DECIZIA nr. 312 din 30 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 5 și alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Răzvan Liviu Temeșan în Dosarul nr. 1.972/1/2018/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 392D/2019. … 2.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, la termenul precedent, din data de 9 mai 2023, dispunându-se introducerea în cauza aflată pe rolul Curții Constituționale a domnului Bogdan Șerban Temeșan, în calitate de moștenitor legal al autorului excepției, decedat ulterior ridicării excepției de neconstituționalitate, precum și amânarea judecării cauzei, în vederea asigurării dreptului la apărare. În considerarea prezentului termen, succesorul autorului excepției a depus la dosar și note scrise în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate. … 3.La apelul nominal răspunde, pentru succesorul autorului excepției, doamna avocat Anca-Mariandra Temeșan, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa părții Banca Comercială Română, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului succesorului autorului excepției, care, cu titlu prealabil, învederează Curții să ia în considerare posibilitatea reluării procedurii de solicitare a punctelor de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, prevăzută de art. 30 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în condițiile în care situația de fapt avută în vedere prin excepția de neconstituționalitate, ulterior declasificării informațiilor și înscrisurilor, a suferit modificări semnificative, care pot determina un alt tip de răspuns din partea autorităților menționate.  … 5.Președintele Curții pune în discuție reprezentantului Ministerului Public cererea formulată. Având cuvântul, acesta solicită respingerea cererii, întrucât punctul de vedere al autorităților precizate în art. 30 din Legea nr. 47/1992 are doar rol consultativ, nefiind imperios necesar Curții. … 6.Deliberând, Curtea respinge cererea formulată. … 7.Având cuvântul în vederea susținerii excepției de neconstituționalitate, reprezentantul succesorului autorului excepției precizează că soluționarea acesteia trebuie să aibă în vedere două paliere legislative, și anume, pe de o parte, legislația în domeniul securității naționale și a comunității informative la nivel intern și extern și în domeniul protecției informațiilor clasificate, iar, pe de altă parte, normele de procedură civilă pe care justițiabilul le are la îndemână pentru a-și exercita drepturile și a-și proba susținerile. Clasificarea înscrisurilor ca secret de stat este apanajul autorităților de securitate. În ceea ce privește Serviciul de Informații Externe, care este principala autoritate desemnată de securitate responsabilă în acest caz, întreaga activitate a acestuia are caracter de secret de stat. Or, în măsura în care se poate concepe existența de acte de imixtiune ale serviciilor de informații în actul de justiție, acte care au fost probate prin declasificarea protocoalelor încheiate între servicii de informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se demonstrează în concret posibilitatea existenței unui angrenaj specific prin care serviciile de informații intervin în actul de justiție, afectând astfel chiar esența statului de drept și încălcând principiul cooperării loiale între autoritățile statului.  … 8.Arată că, în cazul autorului excepției de neconstituționalitate, afectarea privește însăși esența actului de justiție, în sensul că viciază intrinsec calitatea membrilor completului de judecată, reclamantul fiind pus, prin prisma calității pe care o avea și prin prisma înscrisurilor pe care își putea întemeia pretențiile, în imposibilitatea dovedirii, întrucât există sancțiuni penale în cazul deconspirării sau al divulgării de informații clasificate. Ca atare, fiind lipsit de orice remediu, a fost pus în situația de a nu-și vedea cauza judecată de un tribunal imparțial.  … 9.Această restrângere pe care a suferit-o autorul excepției de neconstituționalitate este neconstituțională prin raportare la art. 53 din Legea fundamentală, nefiind prevăzută nicio cale legală care să permită justițiabilului accesul la un tribunal imparțial. Ca atare, se impune identificarea unui echilibru corespunzător între interesul autorităților publice de a proteja secretul de stat și dreptul justițiabilului la un proces echitabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale, având în vedere, totodată, interesul pe care îl prezintă pentru puterea judecătorească și pentru societate denunțarea acestor abuzuri și a imixtiunii ascunse în actul de justiție prin secretizare.  … 10.Consideră că, prin oferirea posibilității legale de a formula revizuire la momentul la care se obține declasificarea înscrisurilor ce reprezintă probă în sensul art. 47 din Codul de procedură civilă, precum și prin raportare la termenele procedurale de formulare a cererii de revizuire, cererea de revizuire și recursul formulat împotriva soluției pronunțate cu privire la aceasta nu sunt niște căi apte să confere posibilitatea de a le utiliza justițiabilului aflat în situația specială în care este vorba despre înscrisuri clasificate, supuse unor proceduri administrative de declasificare, de obținere de certificat de la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și altele.  … 11.Arată, în concluzie, că menținerea hotărârilor prin care se respinge ca nefondat recursul în procedura recuzării reprezintă o veritabilă denegare de dreptate, fiind afectat dreptul la judecarea cauzelor în mod echitabil, public, în termen rezonabil și de către o instanță independentă și imparțială, instituită prin lege. Solicită Curții Constituționale să admită excepția de neconstituționalitate și să constate că sintagma „pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul“ din cuprinsul dispozițiilor art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituțională cu referire la motivul de revizuire prevăzut de pct. 5, prin raportare la înscrisurile clasificate ce constituie probe în sensul art. 47 din Codul de procedură civilă. Invocă încălcarea art. 1, art. 21 alin. (1)-(3) și art. 124 din Constituție.  … 12.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, potrivit Constituției, legiuitorul are libertatea deplină de a reglementa în domeniul căilor de atac. Astfel, în ceea ce privește greșelile de drept substanțial, survenite pe fondul cauzei, a fost consacrată revizuirea, iar în ceea ce privește greșelile de procedură se poate formula contestație în anulare. Precizează că, în speță, s-a introdus cerere de revizuire a unei hotărâri pronunțate cu privire la o cerere de recuzare, deci cu privire la un incident procedural intervenit pe parcursul judecății cauzei. Faptul că revizuirea nu se aplică și incidentelor procedurale ține de opțiunea legiuitorului și de faptul că există un alt remediu cu privire la acestea, și anume contestația în anulare. Prin urmare, nu sunt nesocotite dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:13.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.972/1/2018/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 5 și alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Răzvan Liviu Temeșan într-o cauză având ca obiect soluționarea căii de atac a revizuirii introduse împotriva hotărârii prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat împotriva sentinței prin care s-a respins o cerere de recuzare promovată în condițiile declasificării unor înscrisuri noi, apte să probeze, în opinia autorului excepției, criticile referitoare la incompatibilitatea a doi judecători membri ai completului, a căror independență și imparțialitate a susținut că ar fi fost afectate.  … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că are în vedere situația în care o persoană formulează o cerere de recuzare care este respinsă, iar apoi singura cale de atac împotriva acestei soluții este recursul, care, la rândul său, este respins. Ulterior, se desecretizează acte clasificate, prin prisma cărora se solicită reanalizarea cererii de recuzare formulate, având în vedere că acestea argumentează cererea de recuzare, în condițiile dezvăluirii actelor secrete. Autorul excepției consideră că judecătorii recuzați se află în incompatibilitate absolută, deciziile pronunțate de aceștia fiind nule, în măsura în care se probează incidența actelor declasificate cu privire la persoana lor.  … 15.Se susține că se încalcă obligația generală impusă tuturor subiectelor de drept prin art. 1 din Constituție, inclusiv puterii legislative, care în activitatea de legiferare trebuie să respecte Constituția și să asigure calitatea legislației. Totodată, este încălcat principiul independenței și imparțialității judecătorilor, în măsura în care, în mod discriminatoriu pentru persoanele față de care se declasifică documentele invocate, recuzarea a fost formulată și soluționată anterior declasificării. De asemenea, se încalcă stabilitatea raporturilor juridice în situația formulării cererii de revizuire care privește o încheiere prin care s-a respins recuzarea, principiu care nu poate implica promovarea unui drept prin intermediul unei ilegalități. … 16.Referitor la încălcarea art. 6 paragraful 1 teza întâi din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, arată că aceste dispoziții impun soluționarea unei cauze de către o instanță independentă și imparțială, aspecte care nu mai pot fi decelate în situația în care cererea de revizuire este inadmisibilă prin prisma condiției impuse de textele de lege criticate, și anume de a evoca fondul. … 17.Autorul excepției arată că a înțeles să își fondeze cererea de revizuire pe următoarele înscrisuri noi, care au fost inițial secrete, iar ulterior au fost declasificate: Protocolul privind cooperarea între Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Finanțelor în domeniul combaterii criminalității organizate și corupției; Planul de măsuri al Grupului Operativ Central privind activitățile informativ-operative și de organizare a urmăririi penale a faptelor de corupție comise de funcționari cu atribuțiuni în aplicarea legii; Protocolul de cooperare între Serviciul Român de Informații, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Înalta Curte de Casație și Justiție pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 0044 din 2 septembrie 2009 (număr de înregistrare dat de Înalta Curte de Casație și Justiție); Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 00750 din 4 februarie 2009 (număr de înregistrare dat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție).  … 18.Autorul excepției susține că prin încheierea acestor protocoale s-a creat un cadru normativ secundar de cooperare, care contravine dispozițiilor constituționale și celor legale, iar derularea procedurilor judiciare sub imperiul acestor protocoale i-a încălcat grav dreptul la un proces echitabil. În esență, arată că aceste protocoale au condus la transformarea unei părți a judecătorilor în colaboratori ai unui serviciu de informații, ceea ce aruncă o umbră de îndoială asupra imparțialității acestora și l-a determinat să formuleze cererea de recuzare care a fost respinsă. Arată că afectarea imparțialității, chiar și numai ipotetică, atrage incompatibilitatea magistraților, independent de activitățile desfășurate și fără necesitatea dovedirii aplicării în concret a protocoalelor în cauzele respective. Ținând cont de prevederile art. 7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii a căror calitate de colaboratori ai serviciilor de informații se dovedește prin prisma protocoalelor încheiate începând cu 1998 devin incompatibili absolut. Or, în atare condiții, este esențială constatarea neconstituționalității prevederilor legale ce limitează posibilitatea revizuentului de a solicita, în temeiul înscrisurilor noi ce probează starea de incompatibilitate a anumitor magistrați, revizuirea hotărârii judecătorești de respingere a recursului ca nefondat, în considerarea interpretării limitative a sintagmei „pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul“. … 19.În acest sens, se arată că, drept urmare a încheierii protocoalelor declasificate între instituții de natură executivă, servicii de informații și Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv Parchetul de pe lângă această instanță, sunt create sau, în anumite cazuri, sunt probate dubii cu privire la lipsa de imparțialitate și independență a anumitor judecători, cu efecte asupra organizării și funcționării statului de drept. Se susține că posibilitatea formulării cererii de revizuire, în condițiile declasificării de înscrisuri noi ce probează starea de incompatibilitate absolută a judecătorului, reprezintă o modalitate de contracarare a efectelor principiului potrivit căruia fraus omnia corrumpit.  … 20.Ca atare, consideră că se impune admiterea excepției de neconstituționalitate, fiind neconstituțională interpretarea potrivit căreia sunt menținute decizii judecătorești pronunțate în temeiul unor acte secrete, prin care puterea judecătorească s-a subordonat, cel puțin parțial, unor autorități publice, cu încălcarea prevederilor constituționale ce îi garantează independența. … 21.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând, în esență, că legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a căilor de atac, semnificația dreptului de acces liber la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, ci implică o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța dreptului. … 22.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 23.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise și documentele depuse la dosar, susținerile reprezentantului succesorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 25.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 și alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: – Art. 509 alin. (1) pct. 5 și alin. (2): (1)Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…)5.după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților; (…) … (2)Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-11 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul. …  … 26.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și art. 124 privind înfăptuirea justiției. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 teza întâi din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 47 alin. (1) și (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul la un proces echitabil, judecat de o instanță independentă și imparțială, respectiv la exercitarea unei căi de atac eficiente în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale. … 27.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că fondul litigiului în cauza de față vizează, în esență, obținerea unor drepturi salariale pe care pârâta Banca Comercială Română le-ar datora autorului excepției, în calitate de fost director al Bancorex. Pe parcursul soluționării acestui proces, reclamantul – autor al excepției a formulat cerere de recuzare a doi dintre judecătorii membri ai completului de judecată, pe motiv de incompatibilitate izvorâtă din pretinsa existență a unor „elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea“ judecătorului, conform art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă. Cererea de recuzare a fost respinsă în mod definitiv. Împotriva deciziei de respingere, autorul excepției a introdus calea extraordinară de atac a revizuirii, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, care prevăd că revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă, după pronunțarea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților. Înscrisurile doveditoare pe care autorul excepției a înțeles să le invoce în demonstrarea lipsei de imparțialitate a judecătorilor recuzați sunt protocoalele privind cooperarea între Serviciul Român de Informații și diverse instituții statale, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție. … 28.Având în vedere că soluționarea cererii de recuzare a judecătorilor nu pune în discuție fondul cauzei, astfel că revizuirea unei astfel de hotărâri ar fi inadmisibilă în condițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 și alin. (2) din Codul de procedură civilă, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi legale, raportându-și critica la dispozițiile constituționale și convenționale care consacră dreptul de acces liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și independența și imparțialitatea judecătorilor.  … 29.În acest context, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat, în materia revizuirii, că, în virtutea legitimării sale constituționale de a adopta norme de procedură, conferită de art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a configurat modalitatea de exercitare a acesteia, permițând persoanelor interesate să solicite revizuirea hotărârilor judecătorești definitive pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul. Prin Decizia nr. 250 din 20 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 16 iulie 2021, paragraful 14, Curtea a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, menită, în esență, să corecteze erorile de fapt. Aceasta a fost concepută pentru a fi utilizată în ceea ce privește hotărârile pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, prin care judecătorul cauzei se pronunță asupra temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor formulate prin cererea de chemare în judecată, iar nu cu referire la cele prin care acțiunea introductivă de instanță este respinsă exclusiv pe considerente de procedură, prin soluționarea excepțiilor dirimante, al căror scop este de a împiedica instanța să intre în cercetarea fondului, tocmai prin faptul că fac inutilă antamarea unor aspecte substanțiale privitoare la dreptul pretins de reclamant. … 30.Totodată, prin Decizia nr. 678 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1241 din 29 decembrie 2021, paragraful 17, Curtea a constatat că revizuirea vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată. De aceea, categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii sunt reprezentate, în principal, de hotărârile judecătorești prin care instanțele judecătorești s-au pronunțat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, și nu în baza unei excepții care, odată admisă, face de prisos analiza fondului. Cu titlu de excepție și pentru motivele limitativ prevăzute de alin. (2) al art. 509 din Codul de procedură civilă, pot face obiect al revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul (a se vedea și Decizia nr. 718 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 3 martie 2020, paragraful 18). … 31.Față de textele constituționale și convenționale invocate în cauza de față, Curtea reiterează faptul că, în mod constant, a statuat că accesul liber la justiție nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătorești și nici la toate căile de atac prevăzute de lege. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligativitatea legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii (a se vedea, de exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, deciziile nr. 622 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 28 august 2007, nr. 590 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010, nr. 1.137 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 5 octombrie 2011, sau nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012). … 32.În plus, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că dreptul de acces la justiție nu este absolut; el poate presupune restricții, care sunt admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat, iar statele se bucură de o anumită marjă de apreciere în acest sens (a se vedea, în acest sens, de exemplu, hotărârile din 28 mai 1985, 6 decembrie 2001, 26 ianuarie 2006 sau 17 ianuarie 2012, pronunțate în cauzele Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57, Yagtzilar și alții împotriva Greciei, paragraful 26, Lungoci împotriva României, paragraful 36, sau Stanev împotriva Bulgariei, paragraful 230) (a se vedea Decizia nr. 678 din 21 octombrie 2021, precitată, paragraful 19). … 33.Cele reținute în jurisprudența mai sus citată își mențin valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi care să determine reconsiderarea acesteia.  … 34.În ceea ce privește susținerile autorului excepției referitoare la protocoalele de colaborare invocate, Curtea consideră că nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci tind la demonstrarea cazului de incompatibilitate rezultat din suspiciunea de lipsă de imparțialitate a judecătorilor, care ar justifica recuzarea acestora, și, prin urmare, sunt doar apărări pe care instanța de judecată învestită cu soluționarea litigiului are competența de a le analiza.  … 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Răzvan Liviu Temeșan în Dosarul nr. 1.972/1/2018/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 și alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește