DECIZIA nr. 314 din 21 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.541/211/2015, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 295 D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, în opinia sa, critica nu privește încălcarea dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală, ci a celor ale art. 136 alin. (4). În ceea ce privește textul de lege criticat, se arată că acesta a mai fost supus controlului Curții, care prin Decizia nr. 798 din 16 iunie 2011 a respins excepția ca neîntemeiată. În aceste condiții apreciază că se impune păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 987 din 5 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.541/211/2015, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată, din oficiu, într-o cauză în care, în temeiul art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 341/2004, cu referire la Decizia Curții Constituționale nr. 563 din 16 octombrie 2014, s-a dispus trecerea din domeniul public al municipiului Cluj-Napoca în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, a unei parcele din perimetrul cimitirului. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța care a sesizat Curtea arată că locurile de veci sunt amplasate pe terenuri proprietate publică, iar atribuirea lor se face prin concesiune. Întrebarea care se pune este dacă textul de lege criticat operează o excepție de la regimul general al proprietății publice sau realizează o inadvertență terminologică. În cazul în care s-a intenționat introducerea unei excepții, se pune problema raportului acesteia cu Constituția și a caracterului individual al excepției aferente în sensul transformării unor locuri de veci din cimitirele aflate în proprietate publică în imobile proprietate privată, statul trebuind să identifice terenuri din proprietatea sa publică pe care să amplaseze cimitire private pentru această categorie de cetățeni beneficiari ai Legii nr. 341/2004. Potrivit art. 16 și 136 din Constituție, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, iar proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. Dacă textul de lege criticat se interpretează în sensul că instituie o excepție de la regula proprietății publice asupra locurilor de veci, se pune problema unei discriminări între cetățeni. De asemenea, se apreciază că textul nu este previzibil, dacă excepția de la regimul de proprietate publică răspunde cerințelor de garantare a proprietății publice și caracterului inalienabil al acestor bunuri și dacă au sens o astfel de excepție și o atare discriminare între persoane fizice, în condițiile în care, după moartea beneficiarului locului de veci, nu mai există în succesiune, prin ipoteză, persoane cu vocație la excepția prevăzută de lege.  … 6.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 7.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 798 din 16 iunie 2011 și Decizia nr. 869 din 9 octombrie 2007. … 8.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional făcând referire la cele reținute de Curte prin Decizia nr. 798 din 16 iunie 2011 și Decizia nr. 563 din 16 octombrie 2014. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum și la art. 3^1 lit. b), care îndeplinesc condițiile prezentei legi beneficiază și de următoarele drepturi: i) atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci“. … 12.În opinia instanței care a ridicat excepția de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta are în vedere o singură critică de neconstituționalitate, și anume încălcarea prin textul de lege supus controlului a principiului egalității în drepturi, prin instituirea unui beneficiu în favoarea unei categorii distincte de persoane, respectiv persoanele care dețin titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum și la art. 3^1 lit. b) din Legea nr. 341/2004.  … 14.Curtea reține că dreptul la atribuirea în proprietate a locului de veci, fără plată, face parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Temeiul moral al acordării acestor beneficii este izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației. Dreptul menționat a fost acordat de către legiuitor, alături de alte drepturi, cum ar fi indemnizațiile prevăzute în prezent în art. 4, precum și celelalte drepturi prevăzute în art. 5 din Legea nr. 341/2004, legiuitorul având deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală (a se vedea, în acest sens, cele reținute în Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012). … 15.De asemenea, Curtea observă că prin Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, analizând o situație similară, referitoare la acordarea unor drepturi cu titlu de compensație morală persoanelor persecutate în perioada comunistă, a conchis că nu se poate vorbi despre existența unei obligații a statului de a acorda despăgubiri de acest gen, iar legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare. Prin urmare, beneficiul acordat prin textul de lege criticat privește categoriile de persoane ce au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și urmașii eroului-martir respectiv soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și copiii acestuia. … 16.Referitor la principiul egalității în drepturi, Curtea a statuat, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. … 17.Aplicând acest principiu în cauza de față, Curtea reține că persoanele care beneficiază de dreptul la atribuirea în proprietate fără plată a locului de veci sunt categoriile de persoane ce au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 precum și urmașii eroilor-martiri, persoane care se află într-o situație diferită față de ceilalți cetățeni, datorită contribuției personale sau a antecesorilor acestora la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Prin urmare, Curtea nu poate reține încălcarea prin textul de lege criticat a principiului egalității în drepturi. … 18.Curtea mai observă că bunurile proprietate publică pot fi date în concesiune, potrivit art. 861 și 871 din Codul civil. Aceste bunuri, în măsura în care nu fac obiect exclusiv al proprietății publice, precum în cazul de față locurile de veci, pot fi transferate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale și, după aceea, în proprietatea privată a persoanelor beneficiare, pentru a da eficiență textului de lege criticat, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 798 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 21 septembrie 2011, Decizia nr. 1.358 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 28 noiembrie 2011 și Decizia nr. 563 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 10 decembrie 2014. Curtea a avut în vedere faptul că Legea nr. 213/1998 nu stabilește că locurile de veci fac obiect exclusiv al proprietății publice, astfel încât transferul interdomenial este posibil deoarece există mijloacele legale de a parcurge etapele necesare trecerii locului de veci din proprietate publică a comunelor, orașelor și municipiilor în proprietatea privată a acestora, în vederea înstrăinării către persoanele îndreptățite (a se vedea Decizia nr. 563 din 16 octombrie 2014, paragraful 18).  … 19.Cu acest prilej Curtea observă și dispozițiile art. 859 din Codul civil, potrivit cărora obiect exclusiv al proprietății publice îl fac bunurile enumerate la art. 136 alin. (3) din Constituție, precum și alte bunuri stabilite prin lege organică, locurile de veci neintrând în această categorie. … 20.Curtea mai reține că, în măsura în care legiuitorul a reglementat anumite beneficii pentru categoriile de persoane care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și pentru urmașii eroilor-martiri, autoritățile implicate în procesul de aplicare a legii trebuie să respecte opțiunea acestuia.  … 21.Celelalte pretinse critici sunt în realitate întrebări adresate Curții Constituționale cu privire la modul de aplicare a legii în cazuri ipotetice. Referitor la acestea, Curtea reține că atunci când o instanță judecătorească sesizează instanța de contencios constituțional cu o excepție de neconstituționalitate ridicată din oficiu, aceasta trebuie să respecte structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate care cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, ridicând din oficiu o excepție de neconstituționalitate, instanța judecătorească trebuie să argumenteze ea însăși cu privire la neconstituționalitatea normelor juridice, iar nu să formuleze anumite întrebări cu privire la acestea, solicitând Curții să răspundă. Având în vedere caracterul concret al excepției, motivarea acesteia nu poate viza situații eventuale sau ipotetice, care sunt străine cauzei a quo, și nu poate exprima doar anumite dubii ale judecătorului cauzei cu privire la constituționalitatea normei juridice criticate. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.541/211/2015 și constată că dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește