DECIZIA nr. 314 din 9 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Nelu Iordache în Dosarul nr. 16.876/3/2013 al Tribunalului București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 390D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Marius Predoi din cadrul Baroului București, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat care supune Curții două chestiuni prealabile. Astfel, arată că partea Donrep Construct – S.A. este în procedură de lichidare și supune Curții verificarea legalității procedurii de citare cu această parte. De asemenea, dorește să depună la dosarul cauzei o corespondență purtată cu Ministerul Fondurilor Europene care vizează critica adusă dispozițiilor legale criticate. … 4.Cu privire la procedura de citare cu partea în cauză, magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Donrep Construct – S.A. a fost citată la un număr de 5 adrese indicate Curții Constituționale în citativul instanței de judecată și, totodată, menționează că aceasta, contrar dispozițiilor art. 172 din Codul de procedură civilă, nu a adus la cunoștință schimbarea intervenită cu privire la locul citării, la dosarul cauzei nefiind depus vreun document din care să rezulte necesitatea citării părții la un alt loc sau printr-un alt reprezentant. … 5.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită. De altfel, partea, în măsura în care ar fi intervenit vreo schimbare cu privire la locul citării ori a reprezentantului legal, avea obligația să aducă la cunoștință acest aspect. … 6.Curtea apreciază că procedura de citare a fost legal îndeplinită și încuviințează reprezentantului autorului excepției să depună înscrisurile ce vizează corespondența purtată cu Ministerul Fondurilor Europene. … 7.Pe fondul excepției de neconstituționalitate, se solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că textul legal contestat care incriminează o faptă prevăzută de legea penală nu este clar și previzibil, întrucât nu definește sfera subiectului activ al infracțiunii. Acest fapt a permis în practică o lărgire semnificativă a acestei sfere prin trimiterea în judecată a unor persoane care nu intră în raporturi juridice specifice și anume nu sunt parte întrun contract de finanțare cu fonduri europene. De asemenea, nici sintagma „fără respectarea prevederilor legale“ nu respectă exigențele de claritate și previzibilitate, în cauză inculpatul fiind trimis în judecată, întrucât a încălcat prevederile unei hotărâri a Guvernului. Mai arată că jurisprudența în materie a Curții Constituționale nu este aplicabilă în cauză. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât prin textul de lege criticat legiuitorul a urmărit protejarea unor relații sociale referitoare la interesele economice ale Uniunii Europene. Așa fiind, textul este univoc, fiind evident că subiect activ al infracțiunii este orice persoană care se află în ipoteza normei și care realizează una dintre modalitățile normative prevăzute de legiuitor pentru elementul material, iar prin sintagma „fără respectarea prevederilor legale“ legiuitorul a urmărit tocmai asigurarea clarității și previzibilității normei, stabilind un criteriu obiectiv în funcție de care se apreciază conduita subiectului activ. De altfel, în situații similare, Curtea Constituțională a statuat că există domenii în care este imposibilă întocmirea unei liste exhaustive de acte normative ori dispoziții legale a căror încălcare atrage o anumită sancțiune penală. În ce privește gestionarea fondurilor europene, este evident că acest lucru este înfăptuit de o categorie de profesioniști care acționează într-un astfel de domeniu și aceștia trebuie să dea dovadă de prudență, fără ca prin aceasta să se ajungă la concluzia lipsirii textului de claritate și previzibilitate. … 9.În replică, domnul avocat arată că este foarte greu să se facă distincția între o problemă de constituționalitate și una de aplicare a legii, însă Curtea Constituțională, de fiecare dată când a constatat că în practică există o astfel de situație care conduce la atingerea principiului legalității incriminării, a intervenit și cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:10.Prin Încheierea din 16 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 16.876/3/2013, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Nelu Iordache într-o cauză penală în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de textul legal criticat. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece nu precizează în mod concret actele normative vizate sau anumite conduite ilicite ce vor putea fi avute în vedere pentru reținerea infracțiunii, din moment ce legiuitorul a optat pentru aplicarea denumirii generice „fără respectarea prevederilor legale“. Prin acest mod impropriu de redactare s-a ignorat caracterul de normă specială pe care îl are art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 față de dispozițiile Codului penal, prin care ar trebui să se precizeze strict domeniul de aplicare. Așa fiind, prin conținutul normativ al textului contestat nu s-a stabilit cu claritate și precizie obiectul material al infracțiunii, ceea ce determină o lipsă de previzibilitate a acestuia. … 12.Tribunalul București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât este absurd să se invoce o eventuală nelegalitate a incriminării sau a pedepsei, câtă vreme textele care prevăd această infracțiune, precum și pedeapsa aplicabilă sunt cuprinse într-o lege care de la momentul comiterii actelor cu relevanță penală și până în prezent a fost și este în vigoare. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 14.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la Decizia nr. 552 din 15 mai 2008, Decizia nr. 211 din 17 februarie 2009, Decizia nr. 348 din 10 martie 2011 și Decizia nr. 859 din 23 iunie 2011. … 15.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Legiuitorul și-a exercitat întocmai obligația pozitivă prin reglementarea clară și precisă a infracțiunii de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației unui folos legal obținut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, astfel că, din redactarea normei criticate rezultă că aceasta este previzibilă și accesibilă. … 16.Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că între cerințele calitative ale legii trebuie să se numere și previzibilitatea, adică norma juridică trebuie să fie enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă, chiar dacă trebuie să apeleze la consiliere de specialitate în materie. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției prin reprezentantul legal, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18^2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 78/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin art. 79 pct. 13 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012 și care, potrivit art. 247, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014. Prevederile legale criticate au următorul conținut:(1)Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.(2)Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației unui folos legal obținut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se sancționează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1). … 20.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării legilor și art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei, precum și prevederile art. 7 – Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curții Constituționale din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 552 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 10 iunie 2008, Curtea a statuat că legiuitorul are libertatea de a stabili prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. Acest lucru nu presupune însă uniformitate de reglementare, motiv pentru care, din anumite rațiuni de politică penală ori din considerente ce izvorăsc din realități iminente, Parlamentul poate incrimina, prin lege specială, o anumită conduită susceptibilă de a leza o serie de relații sociale ocrotite. … 22.Așa fiind, dispozițiile legale criticate din Legea nr. 78/2000, care reglementează una dintre modalitățile de săvârșire a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, au fost instituite de legiuitor în vederea ocrotirii relațiilor sociale referitoare la încrederea publică în folosirea sau prezentarea de documente în vederea obținerii de fonduri din bugetul general al instituției europene. Aceasta reprezintă o opțiune de politică legislativă și nu aduce în niciun fel atingere dispozițiilor constituționale invocate în cauză. Astfel, cât privește critica referitoare la absența din conținutul reglementării a exigențelor de previzibilitate și precizie, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi primită, deoarece textul are o redactare univocă, nefiind susceptibil de o interpretare abuzivă sau arbitrară. De altfel, în Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove contra Marii Britanii, paragraful 40, Curtea de la Strasbourg a decis că legea internă pertinentă, care înglobează atât dreptul scris, cât și pe cel nescris, trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă, într-o măsură rezonabilă, circumstanțele care pot rezulta dintr-un act determinat. Or, nu se poate susține că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de o astfel de cerință, deoarece acestea nu fac altceva decât să incrimineze schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau a destinației unui folos legal obținut, dacă fapta are ca rezultat, în acest din urmă caz, diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. În același sens sunt și Decizia nr. 211 din 17 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 3 martie 2009, Decizia nr. 348 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 12 aprilie 2011, și Decizia nr. 859 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 7 septembrie 2011. … 23.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 24.Distinct de aceste argumente, Curtea mai constată că prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragraful 36, Curtea a statuat că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). … 25.În concluzie, sintagma criticată de autor, respectiv „fără respectarea prevederilor legale“ nu lipsește de previzibilitate norma de incriminare, deoarece, din analiza sa, se poate desprinde cu ușurință înțelesul contestat care presupune că schimbarea destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei este posibilă numai cu respectarea dispozițiilor legale și că o schimbare cu nesocotirea acestor norme a destinației unui folos legal obținut, dacă are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, este prohibită. Prin urmare, nu se identifică deficiențe de claritate, prevederile legale contestate fiind redactate într-un limbaj care permite destinatarului să prevadă consecințele care decurg din nerespectarea lor. … 26.În sfârșit, aspectele legate de particularitățile speței, de încadrarea juridică a faptelor antisociale într-o anumită infracțiune ori de identificare a subiectului activ al infracțiunii excedează competenței Curții Constituționale, întrucât aceasta se poate pronunța – potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010 – numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, și nicidecum asupra sferei de aplicare a dispozițiilor criticate în ce privește beneficiarul fondurilor. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nelu Iordache în Dosarul nr. 16.876/3/2013 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 18^2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește