DECIZIA nr. 314 din 11 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 715 alin. (1) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alin Iacob în Dosarul nr. 12.646/245/2017 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.487D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Invest Capital LTD din Malta, doamna avocat Amalia Dinu din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă că partea Invest Capital LTD a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Se arată că termenul de 15 zile criticat nu este de natură a aduce atingere accesului liber la justiție. Există în legislație remedii juridice adecvate care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești. De asemenea, se invocă jurisprudența instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 141 din 23 martie 2004. Se mai arată că în cauză nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, fiind reliefate aspecte care țin de competența instanțelor judecătorești. … 5.În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la critici similare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.646/245/2017, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 715 alin. (1) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Alin Iacob într-un dosar având ca obiect soluționarea unei cereri de întoarcere a unei executări silite. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că instituirea unui termen legal pentru exercitarea contestației la executare respectă exigențele constituționale, însă condiționarea datei de la care începe să curgă acest termen de o împrejurare extrinsecă titularului dreptului la acțiune (debitorul contestator), precum data efectuării primei rețineri din veniturile periodice (venituri salariale în cazul de față), este, după opinia sa, în contradicție cu dispozițiile art. 21 din Constituție. Astfel, există situații în care efectuarea primei rețineri din veniturile periodice nu echivalează cu momentul la care debitorul ia cunoștință despre existența popririi sau a executării silite, caz în care termenul de exercitare a contestației curge, fără ca titularul dreptului la acțiune să o poată exercita. … 8.Așadar, în fapt, termenul de depunere a contestației la executare expiră anterior momentului când debitorul ia cunoștință despre existența dosarului de executare. În consecință, dispozițiile legale criticate nu oferă suficiente garanții ca un debitor de bună credință să poată lua cunoștință în toate, cazurile despre existența dosarului de executare silită. … 9.Tribunalul Iași – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând faptul că instituirea unor termene pentru exercitarea unui drept reprezintă o modalitate de a preveni exercitarea sa abuzivă și nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia. Prin urmare, instituirea unui termen pentru formularea contestației la executare, termen cu durată prestabilită și al cărui moment de începere este precis determinat, nu poate fi considerată o îngrădire a accesului liber la justiție. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 715 alin. (1) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut normativ: „(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: […] 2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;“. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) privind dreptul de acces liber la justiție.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit de faptul că prevederile art. 715 alin. (1) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă prevăd un termen de 15 zile în care poate fi formulată contestația la executare silită. … 16.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime iau fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiție nu poate fi supus niciunei condiționări, competența de a stabili regulile de desfășurare a procedurii în fața instanțelor judecătorești revenindu-i legiuitorului, conform art. 126 alin. (2) din Constituție. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit textului din Legea fundamentală menționat, are deplina legitimare constituțională de a stabili procedura de judecată (a se vedea în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 283 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012, sau Decizia nr. 582 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 8 iunie 2010). … 17.De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și cea a Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 24 martie 2010, Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 30 decembrie 2014, paragraful 18, sau Decizia nr. 160 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 23), s-a statuat că o caracteristică a dreptului de acces liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57) și că el poate fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție sau ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni judicatum solvi; important este ca aceste restrângeri să nu aducă atingere substanței dreptului, să urmărească un scop legitim și să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 39, sau Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z. și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 93). … 18.Față de criticile formulate în cauza de față, Curtea constată că stabilirea unui termen de 15 zile pentru formularea contestației care curge cel mai târziu de la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit nu contravine dreptului la un proces echitabil ori accesului liber la justiție. Esențial este că părțile au posibilitatea reală și efectivă de a lua cunoștință de actele de executare, astfel că nu se poate pretinde că este încălcat dreptul la un proces echitabil. În cazul de față debitorul are posibilitatea să ia cunoștință de aceste acte prin simplul fapt că nu va încasa salariul integral la data prevăzută în contractul de muncă. Curtea reține, așadar, că termenul de decădere instituit de legiuitor are în vedere asigurarea securității raporturilor juridice. … 19.De altfel, prin Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iunie 2019, paragraful 47, instanța de contencios constituțional a reținut că art. 715 din Codul de procedură civilă cuprinde o normă de procedură, ca atare intră în sfera de competență a legiuitorului, conform dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alin Iacob în Dosarul nr. 12.646/245/2017 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și constată că prevederile art. 715 alin. (1) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iași – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește