| Valer Dorneanu |
– președinte |
| Cristian Deliorga |
– judecător |
| Marian Enache |
– judecător |
| Daniel Marius Morar |
– judecător |
| Mona-Maria Pivniceru |
– judecător |
| Gheorghe Stan |
– judecător |
| Livia Doina Stanciu |
– judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu |
– judecător |
| Varga Attila |
– judecător |
| Claudia-Margareta Krupenschi |
– magistrat-asistent-șef |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, excepție ridicată de Florin-Cătălin Brușten și Ioana-Catrinel Brușten în Dosarul nr. 6.603/3/2018* al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 789D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența în materie a Curții, exemplificând, în acest sens, Decizia nr. 734 din 21 noiembrie 2019 și Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2020. …
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 11 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.603/3/2018*, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin-Cătălin Brușten și Ioana-Catrinel Brușten într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în anulare a unui act administrativ. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că textul de lege criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, deoarece nu se poate ști cu certitudine care a fost voința legiuitorului în ceea ce privește sfera persoanelor exceptate de la beneficiul intrării în legalitate. În concret, se arată că nu este clar dacă situația în care se află autorii excepției, cărora le-a fost anulată, în anul 2012, pe cale judecătorească, o autorizație de construire legal obținută și în baza căreia fusese deja edificată, în anul 2010, o construcție, se încadrează în cele două ipoteze ale textului – construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire – care atrag imposibilitatea inițierii sau aprobării unei documentații de urbanism cu scopul intrării în legalitate. Prin urmare, în contextul aplicării a aceleiași sancțiuni a imposibilității intrării în legalitate, indiferent de circumstanțe cum este cea în care se află autorii excepției, textul legal criticat instituie și un regim discriminatoriu între persoanele care au construit cu respectarea autorizației de construire și cele care au edificat de la bun început fără respectarea prevederilor autorizației sau chiar fără existența ei. … 6.Deși incidența textului criticat este incertă în această redactare față de situația litigioasă din speță, autorii excepției motivează pe larg legătura acesteia cu soluționarea cauzei, în sensul că „din cauza impreciziei și a lipsei clarității termenilor folosiți, instanța de judecată nu ar putea pronunța o hotărâre legală și temeinică, exprimarea legiuitorului fiind una echivocă“. În speță, textul legal criticat a fost invocat constant de pârât pentru a justifica refuzul de a permite intrarea în legalitate, prin emiterea unei noi autorizații de construire. … 7.În contextul carențelor de calitate a dispozițiilor art. 56^1 din Legea nr. 350/2001, se mai susține că, pentru a fi respectată, o lege trebuie să normeze o anumită conduită într-un mod clar, precis și previzibil, astfel încât să fie înțeleasă de destinatarul ei, acestuia fiindu-i asigurată posibilitatea de a prevedea, într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta dintr-un act determinat. Principiul respectării legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, impune autorității legiuitoare să edicteze norme care să respecte cerințele de calitate a actelor normative, și anume claritatea, precizia și previzibilitatea. … 8.Cu referire la nesocotirea egalității în drepturi, autorii mai arată că prin introducerea interdicției prevăzute de art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 s-a creat un regim privilegiat pentru cei care, fiind în aceeași situație cu autorii excepției, au intrat din orice motiv în legalitate anterior apariției acestei modificări legislative. Practic, dreptul de a intra în legalitate, permis de Legea nr. 350/200 până la introducerea, în anul 2011, a interdicției prevăzute de art. 56^1, a fost afectat de condiția suspensivă a intentării unei acțiuni în justiție și de celeritatea procedurilor judiciare, ceea ce determină ca două situații obiectiv identice să intre sub regimuri juridice diferite, contrar art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală și jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la privilegii și discriminări. … 9.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția este neîntemeiată, motivând, totodată, legătura dispozițiilor criticate cu soluționarea cauzei din perspectiva temeiului invocat de autoritatea pârâtă. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. …
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, introduse prin art. I pct. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 190/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 10 iulie 2013. Dispozițiile legale criticate au următorul conținut: +
Articolul 56^1Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire. … 14.În opinia autorilor excepției, textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), cu privire la exigențele de calitate a legii, și ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare și prin raportare la aceleași norme fundamentale invocate și în prezenta cauză, Curtea pronunțând în acest sens Decizia nr. 286 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 31 iulie 2014, Decizia nr. 734 din 21 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 19 februarie 2020, și Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 15 aprilie 2020. … 16.Cu referire la pretinsa nerespectare a exigențelor de calitate a legii, impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea, respingând excepția ca neîntemeiată, a reținut, în esență, că inexistența unor excepții de la interdicția de a intra în legalitate nu poate avea semnificația imprevizibilității normei juridice criticate sau a lipsei sale de claritate, ci exprimă fără echivoc voința legiuitorului român de a elimina în mod imperativ orice posibilitate de derogare de la regimul legal al executării construcțiilor, asigurând, astfel, o egalitate absolută de tratament juridic între toți destinatarii legii. Aprecierile cazuistice, pe fondul unei reglementări cu caracter derogatoriu sau condițional, ar crea, în realitate, posibilitatea eludării normelor incidente în acest domeniu și ar afecta, astfel, scopul legii de protejare a intereselor generale ale comunității (Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2020, paragraful 28, precitată). … 17.În ceea ce privește pretinsul tratament discriminatoriu, interzis de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reamintit jurisprudența sa constantă (de exemplu, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996), prin care a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv ca defavorabile, prin prisma propriilor lor interese, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu sunt de natură să creeze un regim discriminatoriu pentru persoanele care, pentru a obține autorizație de construire pentru clădiri edificate în lipsa acesteia, trebuie să obțină aprobarea unei documentații de urbanism și cele care, anterior modificărilor introduse prin textul de lege criticat, au intrat în legalitate fără a fi obligate să facă astfel de demersuri (Decizia nr. 734 din 21 noiembrie 2019, paragraful 22, precitată). … 18.Întrucât nu au apărut elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței în această materie a Curții Constituționale, soluția pronunțată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. … 19.În plus față de cele statuate în jurisprudența sa în materie, Curtea reamintește că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (Decizia nr. 785 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 14 februarie 2022, paragraful 34). … 20.Față de susținerile autorilor privind lipsa de claritate a textului criticat și, în consecință, discriminarea destinatarilor legii din perspectiva intrării în vigoare a interdicției de a intra în legalitate prevăzute de art. 56^1 din Legea nr. 350/2001, Curtea observă că prin art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011, legiuitorul a amânat intrarea în vigoare a prevederilor art. 56^1 din Legea nr. 350/2001, cu modificările și completările ulterioare, pentru data de 1 ianuarie 2012. În condițiile în care ordonanța de urgență menționată, prin care a fost introdusă respectiva interdicție, a intrat în vigoare la data de 11 februarie 2011, rezultă că legiuitorul a acordat persoanelor beneficiare ale unor documentații de urbanism eliberate anterior datei intrării în vigoare a modificării legislative un anumit interval de timp – cuprins între 11 februarie 2011 și 1 ianuarie 2012 – tocmai în scopul intrării în legalitate, în sensul de a-și valorifica drepturile conferite de aceste documentații potrivit legii aplicabile la data emiterii lor. Prin urmare, nu se poate pretinde o lipsă de previzibilitate a textului legal criticat în sensul neînțelegerii conduitei de urmat de către destinatarii acestuia și nici necunoașterea voinței legiuitorului în această materie, care a acordat o perioadă tranzitorie în care persoanele interesate puteau lua măsurile corespunzătoare pentru intrarea în legalitate. Lipsa de diligență sau necunoașterea legii nu pot fi invocate cu titlu de viciu de neconstituționalitate a legii. … 21.Totodată, Curtea observă că susținerile autorilor vizează modalitatea de aplicare concretă a legii la speța lor individual determinată, aspect ce ține de competența exclusivă a instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei de contencios administrativ în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, excedând competenței Curții Constituționale. … 22.Având în vedere cele de mai sus, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul va fi respinsă, ca neîntemeiată. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin-Cătălin Brușten și Ioana-Catrinel Brușten în Dosarul nr. 6.603/3/2018* al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi
