DECIZIA nr. 313 din 11 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 715 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marinela Andrei în Dosarul nr. 34.416/212/2017/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.323D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea civilă nr. 12.188 din 13 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 34.416/212/2017/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 715 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Marinela Andrei într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate nu impun instanței verificarea din oficiu a intervenției prescripției dreptului de a cere executarea silită, atunci când actele de executare sunt reluate după expirarea termenului de 3 ani, în ciuda reglementărilor exprese ale art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă socotite a fi aplicabile în cauză. În aceste condiții, în cazul trecerii termenului de 15 zile prevăzut de art. 715 alin. (1) din Codul de procedură civilă fără a fi formulată contestație, partea se vede decăzută din dreptul de a mai invoca excepția prescripției extinctive menționate. … 6.În consecință, art. 715 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece în condițiile art. 18 din Decretul nr. 167/1958, excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită este de ordine publică, ceea ce înseamnă că aceasta poate fi invocată oricând în cursul executării silite, iar instanța de executare are obligația să cerceteze din oficiu dacă dreptul la executarea silită este prescris, potrivit aceluiași art. 18 din Decretul nr. 167/1958. … 7.Judecătoria Constanța – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând faptul că dispozițiile art. 715 din Codul de procedură civilă, care stabilesc termenul de introducere a contestației la executare, nu sunt de natură să afecteze dreptul la un proces echitabil, termenele începând să curgă de la momentul la care intimatul a luat cunoștință de existența actului de executare silită demarată împotriva sa. În consecință, nu se creează nicio confuzie în privința termenului în care poate fi introdusă contestația la executare care are drept capăt de cerere analizarea prescripției dreptului de a cere executarea silită, prevăzută de art. 18 din Decretul nr. 167/1958. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 715 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă;“. … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia este nemulțumită de faptul că prevederile art. 715 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă prevăd un termen de 15 zile în care poate fi formulată contestația la executare silită. … 14.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime i-au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiție nu poate fi supus niciunei condiționări, competența de a stabili regulile de desfășurare a procedurii în fața instanțelor judecătorești revenindu-i legiuitorului, conform art. 126 alin. (2) din Constituție. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit textului din Legea fundamentală menționat, are deplina legitimare constituțională de a stabili procedura de judecată (a se vedea în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 283 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012, sau Decizia nr. 582 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 8 iunie 2010). … 15.De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în concordanță cu cea a Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 24 martie 2010, Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 30 decembrie 2014, paragraful 18, sau Decizia nr. 160 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 23), s-a statuat că o caracteristică a dreptului de acces liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57) și că el poate fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție sau ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni judicatum solvi; important este ca aceste restrângeri să nu aducă atingere substanței dreptului, să urmărească un scop legitim și să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 39, sau Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z. și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 93). … 16.Față de criticile formulate în cauza de față, Curtea constată că stabilirea unui termen de 15 zile care curge de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă nu contravine dreptului la un proces echitabil ori accesului liber la justiție. Esențial este că părțile au posibilitatea reală și efectivă de a lua cunoștință de actele de executare, moment de la care începe să curgă acest termen de 15 zile, astfel că nu se poate pretinde că este încălcat dreptul la un proces echitabil. Curtea reține, așadar, că termenul de decădere instituit de legiuitor are în vedere asigurarea celerității procedurii, a unei rigori și discipline procesuale, dar și a securității raporturilor juridice (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 193 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 22 august 2018, paragraful 23). … 17.De altfel, prin Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iunie 2019, paragraful 47, instanța de contencios constituțional a reținut că art. 715 din Codul de procedură civilă cuprinde o normă de procedură, ca atare intrând în sfera de competență a legiuitorului, conform dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție. … 18.Celelalte susțineri ale autoarei excepției de neconstituționalitate vizează însă o chestiune de interpretare și aplicare a legii, în sensul stabilirii ordinii în care se aplică art. 715 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă și art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă (a se vedea mutatis mutandis Decizia Curții Constituționale nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragrafele 24 și 25). … 19.Cu privire la interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța judecătorească este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței judecătorești care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză.  … 20.De asemenea, tot referitor la presupusa lipsă de corelare a prevederilor legale criticate cu art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011) s-a arătat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marinela Andrei în Dosarul nr. 34.416/212/2017/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și constată că prevederile art. 715 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Constanța – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește