DECIZIA nr. 313 din 9 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 364 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Ovidiu Vîntu în Dosarul nr. 2.959/3/2014* al Tribunalului București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 359D/2016. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției și partea Gheorghe Șupeală au depus la dosar câte o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că autorul excepției este nemulțumit de faptul că instanța a dispus citarea acestuia cu mandat de aducere pentru a fi prezent la ședința de judecată, context în care apreciază că este încălcat dreptul privind libertatea individuală în componenta referitoare la libera circulație. O astfel de critică este, așadar, neîntemeiată, deoarece, pentru a asigura o justă soluționare a cauzei, instanța, atunci când consideră necesară prezența, poate emite un mandat de aducere în ipoteza în care persoana în cauză refuză să facă acest lucru. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 24 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.959/3/2014*, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 364 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Ovidiu Vîntu într-o cauză penală, aflată în stadiul procesual al judecății în primă instanță, în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional, complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, și spălare de bani. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale referitoare la libertatea individuală și la libera circulație. Astfel, sintagma potrivit căreia „instanța poate dispune aducerea acestuia cu mandat de aducere“, fără a stipula, a nominaliza în concret cazurile când se poate dispune o astfel de măsură, încalcă libertatea individuală a persoanei și dreptul la libera circulație, cu atât mai mult cu cât norma fundamentală reglementează în mod expres în ce condiții, unei persoane aflată într-o procedură judiciară, îi poate fi restrânsă libertatea, respectiv, reținerea și arestarea. Mai arată că, deși a uzat de prevederile art. 364 alin. (4) din Codul de procedură penală, respectiv judecarea în lipsă, acesta a fost citat la mai multe termene de judecată cu mandat de aducere cu însoțitor, fără ca această dispoziție a instanței să fie motivată și fără ca inculpatul să fi fost audiat la acele termene sau să fi efectuat vreun act de procedură în legătură cu acesta. … 7.Tribunalul București – Secția I penală opinează că, în prezenta cauză, în care sunt judecați mai mulți inculpați care au interese contrare, prezența inculpatului în fața instanței de judecată este necesară pentru a contribui la justa soluționare a cauzei. Instanța a mai arătat că România a fost des criticată și sancționată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deoarece s-a procedat la condamnarea unor inculpați care nu au fost audiați personal în fața instanței de judecată, considerându-se că încalcă prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Face trimitere la Hotărârea din 8 iunie 2010, pronunțată în Cauza Andreescu împotriva României.  … 8.De asemenea, instanța de judecată arată că, potrivit dispozițiilor art. 367 din Codul de procedură penală referitoare la suspendarea judecății, inculpatul care suferă de o boală gravă, ce îl împiedică să participe la judecată, poate cere suspendarea judecății. Or, inculpatul din prezenta cauză, raportat la multele afecțiuni de care susține că suferă, conform înscrisurilor depuse la dosar, nu a solicitat instanței suspendarea judecății. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dreptul instanței de judecată de a dispune aducerea inculpatului atunci când apreciază necesară prezența acestuia instituită prin dispozițiile art. 364 alin. (5) din Codul de procedură penală este menit să asigure buna desfășurare a procesului penal, fără întârzieri determinate de absența sau refuzul inculpatului. Prin prevederile legale criticate nu se încalcă libertatea individuală, întrucât instituția mandatului de aducere nu este echivalentă cu cea a sancțiunilor privative de libertate. … 11.De altfel, potrivit art. 53 din Constituție, exercițiul unor drepturi sau libertăți poate fi restrâns pentru desfășurarea instrucției penale, astfel încât constrângerea unei persoane de a se prezenta în fața instanței de judecată, atunci când aceasta din urmă apreciază că se impune acest lucru, nu aduce nicio atingere dreptului la libera circulație care, potrivit dispozițiilor constituționale, se exercită în condițiile legii. … 12.În măsura în care inculpatul suferă de o boală gravă care îl împiedică să participe la judecată, acesta poate cere suspendarea judecății, în condițiile art. 367 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispoziție ce garantează inculpatului că participarea sa la judecata cauzei se va face doar în momentul în care starea sa de sănătate o va permite.  … 13.Avocatul Poporului a arătat că, deși măsura aducerii inculpatului la judecată presupune o ingerință în exercițiul drepturilor fundamentale privind libertatea individuală ori libera circulație, totuși, acestea nu sunt drepturi absolute și pot comporta anumite limitări, cu condiția de a fi respectate exigențele constituționale ale restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți. Sub acest aspect, reglementarea care impune prezența inculpatului la judecată atunci când instanța apreciază că este necesar nu restrânge în mod nejustificat libertatea individuală ori dreptul la liberă circulație, măsura fiind reglementată prin lege și având ca scop legitim desfășurarea instrucției penale.  … 14.În plus, posibilitatea conferită instanței de judecată de a aprecia asupra necesității aducerii inculpatului la judecată dă expresie prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituție, care stabilesc că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. … 15.Regulile procedurale instituite prin dispozițiile art. 364 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt menite să asigure buna desfășurare a procesului penal, fără întârzieri determinate de absența sau refuzul persoanelor a căror ascultare sau prezență este apreciată ca fiind necesară de către instanța de judecată. Prin dispozițiile legale criticate nu se încalcă libertatea individuală, întrucât instituția mandatului de aducere nu este echivalentă cu cea a sancțiunilor privative de libertate, astfel cum, în mod eronat, apreciază autorul excepției. … 16.Totodată, susținerea în sensul că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât nu precizează cazurile în care se poate dispune o astfel de măsură, tinde la completarea legii. Or, examinarea excepției de neconstituționalitate cu un atare obiect, constând într-o modificare a soluției legislative, excedează competenței Curții Constituționale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului. Din acest punct de vedere, Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.  … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 364 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Participarea inculpatului la judecată și drepturile acestuia, care au următorul conținut: (5)Dacă apreciază necesară prezența inculpatului, instanța poate dispune aducerea acestuia cu mandat de aducere. … 20.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 23 referitor la Libertatea individuală și art. 25 referitor la Libera circulație.  … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că o soluție legislativă similară cu cea criticată în prezenta cauză se regăsea în art. 183 din Codul de procedură penală din 1968, cu denumirea marginală Mandatul de aducere. Potrivit art. 183 alin.1 și 2 din acest din urmă cod:O persoană poate fi adusă în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată pe baza unui mandat de aducere, întocmit potrivit dispozițiilor art. 176, dacă fiind anterior citată nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezența ei este necesară.Învinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar înainte de a fi fost chemat prin citație, dacă organul de urmărire penală sau instanța constată motivat că în interesul rezolvării cauzei se impune această măsură … 22.Cu privire la această soluție legislativă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii, în care a statuat că prevederile legale criticate referitoare la mandatul de aducere sunt constituționale. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 885 din 16 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 5 noiembrie 2007, Curtea a reținut că regulile procedurale instituite prin dispozițiile art. 183 din Codul de procedură penală din 1968 sunt menite să asigure buna desfășurare a procesului penal, fără întârzieri determinate de absența sau refuzul persoanelor a căror ascultare sau prezență este apreciată ca fiind necesară de către instanța de judecată. Prin dispozițiile criticate nu se încalcă libertatea individuală, întrucât instituția mandatului de aducere nu este echivalentă cu cea a sancțiunilor privative de libertate. De altfel, potrivit art. 53 din Constituție, exercițiul unor drepturi sau libertăți poate fi restrâns pentru desfășurarea instrucției penale, astfel încât constrângerea unei persoane de a se prezenta în fața instanței de judecată, atunci când aceasta din urmă apreciază că se impune acest lucru, nu aduce nicio atingere principiilor statului de drept. În același sens sunt și Decizia nr. 587 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 19 iunie 2008 și Decizia nr. 1.401 din 3 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 9 decembrie 2009.  … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele de principiu ale deciziilor menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 24.Distinct de aceste argumente, Curtea mai constată că dreptul la liberă circulație, prevăzut la art. 25 din Constituție, se referă la mișcarea transfrontalieră a persoanelor și la cea din interiorul frontierelor unui stat și vizează atât libertatea de mișcare propriu-zisă, cât și libertatea oricărui cetățean de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, precum și dreptul de a emigra și de a reveni în țară. De altfel, dreptul la libera circulație este garantat, dar condițiile exercitării acestui drept sunt stabilite prin lege. Prin instituirea posibilității emiterii unui mandat de aducere nu se încalcă prevederile art. 25 din Constituție, întrucât scopul reglementării constă – așa cum însuși legiuitorul a stabilit – în necesitatea prezenței inculpatului la judecată determinată de particularitățile cauzei, necesitate care concură/se subordonează asigurării garanțiilor specifice dreptului la un proces echitabil, neavând semnificația obstrucționării dreptului la liberă circulație a cetățenilor. … 25.Așa fiind, întrucât dispozițiile legale contestate au caracter exclusiv procedural, nu pun în discuție încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la libertatea individuală și dreptul la liberă circulație. De altfel, „între libertatea individuală și libertatea de a circula nu există o relație biunivocă, întrucât privarea de libertate implică, în mod necesar, și limitarea dreptului la liberă circulație, reciproca nefiind însă adevărată, în sensul că restrângerea libertății consacrate la art. 25 din Constituție nu presupune și pierderea sau restrângerea libertății individuale“ (a se vedea Decizia nr. 1.348 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 22 decembrie 2011). … 26.Totodată, reglementarea criticată reprezintă expresia dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul acuzatului de a participa efectiv la procesul penal, ceea ce include nu numai dreptul de a fi prezent la judecată, ci și dreptul de a auzi și de a urmări efectiv procedura. Aceste drepturi sunt incluse în însăși noțiunea de procedură contradictorie și rezultă din economia garanțiilor conținute de lit. a), d) și e) ale paragraful 3 al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea Hotărârea din 23 februarie 1994, pronunțată în Cauza Stanford împotriva Regatului Unit, paragraful 26). Totodată, prin Hotărârea din 8 iunie 2010, pronunțată în Cauza Andreescu împotriva României, paragrafele 64 și 68, instanța europeană a statuat că, atunci când o instanță, fie ea și din căile de atac, trebuie să se pronunțe într-o speță asupra aspectelor de fapt și de drept deduse judecății și să analizeze în ansamblul speței problema vinovăției sau nevinovăției inculpatului, aceasta nu poate, pentru motive de echitate a procedurii, să hotărască asupra acestor aspecte fără o apreciere directă a declarațiilor făcute personal de către inculpatul care afirmă că nu a comis fapta considerată infracțiune. De aceea, s-a apreciat că instanța era ținută să ia măsuri pozitive pentru a audia reclamantul cu ocazia dezbaterilor, chiar dacă acesta nu a solicitat expres aceasta. În același sens sunt și Hotărârea din 1 iulie 2008, pronunțată în Cauza Calmanovici împotriva României, paragraful 108, Hotărârea din 8 martie 2007, pronunțată în Cauza Dănilă împotriva României, paragraful 41 și Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Spînu împotriva României, paragraful 58. … 27.În sfârșit, în măsura în care autorul excepției susține că, din cauza afecțiunilor de care suferă, nu poate da curs tuturor solicitărilor specifice unei cauze penale aflate pe rolul instanțelor judecătorești, acesta putea uza de prevederile art. 367 din Codul de procedură penală – Suspendarea judecății -, potrivit cărora, dacă inculpatul suferă de o boală gravă care îl împiedică să participe la judecată, instanța va dispune, prin încheiere motivată, pe baza unei expertize medico-legale, suspendarea judecății până când starea sănătății va permite inculpatului participarea acestuia la judecată. Tot astfel, dacă sunt mai mulți inculpați – așa cum este în prezenta cauză – iar temeiul suspendării privește numai pe unul dintre ei și disjungerea nu este posibilă, se poate dispune suspendarea întregii cauze. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sorin Ovidiu Vîntu în Dosarul nr. 2.959/3/2014* al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 364 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește