de cel mult 1%, în timp ce legislația noastră impune un minimum de 1%. Totodată, susține că, deși alte legislații solicită un număr mult mai mic de semnături de susținere a candidatului, acestea sunt reale și confirmate în mod cert, în vreme ce cadrul normativ din România prevede o procedură mai mult formală pentru confirmarea acestora, iar numărul mare de semnături solicitate supune prezumtivul candidat la un efort exagerat și îl pune chiar într-o poziție nedemnă de a cere oamenilor, pe stradă, să semneze într-un tabel, doar în acest mod putându-se realiza formalitatea legală obligatorie pentru depunerea candidaturii.  … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că dreptul de a fi ales nu este un drept absolut, fiind necesară demonstrarea unei anumite reprezentativități sau a unui potențial electoral, așa cum a arătat și Curtea Constituțională în Decizia nr. 282 din 4 mai 2017. … 5.În replică, domnul Claudiu-Nicolae Mărginean susține că este nevoie de o adaptare/armonizare a cadrului normativ intern în această materie care să ne plaseze în mod real, și nu doar formal în Europa. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 22 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 21.243/3/2020 (1.949/2020), Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorel Cataramă, de Alianța Electorală Mișcarea Patrioților Români, reprezentată legal de Viorel Cataramă, de Prioteasa Daniel Valentin și de Mărginean Claudiu Nicolae, într-o cauză aflată în apel având ca obiect „contestație legea electorală“ – respectiv contestație împotriva hotărârilor Biroului Electoral al Municipiului București și a Biroului Electoral Central prin care au fost respinse candidaturile la funcția de primar a domnului Viorel Cataramă, candidaturile pentru funcția de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București depuse de Alianța Electorală Mișcarea Patrioților Români și prin care s-a respins, de asemenea, înregistrarea semnului electoral al acestei alianțe la alegerile locale din anul 2020.  … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că prin instituirea unui prag minim de susținători este împiedicată exercitarea liberă a dreptului de a fi ales a unui candidat, contrar art. 37 din Constituție. Limitarea astfel impusă nu răspunde exigențelor stabilite de art. 53 din Constituție, deoarece această măsură, nefiind motivată, nu se poate încadra în vreunul din cazurile expres și limitativ prevăzute de norma constituțională indicată și nici nu este necesară într-o societate democratică. Se afirmă că ingerința statului român în respectarea dreptului de a fi ales, prin instituirea unui prag minim de susținători, contravine jurisprudenței constante în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârea din 1 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Varga împotriva României, hotărârea din 18 februarie 1992, pronunțată în Cauza Moustaquim împotriva Belgiei, hotărârea din 24 aprilie 1996, pronunțată în Cauza Boughanemi împotriva Franței etc). Tot prin raportare la jurisprudența Curții de la Strasbourg se susține și neconcordanța textului legal criticat cu dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborat cu art. 3 din primul Protocol al Convenției, statului revenindu-i o serie de obligații pentru organizarea și asigurarea alegerilor libere și a pluralismului într-un stat democratic, iar restricțiile trebuie justificate printr-un scop legitim și să fie proporționale (hotărârea din 16 martie 2006, pronunțată în Cauza Ždanoka împotriva Letoniei, paragrafele 98 și 103, hotărârea din 24 noiembrie 1993, pronunțată în Cauza Informationsverein Lentia și alții împotriva Austriei, paragraful 38, hotărârea din 2 martie 1987, pronunțată în Cauza Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei).  … 8.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie opinează în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, acestea fiind necesare în cadrul procesului electoral din perspectiva votului popular în comunitate, deoarece răspund cerinței îndeplinirii unei minime reprezentativități la nivelul colectivității, a unui anumit grad de susținere a candidatului care participă la alegerile locale.  … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015. Aceste dispoziții au fost modificate prin art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 4 iunie 2019 și au următorul cuprins: „(2) Pentru fiecare candidat la funcția de primar și de președinte al consiliului județean și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.“ … 13.Autorii excepției critică textul menționat, astfel cum a fost modificat prin art. 3 și 4 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, care instituie în mod expres derogări de la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, astfel:  + 
Articolul 3Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (2) și ale art. 50 din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, numărul minim al susținătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate. + 
Articolul 4Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (2), art. 50 și art. 51 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, pentru candidaturile la consiliul local și funcția de primar din aceeași circumscripție electorală, respectiv pentru candidaturile la consiliul județean și președintele consiliului județean din aceeași circumscripție electorală, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți vor prezenta câte o singură listă de susținători. … 14.În opinia autorilor excepției, textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 37 – Dreptul de a fi ales și ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Totodată, prin raportare la art. 20 și art. 148 alin. (2) din Constituție, sunt invocate dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, coroborat cu art. 3 din primul Protocol la Convenție, referitor la dreptul la alegeri libere.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia sunt nemulțumiți, în esență, de condiția prevăzută de dispozițiile legale criticate pentru depunerea unei candidaturi la alegerile locale, care impune un prag minim de reprezentativitate a unui candidat, demonstrat printr-un număr minim de semnături de adeziune, condiție care, în opinia acestora, împiedică exercitarea liberă a dreptului de a fi ales, contrar art. 37 din Constituție, fără ca această ingerință a statului să poată fi justificată prin prisma condițiilor prevăzute de normele constituționale ale art. 53.  … 16.Curtea Constituțională a elaborat o bogată și constantă jurisprudență în materie electorală, în particular cu referire la condiția depunerii, la momentul înscrierii unei candidaturi pentru alegerea într-o funcție publică de reprezentativitate, a unei liste de susținători. Prin Decizia nr. 763 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 1 februarie 2018, Curtea a sintetizat considerentele de principiu rezultate din jurisprudența sa relevantă în această materie.  … 17.Prin această decizie, Curtea a reținut că sistemul electoral se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, prin lege organică, ceea ce denotă voința constituantului de a lăsa în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție. Această concluzie corespunde pe deplin normelor cuprinse în art. 3 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la alegeri libere, jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 și 22 mai 2012, pronunțate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragrafele 52 și 54, și, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 și 84, Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunțată în Cauza Hirst (nr. 2) împotriva Regatului Unit, paragraful 61, Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Yumak și Sadak împotriva Turciei, paragraful 109 sau Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34], precum și Codului bunelor practici în materie electorală – Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002). … 18.Condițiile de principiu, de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3),art. 37 și art. 40, iar în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, acestea sunt dezvoltate prin Legea nr. 115/2015. Dispozițiile art. 49 alin. (2) din aceasta – criticate și în prezenta cauză – consacră o condiție de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales în calitate de consilier local, consilier județean, primar și președinte al consiliilor județene, și anume aceea de a prezenta o listă de susținători la depunerea candidaturii, precum și regulile de ordin procedural privitoare la îndeplinirea/verificarea respectării condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida.  … 19.Curtea a reținut că instituirea unei astfel de condiții și a regulilor privitoare la verificarea îndeplinirii sale sunt, de principiu, în acord cu normele constituționale cuprinse în art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales și reprezintă „o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale“. … 20.Astfel, condiționarea înregistrării candidaturilor la funcțiile elective de prezentarea unei liste de susținători constituie o măsură necesară și adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toți competitorii electorali și pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive. Reprezentativitatea, prezumată prin depunerea unei liste cu semnături de adeziune, este acea trăsătură esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului, indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare. … 21.Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, proporțional cu scopul legitim și aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți la alegeri: candidații independenți, pe de o parte, și cei propuși pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiției legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor eligibile care într-adevăr beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului, astfel încât să existe șanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ. Deși o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituției, decât o persoană ce întrunește condițiile constituționale de eligibilitate, alegerile pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, așa încât cerința ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă constituie o condiție legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituțional de a fi ales (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). … 22.În lipsa unor elemente noi, considerentele de principiu, extrase din jurisprudența relevantă a Curții, sunt aplicabile și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.  … 23.În plus, Curtea observă că, în contextul pandemic cu totul excepțional și cu referire strict la alegerile locale din anul 2020, legiuitorul, prin art. 3 și 4 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, a reglementat o derogare expresă de la prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Potrivit art. 3, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, numărul minim al susținătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate, iar candidații vor prezenta câte o singură listă de susținători. Prin urmare, legiuitorul a adaptat cadrul normativ aplicabil în contextul menționat și a redus, practic, la jumătate, numărul semnăturilor de adeziune necesare la depunerea unei candidaturi la alegerile locale din anul 2020, iar, din această perspectivă, aplicabilă litigiului în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, aceasta este cu atât mai puțin justificată și întemeiată.  … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Cataramă, de Alianța Electorală Mișcarea Patrioților Români, reprezentată legal de Viorel Cataramă, de Prioteasa Daniel Valentin și de Mărginean Claudiu Nicolae în Dosarul nr. 21.243/3/2020 (1.949/2020) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și constată că prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește