DECIZIA nr. 313 din 9 mai 2018

Mihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent-șef1.Pe rol se află soluționarea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, obiecție formulată de un număr de 29 de senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România și Partidului Mișcarea Populară, în temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. … 2.Cu Adresa nr. 1.720 din 12 aprilie 2018, secretarul general al Senatului a trimis Curții Constituționale sesizarea formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.757 din 13 aprilie 2018 și constituie obiectul Dosarului nr. 519A/2018. … 3.În motivarea sesizării de neconstituționalitate autorii arată că propunerea legislativă a fost elaborată avându-se în vedere următoarele principale obiective: pe de o parte, introducerea cerinței ca la constituirea ariilor naturale protejate să se ia în considerare și prevederile planurilor urbanistice generale, care să nu poată fi modificate până la termenul de actualizare prevăzut de legislația în vigoare privind amenajarea teritoriului și urbanismului, în acest sens, operând modificarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, și, pe de altă parte, introducerea posibilității de a modifica limitele ariilor naturale protejate prin scoaterea din interiorul ariilor a suprafețelor pentru care, la data de 29 iunie 2007, existau licențe de concesiune a activității miniere, instituirea unei zone tampon necesare creării de drumuri de acces la perimetrul minier, precum și compensarea suprafeței de teren scoase din interiorul ariei naturale protejate cu o suprafață echivalentă cu suprafața majorată cu suprafața zonei tampon, sens în care au fost introduse patru noi alineate la art. 56 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007. … 4.Autorii susțin că legea supusă controlului încalcă scopurile și prevederile directivelor europene din domeniul mediului, principiile europene care fundamentează domeniul (îndeosebi principiul precauției) și intră în contradicție flagrantă cu obligațiile statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, menținerea echilibrului ecologic și creșterea calității vieții, obligații prevăzute de art. 35, art. 135 alin. (2) lit. e) și f) și art. 148 din Constituție. Existența ariilor naturale protejate și păstrarea coerenței lor sunt elemente-cheie pentru menținerea echilibrului ecologic și asigurarea dreptului la un mediu sănătos garantat de Constituție. România deține zone naturale valoroase care au fost desemnate ca arii naturale protejate, în conformitate cu categoriile stabilite de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, dar și cu siturile din rețeaua europeană Natura 2000. Toate aceste zone, denumite generic în legislația națională arii naturale protejate, sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007. Legea pentru modificarea și completarea ordonanței de urgență înlătură protecția pe care trebuie să o acorde ariilor protejate, generând încălcarea principiului priorității ariilor protejate față de orice alte obiective și a principiului precauției. … 5.Primul principiu este consacrat de art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, care prevede că regimul de arie naturală protejată are prioritate în fața altei dezvoltări, iar excepțiile sunt de strictă interpretare. Or, prin modificarea adoptată, amplasamentele pe care sunt aprobate licențe de exploatare miniere pierd statutul de protecție, instituindu-se principiul opus, conform căruia proiectele de minerit sunt prioritare în fața ariilor protejate peste care acestea se suprapun. Autorii arată că „faptul că proiectele de minerit sunt dezvoltări incompatibile într-o arie naturală protejată este statuat chiar de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, care a adoptat o recomandare pentru Congresul Mondial pentru Conservare din octombrie 2000 desfășurat la Amman, în Iordania, prin care sugera că mineritul nu ar trebui să se practice în anumite categorii de arii protejate. Recomandarea 2.82 include o secțiune care «Cere tuturor statelor membre ale UICN să interzică prin lege orice activități de prospecțiuni și extracție a resurselor minerale în ariile protejate ce corespund categoriilor UICN I-IV de management al ariilor protejate». Recomandarea mai include, de asemenea, un paragraf referitor la categoriile V și VI de arii protejate: «în categoriile V și VI, vor fi acceptate activități de prospectare și extracție localizată numai dacă natura și mărimea activităților propuse pentru proiectul minier indică o compatibilitate între activitățile proiectului și obiectivele ariilor protejate». Aceasta este o recomandare și în niciun caz o obligare a guvernelor; unele au interzis mineritul în ariile protejate din categoriile I-IV, altele însă nu. Din aceste motive, mineritul este genul de obiectiv față de care aria naturală protejată ar trebui să fie prioritară, și nu invers“. … 6.Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică prevede că singurele considerente care pot fi invocate pentru a permite realizarea unui plan sau proiect cu incidență asupra ariei de importanță comunitară sunt cele legate de sănătatea sau siguranța publică, de anumite consecințe benefice de importanță majoră pentru mediu sau alte motive cruciale de interes public major, în cel din urmă caz fiind necesar și avizul Comisiei Europene. Or soluția normativă propusă prin pct. 2 al articolului unic din legea care face obiectul prezentei sesizări, de a modifica limitele ariilor naturale protejate, categorie care înglobează și ariile de importanță comunitară protejate prin Directivă, în vederea exploatării de resurse minerale neregenerabile, nu face parte din niciuna dintre situațiile de excepție enumerate limitativ, care sunt de strictă interpretare și aplicare. … 7.În susținerea criticilor de neconstituționalitate, sunt invocate jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și răspunsul Directoratului General pentru Mediu (DG Environment) al Comisiei Europene, adresat Federației Natura 2000, din data de 30 octombrie 2017, cu privire la sesizarea având ca obiect proiectul de lege privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007. În răspunsul DG Environment (care citează din decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene), se arată că proiectele miniere nu se încadrează printre cele care permit modificarea limitelor ariilor naturale protejate, așa zisa „modificare a limitelor ariilor naturale protejate“ reprezentând, în fapt, o declasare a acestora. … 8.Cel de-al doilea principiu pretins a fi încălcat este principiul precauției, prevăzut la art. 191 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, potrivit căruia politica Uniunii în domeniul mediului urmărește un nivel ridicat de protecție, ținând seama de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii. Aceasta se bazează pe principiile precauției și acțiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursă, a daunelor provocate mediului și pe principiul „poluatorul plătește“. Potrivit Comisiei Europene, principiul precauției poate fi invocat atunci când un fenomen, un produs sau un proces poate avea efecte periculoase, identificate printr-o evaluare științifică și obiectivă, iar aceasta evaluare nu permite determinarea cu suficientă certitudine a riscului. Aplicarea principiului precauției se înscrie astfel în cadrul general al analizei riscurilor (care include, pe lângă evaluarea riscurilor, și gestionarea și comunicarea riscurilor), mai exact, în contextul gestionării riscurilor, care corespunde fazei de luare a deciziei. Legea de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 a fost adoptată fără o evaluare care să permită determinarea cu suficientă certitudine a riscului. Evaluările științifice și expertizele care au stat la baza fundamentării directivelor europene din domeniul mediului arată că mineritul nu este o activitate compatibilă cu ariile naturale protejate și nu se înscrie în categoria celor pentru care se permit excepții pentru modificarea limitelor (declasarea) ariilor naturale protejate. Aceste prevederi au la bază studii care identifică potențialele efecte negative, pornind de la evaluarea datelor științifice disponibile. În condițiile în care nici măcar nu sunt cunoscute ariile naturale protejate care ar putea fi afectate de acest proiect legislativ, gradul de incertitudine științifică este implicit. Nefiind cunoscute ariile naturale protejate care ar urma să fie afectate, este, practic, absolut imposibil de evaluat modul în care va fi afectată coerența rețelei europene de arii naturale protejate. Așadar, compensarea cu o suprafață echivalentă, evaluată și clasată ca arie naturală protejată, nu este suficientă pentru a modifica/declasa o altă arie naturală protejată. Pentru aceasta e nevoie de o evaluare care să stabilească, pe de o parte, că motivele și scopurile pentru care s-a instituit regimul de protecție pentru aria naturală protejată nu vor fi afectate, iar pe de altă parte, că nu va fi afectată coerența rețelei europene de arii naturale protejate. Legea supusă controlului de constituționalitate eludează, practic, acest lucru. … 9.În concluzie, încălcând principiul priorității ariilor protejate față de orice alte obiective și principiul precauției, legea de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 încalcă efectiv protecția instituită asupra ariilor naturale protejate, care asigură menținerea echilibrului ecologic și care garantează dreptul la un mediu sănătos. Raportat la cauza de față, autorii sesizării apreciază că sunt îndeplinite condiționalitățile privind incidența prevederilor art. 148 din Constituție, respectiv art. 37 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și art. 6 din Directiva habitate, respectiv art. 4 din Directiva păsări au un conținut clar, precis și neechivoc, pe de o parte, și prin conținutul lor normativ, dispozițiile europene enunțate vizează, în mod direct, protecția dreptului la un mediu sănătos, consacrat de art. 35 din Constituție, deci au relevanță constituțională, pe de altă parte, astfel că sancționarea neconcordanței normative dintre actul normativ național și actele normative europene revine Curții Constituționale, și nu legiuitorului ori instanțelor judecătorești. Pe cale de consecință, pct. 2 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice încalcă art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție. … 10.În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a comunica punctul lor de vedere. … 11.Președintele Camerei Deputaților a transmis, cu Adresa nr. 2/4.120 din 26 aprilie 2018, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.162 din 26 aprilie 2018, punctul său de vedere cu privire la sesizarea de neconstituționalitate, apreciind că aceasta este neîntemeiată. Una dintre obligațiile pozitive ale statului, pe lângă obligația generală de a recunoaște dreptul la un mediu sănătos, este prevăzută la art. 35 alin. (2) din Constituție și constă în asigurarea cadrului legislativ pentru asigurarea acestui drept. Această obligație trebuie corelată, prin interpretarea sistematică a textelor constituționale, cu obligația specifică titularilor dreptului de proprietate, prevăzută de art. 44 alin. (7) din Constituție. Dispozițiile art. 56^1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, au făcut imposibilă modificarea limitelor ariilor naturale protejate în mai multe situații, cum ar fi: corectarea unor erori majore privind suprafața ariei, constatate, în timp, după apariția Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 12 aprilie 2000, cu modificările ulterioare, și posibilitatea majorării ariei naturale prin includere voluntară a unor noi suprafețe, posibilitatea majorării suprafeței ariei naturale prin includerea voluntară a unor suprafețe noi sau posibilitatea scoaterii din interiorul ariei naturale a unor suprafețe de teren aferente perimetrului de exploatare a resurselor minerale, pentru care existau, la data instituirii regimului de arie naturală protejată, o hotărâre de Guvern, în vigoare, pentru aprobarea licenței de concesiune a activității miniere de exploatare, în temeiul legislației miniere în vigoare la data emiterii acestora. Licențele existente nu au putut fi valorificate până în prezent, după declararea statutului de arie naturală protejată, perimetrele miniere suprapuse peste acestea au intrat într-un proces de evaluare specific ariilor naturale protejate, astfel, procedurile de evaluare a mediului fiind mult întârziate, ducând în situația prezentă când nicio exploatație nu poate să funcționeze în regim de suprapunere peste o arie naturală protejată. Licențele miniere, valabil acordate la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 prin hotărâre a Guvernului, nu pot fi valorificate, deși art. 21 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, statuează că „Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenței rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepția apariției unor eventuale dispoziții legale favorabile titularului“. Prin urmare, exploatațiile miniere au fost închise sau sunt în pericol de a fi închise, resursele miniere nu mai pot fi exploatate, iar impactul economic și social este mare. Or legea criticată a avut în vedere aceste aspecte, modificările propuse rezolvând, în cea mai mare parte, contradicțiile existente între legislația de mediu și legislația minieră. … 12.Interpretând prevederile art. 135 alin. (2), în corelație cu dispozițiile art. 47 din Constituție, ambele norme constituționale se referă concret la obligația statului de a lua „măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent“. Astfel, prin dispozițiile legii adoptate, președintele Camerei Deputaților consideră că nu au fost încălcate prevederile constituționale privind refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții. … 13.În ceea ce privește obiecția formulată prin raportare la prevederile art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, președintele Camerei Deputaților susține că acestea nu sunt întemeiate, deoarece „Regula în materia raportului dintre dreptul intern și cel internațional public rezultă din prevederile art. 11 din Constituție, care precizează că, în general, tratatele ratificate de Parlament potrivit legii fac parte din dreptul intern, adică încorporarea le face interpretabile și aplicabile după aceleași reguli ca și toate celelalte norme care provin de la puterea de stat. În actuala stare de lucruri, Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană nu conține nicio precizare cu privire la modalitatea de aplicare a dreptului comunitar. În aceste condiții, dispoziția art. 148 alin. (2) din Constituție restrânge parțial și, totodată, extinde parțial sfera de aplicare a priorității dreptului comunitar față de ceea ce pare să fie consacrat pe cale jurisprudențială în cadrul Uniunii Europene. Consecință directă a pluralismului juridic, legea internă nu poate fi invalidată în cadrul ordinii juridice interne datorită faptului că nu este compatibilă cu dreptul comunitar, așa cum corect a statuat și Curtea Constituțională a României (Decizia Curții Constituționale nr. 59/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 februarie 2007)“. Totodată, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 137/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, statuează că, în situația în care Curtea Constituțională s-ar considera competentă să se pronunțe asupra conformității legislației naționale cu cea europeană, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicții între cele două instanțe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil. Toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de judecată. Mai mult, Curtea reține că, în cazul în care s-ar accepta punctul de vedere contrar, în sensul că instanța constituțională poate stabili constituționalitatea sau neconstituționalitatea unui text de lege raportat la prevederile unui act comunitar, ar încălca, în mod evident, competențele Curții de Justiție a Uniunii Europene, din moment ce aceasta are competența să interpreteze tratatele (art. 267 din tratat). … 14.În concluzie, președintele Camerei Deputaților apreciază că, de vreme ce actul normativ nu aduce atingere suprafețelor totale a ariilor naturale protejate, realizându-se o compensare a suprafețelor care au licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile cu suprafețe adiacente ariei naturale protejate, sesizarea de neconstituționalitate înaintată Curții Constituționale este neîntemeiată, astfel încât propune respingerea acesteia. … 15.Președintele Senatului și Guvernul nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la obiecția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, raportul judecătorului-raportor, dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și prevederile Constituției, reține următoarele:16.Obiectul criticilor de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, dispoziții care au următorul conținut: + 
ARTICOL UNICOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins: …  + 
Articolul 10Modul de constituire a ariilor naturale protejate ia în considerare interesele comunității locale, încurajându-se menținerea practicilor și cunoștințelor tradiționale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunității locale, precum și prevederile din Planurile Urbanistice Generale, care nu pot fi modificate până la termenul de actualizare prevăzut de legislația în vigoare privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Suprafețele de teren aflate în intravilanul localităților, la data constituirii ariei naturale protejate pot fi introduse în interiorul ariei naturale protejate, numai în cazuri temeinic justificate într-un capitol separat al studiului de fundamentare științifică.2.La articolul 56^1, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alin. (4) – (7), cu următorul cuprins: … «(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), modificarea limitelor ariilor naturale protejate este posibilă, prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului, licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile, în temeiul legislației miniere în vigoare. Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul exploatației miniere si drumurile de acces la exploatare să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate și limitele exploatării miniere va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lățime 100 metri, pe toată lungimea de grănițuire.(5)Modalitatea de modificare a limitelor, prevăzută la alin. (4), se realizează, la cererea titularului de licență, prin act administrativ al conducătorului autorității publice centrale de protecție a mediului. Modificarea se avizează, numai în situația în care, prin grija și pe cheltuiala titularului de licență, se instituie regimul de arie naturală protejată pe o altă suprafață adiacentă ariei naturale protejate, situată oriunde pe granița acesteia. Suprafața minimă adusă în compensare va fi echivalentă cu suprafața scoasă de pe teritoriul ariei naturale protejate, majorată cu zona-tampon.(6)Cererea de modificare a limitelor este însoțită de o copie a hotărârii Guvernului privind aprobarea licenței de concesiune a activității miniere de exploatare, dovada deținerii terenurilor aduse în compensare, dovedită prin contracte de vânzare-cumpărare, schimb de terenuri, donație, concesiune sau alte înscrisuri care dovedesc posesia, sau acceptul scris al proprietarilor de terenuri pentru includerea terenului în aria naturală protejată. Toate documentele referitoare la limitele terenurilor, cele introduse sau scoase de pe teritoriul ariei naturale protejate, după caz, sunt însoțite de o documentație elaborată în sistemul de protecție STEREO 70 sau GIS.(7)Modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin extinderea suprafeței ocupate este posibilă, dacă suprafețele suplimentare îndeplinesc condițiile avute în vedere la desemnarea unei arii naturale protejate, în condițiile art. 11. Pentru suprafețele nou-introduse se aplică aceleași măsuri de protecție, conservare și utilizare stabilite pentru aria naturală protejată la care se alipesc. … 17.Autorii sesizării susțin că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos, art. 135 alin. (2) lit. e) și f) privind obligațiile statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic și crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții și ale art. 148 referitoare la integrarea în Uniunea Europeană. … 18.În vederea soluționării prezentei sesizări, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilității acesteia. Analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării trebuie realizată prin raportare la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.“ Astfel, se constată că actul supus controlului de constituționalitate este o lege adoptată de Parlamentul României, sesizarea fiind formulată de un număr de 29 de senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România și ale Partidului Mișcarea Populară, subiect de drept care întrunește, potrivit dispozițiilor legale, calitatea de titular al sesizării Curții Constituționale cu obiecții de neconstituționalitate. … 19.Analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării trebuie realizată și prin raportare la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului și se depune la secretarul general al Camerei Deputaților și la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgență, termenul este de două zile“. Cu privire la acest aspect, se constată că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice a fost adoptată, în procedură normală, de Camera Deputaților, Cameră decizională, în data de 4 aprilie 2018, și a fost depusă la secretarul general și anunțată în plenul Camerei Deputaților pentru exercitarea dreptului de sesizare cu privire la neconstituționalitatea legii în data de 10 aprilie 2018. Sesizarea formulată de un număr de 29 de senatori, care formează obiectul prezentei cauze, a fost înregistrată la Curtea Constituțională în data de 13 aprilie 2018, deci în cadrul termenului de 5 zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Într-o atare situație, luând act de faptul că sesizarea de neconstituționalitate a fost formulată în termenul legal, Curtea constată că obiecția de neconstituționalitate este admisibilă. … 20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. … 21.Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține că, dată fiind necesitatea compatibilizării legislației naționale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protecției naturii și ținând cont de faptul că prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice și ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice trebuiau transpuse în legislația națională, legiuitorul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, care, în prezent, prevede la art. 10 că „Modul de constituire a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităților locale, încurajându-se menținerea practicilor și cunoștințelor tradiționale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunităților locale“, în vreme ce art. 56^1 alin. (3) statuează că „Modificarea limitelor ariilor naturale protejate de interes național, în sensul delimitării unei precizii mai bune, se face la inițiativa structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate în baza unui studiu științific, cu avizul consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul ariilor naturale protejate de interes național, fără limite identificate până la aprobarea prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului prin lege, stabilirea limitelor și modificarea lor se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea custodelui ariei naturale protejate respective, în baza unui studiu științific, cu avizul Academiei Române și cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor“. … 22.Propunerea de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, inițiată de un număr de 36 de deputați și senatori și înaintată Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 4 aprilie 2017, prezintă în expunerea de motive argumentul că dispozițiile art. 56^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 au făcut imposibilă modificarea limitelor unor arii naturale protejate în mai multe situații, precum „corectarea unor erori majore privind suprafața ariei, constatate, în timp, după apariția Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate; posibilitatea majorării suprafeței ariei naturale prin includerea, voluntară, a unor noi suprafețe sau posibilitatea scoaterii din interiorul ariei naturale a unor suprafețe de teren aferente perimetrului de exploatare a resurselor minerale, pentru care existau, la data instituirii regimului de arie naturală protejată, o hotărâre de Guvern, în vigoare, pentru aprobarea licenței de concesiune a activității miniere de exploatare, în temeiul legislației miniere în vigoare la data emiterii acestora“. Consecința prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 a fost aceea că „licențele existente nu au putut fi valorificate până la data prezentei inițiative legislative, după declararea statutului de arie naturală protejată, perimetrele miniere suprapuse peste acestea au intrat într-un proces de evaluare specific ariilor naturale protejate, astfel, procedurile de evaluare a mediului fiind mult întârziate, ducând în situația prezentă când, nicio exploatație nu poate să funcționeze în regim de suprapunere peste o arie naturală protejată“. Cu alte cuvinte, efectul a dus „la o situație nedorită de aplicare retroactivă a legislației de mediu“. Licențele miniere valabile la data apariției Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, licențe aprobate prin hotărâri de Guvern nu pot fi valorificate, deși Legea minelor nr. 85/2003, lege organică, statuează la art. 21 alin. (2) că „Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenței rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepția apariției unor eventuale dispoziții legale favorabile titularului“. Prin urmare, inițiatorii legii modificatoare apreciază că „situația trebuie rezolvată, exploatațiile miniere au fost închise sau sunt în pericol de a fi închise. Resursele minerale nu mai pot fi exploatate. Impactul economic și social este mare. Având în vedere aceste aspecte, consideră că modificările propuse prin prezenta inițiativă legislativă rezolvă cea mai mare parte a contradicțiilor existente între legislația de mediu și legislația minieră, situație care a încălcat principiul constituțional al neretroactivității legilor“. … 23.Critica de neconstituționalitate a legii modificatoare vizează două aspecte: pe de o parte, nerespectarea dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul cetățenilor la un mediu sănătos și la obligațiile corelative ale statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, menținerea echilibrului ecologic, precum și crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, și, pe de altă parte, nerespectarea unor acte de drept european [art. 191 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasărilor sălbatice] raportate la prevederile art. 148 din Constituție. … 24.Cu privire la primul aspect, Curtea reține că modificarea dispozițiilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 vizează modul de constituire a ariilor naturale protejate, care trebuie să ia în considerare, pe lângă interesele comunității locale, și prevederile din planurile urbanistice generale, astfel că suprafețele de teren, aflate în intravilanul localităților la data constituirii ariei naturale protejate, pot fi introduse în interiorul ariei naturale protejate numai în cazuri temeinic justificate, pe baza unui studiu de fundamentare științifică. Modificarea operată prevede posibilitatea includerii în aria naturală protejată a unor suprafețe de teren din intravilanul localităților aflate în proximitatea zonelor care întrunesc condițiile de constituire a ariilor naturale protejate, în măsura în care un studiu științific justifică temeinicia unei atare operații. Astfel, noua prevedere asigură un just echilibru între dreptul comunității pentru un mediu sănătos și rigorile impuse de calificarea zonei urbane ca arie naturală protejată, care trebuie să își găsească fundamentarea într-o cercetare cu caracter științific. … 25.De asemenea, noua lege completează dispozițiile referitoare la modificarea limitelor ariilor naturale protejate de interes național, introducând o excepție de la norma cu caracter general consacrată de legislația în vigoare, respectiv scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007 (data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007), erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului, licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile, în temeiul legislației miniere în vigoare, excepție care operează în condițiile stabilite de noua reglementare. Operația de scoatere a unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate se realizează, la cererea titularului de licență, în următoarele condiții: (i) prezentarea unei copii a hotărârii Guvernului privind aprobarea licenței de concesiune a activității miniere de exploatare; (ii) aducerea, prin grija și pe cheltuiala titularului de licență, a unei suprafețe în compensare echivalentă cu suprafața scoasă de pe teritoriul ariei naturale protejate, majorată cu zona tampon în lățime 100 metri, pe toată lungimea de grănițuire; (iii) dovada deținerii terenurilor aduse în compensare: contract de vânzare-cumpărare sau de schimb de terenuri, donație, concesiune sau alte înscrisuri care dovedesc posesia, sau acceptul scris al proprietarilor de terenuri pentru includerea terenului în aria naturală protejată; (iv) documentația elaborată în sistemul de protecție STEREO 70 sau GIS aferentă documentelor referitoare la limitele terenurilor introduse sau scoase de pe teritoriul ariei naturale protejate, după caz; (v) emiterea actului administrativ al conducătorului autorității publice centrale de protecție a mediului, în situația în care suprafețele suplimentare îndeplinesc condițiile avute în vedere la desemnarea unei arii naturale protejate, în condițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007. … 26.Din analiza dispozițiilor criticate, Curtea constată că verificarea îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute de noua lege este subsecventă condiției principale, sine qua non, respectiv scoaterea din aria naturală protejată să vizeze o suprafață pentru care, la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului, licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile, în temeiul legislației miniere în vigoare. Cu alte cuvinte, legea nouă îndepărtează de sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 acele situații de fapt și de drept existente la data intrării în vigoare a acestui act normativ, situații care erau supuse unui regim juridic diferit reglementat de legislația minieră în vigoare la data respectivă. Practic, începând cu data de 29 iunie 2007, prevederile ordonanței de urgență s-au aplicat retroactiv asupra unor acte juridice încheiate anterior (licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile), lipsindu-le de efecte juridice. Sub acest aspect, legea de modificare a ordonanței de urgență prezintă caracter reparator, instituind, pentru viitor, o excepție de la aplicarea prevederilor actului normativ pentru acele situații (determinate juridic într-un act administrativ valid – hotărâre a Guvernului), care erau guvernate de o legislație specială la momentul încheierii lor. Pe de altă parte, însă, legea instituie o serie de condiții pe care titularul licenței de exploatare a resurselor minerale neregenerabile trebuie să le îndeplinească pentru a putea scoate suprafețele care fac obiectul licenței din interiorul ariilor naturale protejate, în vederea valorizării contractului de concesiune pe care l-a încheiat în mod valabil cu statul. Sarcinile care îi incumbă implică aducerea, prin grija și pe cheltuiala proprie, a unei suprafețe în compensare, echivalentă cu suprafața scoasă de pe teritoriul ariei naturale protejate, majorată cu zona tampon corespunzătoare, suprafață care trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, referitoare la desemnarea unei arii naturale protejate. În lipsa acestei compensări, titularul licenței de concesiune pierde dreptul său de exploatare asupra terenului aflat în aria naturală protejată, care rămâne supus regimului juridic al legislației care privește ariile naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. … 27.Curtea constată că, prin introducerea unor prevederi referitoare la stabilirea limitelor ariilor naturale protejate de interes național, modificările operate asigură cadrul normativ care să țină seama, pe de o parte, de dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic și, pe de altă parte, de accesul liber al persoanei la o activitate economică, precum și libera inițiativă, în condițiile stabilite prin lege. Or, în acest caz, ținând cont de importanța domeniului vizat, legiuitorul a înțeles să reglementeze protecția naturii, în acord cu prevederile Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasărilor sălbatice și ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice, statuând în mod restrictiv condițiile în care în ariile naturale protejate poate fi desfășurată activitatea de exploatare a resurselor naturale, în condițiile în care această piață este una reglementată, supusă autorizării statului, deci controlată de autoritatea publică. Măsura este de natură să asigure un just echilibru între cerințele de interes general referitoare la dreptul la un mediu sănătos și interesul privat al operatorilor economici care au concesionat terenuri în vederea exploatării lor miniere și întrunește exigențele referitoare la caracterul adecvat și necesar realizării scopului pentru care au fost edictate. … 28.Așa fiind, în raport cu prevederile europene mai sus menționate, rezultă că demersul normativ și-a atins finalitatea propusă, prin îndeplinirea condițiilor de fond cerute de dispozițiile celor două directive, și au conciliat interese legitime concurente, consolidând astfel cadrul legislativ național în domeniu. … 29.În acest context normativ, național și european, împrejurarea că, ulterior adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, legiuitorul vine să statueze cu privire la situații juridice pendinte la data intrării în vigoare a actului normativ, pe care acesta le-a omis la momentul legiferării, nu poate constitui un impediment constituțional în calea modificării acestor dispoziții, care, în considerarea argumentelor înfățișate în prealabil și în cadrul marjei proprii de apreciere a legiuitorului, mențin conformitatea dreptului intern cu actele obligatorii ale Uniunii Europene. Norma națională cu caracter general rămâne neschimbată și prezervă garanțiile dreptului la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, în acord cu dreptul european în materie. … 30.Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că modificările prevăzute de dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice sunt constituționale prin raportare la prevederile referitoare la dreptul cetățenilor la un mediu sănătos, consacrate de art. 35 din Constituție, și la obligațiile corelative ale statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, menținerea echilibrului ecologic, precum și crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, prevăzute de art. 135 alin. (2) lit. e) și f) din Constituție. … 31.Cu privire la critica referitoare la nerespectarea unor acte de drept european, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, și prin Decizia nr. 921 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, Curtea a statuat că „folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate, ca normă interpusă celei de referință, implică, în temeiul art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, o condiționalitate cumulativă; pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși sau înțelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis și neechivoc de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției – unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curții Constituționale este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz.“ … 32.Potrivit celor susținute de autorii obiecției de neconstituționalitate, normele de drept european interpuse în cadrul controlului de constituționalitate celei de referință consacrate de art. 148 alin. (4) din Constituție sunt cele cuprinse în Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasărilor sălbatice și în Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice, precum și prevederile art. 191 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care consacră obiectivele politicii Uniunii în domeniul mediului. Normele trebuie supuse examenului dublei condiționalități: pe de o parte, reglementarea să fie suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși sau înțelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis și neechivoc de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și, pe de altă parte, normele trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul lor normativ să susțină posibila încălcare a Constituției de către legea supusă controlului. … 33.Dacă, în ceea ce privește prima condiție, normele de drept european pot fi considerate clare, precise, detaliind aspecte de conținut ale dreptului la un mediu sănătos, în ceea ce privește cea de-a doua condiție, Curtea constată că normele europene invocate protejează aceeași valoare fundamentală consacrată expres în art. 35 din Constituția României, respectiv dreptul la un mediu sănătos, astfel că relevanța lor constituțională pe care s-ar putea întemeia un control de constituționalitate prin raportare indirectă la aceste norme este absorbită de norma constituțională, căreia i se circumscrie protecția dreptului fundamental la un mediu sănătos. Or, în condițiile în care, în urma controlului efectuat de Curte prin raportare la art. 35 din Constituție, s-a constatat conformitatea legii de modificare a ordonanței de urgență cu acest drept, Curtea apreciază că argumentele privind constituționalitatea legii în raport cu norma constituțională expresă sunt aplicabile mutatis mutandis și în analiza întemeiată pe art. 148 din Constituție. … 34.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România și Partidului Mișcarea Populară și constată că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Pentru magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu,
semnează, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă,
prim-magistrat-asistent delegat,
Claudia-Margareta Krupenschi–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește