DECIZIA nr. 310 din 9 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Bogdan Dumitrache în Dosarul nr. 2.448/2/2017 al Curții de Apel București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 298D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Andrei Săvescu din cadrul Baroului București. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care precizează că, pe lângă argumentele arătate de autor în susținerea excepției de neconstituționalitate în fața Curții de Apel București – Secția I penală, înțelege să invoce în fața Curții Constituționale două argumente noi, ce se adaugă celor existente la dosarul cauzei, pe care le depune și sub formă de note scrise. Se arată, în primul rând, că textul criticat nu este aplicabil cu privire la procedura executării silite, deoarece, spre deosebire de celelalte situații avute în vedere de legiuitor și enumerate la art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, procedura executării silite presupune diminuarea valorii bunurilor, existând dispoziții legale care prevăd limitele acestei operațiuni de diminuare și felul în care ea trebuie realizată. Pentru acest motiv, se susține că este absurd ca legiuitorul să incrimineze tocmai fapta de diminuare a valorii bunurilor în cadrul executării silite, câtă vreme însăși procedura executării silite implică o astfel de faptă. În al doilea rând, se susține că din dispozițiile art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 nu rezultă cu claritate care este momentul, din cadrul procedurii executării silite, când fapta de diminuare a valorii bunurilor constituie infracțiune, acesta putând fi momentul stabilirii de către executor a valorii bunurilor, moment la care începe licitația, cel la care bunul se adjudecă sau momentul de final al procedurii, când are loc transferul proprietății. Se arată că legiuitorul nu face distincție între momentele anterior menționate și că, de altfel, valoarea bunului se modifică de la o licitație la alta și de la un moment la altul al procedurii. Se susține că, în acest fel, toți participanții la licitație ar putea fi trași la răspundere penală pentru că cei înscriși la licitație doresc să cumpere bunul la un preț cât mai mic. Se susține că reglementarea este cu atât mai absurdă cu cât legiuitorul permite executarea silită și a bunurilor aflate în proprietatea statului.  … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se susține că textul criticat stabilește cu claritate elementele infracțiunii reglementate, arătând care este latura obiectivă și cea subiectivă și care este scopul comiterii infracțiunii, corelativ prejudiciului provocat, precum și care sunt subiecții activi și subiecții pasivi ai infracțiunii. Referitor la sintagma „stabilirea unei valori diminuate“, din cadrul prevederilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, se arată că aceasta este clară, diferența dintre valoarea reală și cea diminuată urmând a fi stabilită de către instanța de judecată, în cadrul procesului penal, prin administrarea probelor, fără ca, pentru acest motiv, textul criticat să cadă sub incidența vreunei norme constituționale. Se mai susține că modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale de către instanța de judecată nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei penale și a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Cu privire la previzibilitatea texului criticat, se arată că fapta de diminuare a valorii bunului este incriminată atunci când este săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Se susține că, pentru aceste considerente, nu poate fi invocată neconstituționalitatea prevederilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru motivul că acestea nu prevăd un procent al discrepanței între cele două valori ale bunului.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 19 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.448/2/2017, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Bogdan Dumitrache într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, în care s-a reținut în sarcina autorului excepției fapta de stabilire a unei valori diminuate a bunurilor în cadrul procedurii de executare silită. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul invocă Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 6 iunie 2017 și arată că cele reținute în paragraful 41 teza a doua sunt aplicabile mutatis mutandis în privința dispozițiilor legale criticate. În principal, se susține că, deși reglementarea infracțiunii prevăzute la art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 relevă preocuparea legiuitorului de a ocroti patrimoniul debitorului supus executării silite, textul criticat incriminează o conduită care, având în vedere momentul consumării, astfel cum acest moment este plasat în ansamblul procedurii execuționale, nu are nicio aptitudine de a genera consecințe prejudiciabile respectivului debitor. În subsidiar, autorul susține că prevederile art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, deficiență de reglementare generată de sintagma „stabilirea unei valori diminuate“, în privința căreia legiuitorul nu a precizat gradul de disproporție ce trebuie să existe între valoarea stabilită de organul de executare, pe de o parte, și valoarea comercială reală, pe de altă parte. Se arată că procedura executării silite cuprinde, printre altele, o etapă în care organul de executare silită este dator să stabilească o valoare a bunului urmărit și o altă etapă în care dreptul de proprietate se pierde, pe calea executării silite. Se susține că analiza separată a celor două etape dă posibilitatea de a se stabili dacă o eventuală abatere de la dispozițiile legale referitoare la calculul valorii bunurilor ce fac obiectul executării poate rămâne în sfera răspunderii civile sau disciplinare ori trebuie să aibă ca efect angajarea răspunderii penale. Se susține, totodată, că etapele procedurii execuționale relevante din perspectiva prezentei excepții de neconstituționalitate sunt cele reglementate în Codul de procedură penală din 1865 și că prezintă importanță, într-o enumerare succintă, următoarele aspecte: stabilirea de către executorul judecătoresc a valorii imobilului, în vederea valorificării silite, ulterioară somației de plată comunicată debitorului; stabilirea primului termen de licitație publică, ce nu poate fi mai devreme de 30 de zile de la stabilirea prețului; prețul stabilit de executor nu este echivalent, din momentul stabilirii, cu prețul de adjudecare, ci reprezintă prețul de începere a licitației publice la primul termen al acesteia; adjudecarea imobilului în urma licitației publice nu strămută proprietatea de la debitor la adjudecatar, imobilul adjudecat rămânând, și după adjudecare, în proprietatea debitorului. Se arată că, potrivit dispozițiilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, momentul stabilirii prețului de începere a licitației se fixează independent de modalitatea de valorificare a bunului, adică independent dacă bunul va fi valorificat prin vânzare amiabilă, vânzare directă sau vânzare prin licitație publică. Prin urmare, se susține că în ipoteza existentă în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate – cea a valorificării bunurilor la licitație publică, ce constituie regula în materia executării silite -, în cazul adjudecării bunului, la primul sau la cel de-al doilea termen al licitației, la un preț superior nu doar prețului de începere stabilit de executor, ci chiar valorii comerciale reale, executorul judecătoresc răspunde penal pentru modul de stabilire a prețului. Aceasta, întrucât, astfel cum s-a menționat mai sus, momentul consumării infracțiunii este, potrivit art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, unul anterior realizării licitației și independent de rezultatul concret al acesteia, consumarea infracțiunii neputând fi înlăturată de evoluția procedurii ulterioare stabilirii prețului, indiferent cât de profitabilă este aceasta pentru debitorul executării silite. Se arată că cel puțin prin raportare la ipoteza valorificării bunului prin procedura executării silite, în modalitatea urmăririi silite imobiliare și a vânzării silite prin licitație publică, prevederile art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 reprezintă expresia exercitării de către legiuitor într-o manieră arbitrară și, prin aceasta, neconstituțională a competenței sale de incriminare a faptelor antisociale. Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. În subsidiar, se arată că sintagma „stabilirea unei valori diminuate“, din cuprinsul prevederilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, este echivocă, lipsind de predictibilitate elementul material al laturii obiective a infracțiunii reglementate prin textul criticat. Se susține că, în ipoteza analizată, angajarea răspunderii penale a executorului judecătoresc se face ori de câte ori valoarea stabilită de el în vederea valorificării bunului urmărit este mai mică decât valoarea comercială reală a respectivului bun. Se arată că textul criticat este lipsit de claritate, întrucât legiuitorul nu stabilește un procent al disproporției astfel reglementate, ca prag minim, pentru angajarea răspunderii penale și nu prevede condiția ca diminuarea valorii bunului să fie una gravă ori însemnată. Se arată că infracțiunea reglementată la art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 reprezintă, de fapt, un caz particular al infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută la art. 297 din Codul penal, motiv pentru care lipsa pragului minim anterior menționat face ca, în privința dispozițiilor legale criticate să fie aplicabile, în mod corespunzător, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 392 din 6 iunie 2017. Se susține că, dacă executorul judecătoresc efectuează orice alt act de executare silită, altul decât cel de stabilire a valorii bunului urmărit, în vederea valorificării silite, creând prin aceasta o pagubă neînsemnată, acesta nu poate fi tras la răspundere penală, nici potrivit art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, nici conform art. 297 din Codul penal. Este invocată ipoteza în care un executor judecătoresc declară, ca adjudecatar, un licitator care oferă un preț mai mic decât cel oferit de un alt licitator, în condițiile în care prețul oferit de licitatorul declarat adjudecatar în mod nelegal este doar cu puțin mai redus decât prețul cel mai mare oferit în cursul licitației. Se arată că, în condițiile anterior menționate, nu este aplicabil niciun text din legislația penală în vigoare, deoarece legea specială, reprezentată de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, nu face trimitere la etapa stabilirii prețului, ci la cea a licitației, iar, potrivit art. 297 din Codul penal – astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 6 iunie 2017 – dacă diferența dintre prețul de adjudecare și prețul cel mai mare oferit este una foarte mică, nu este îndeplinită condiția caracterului însemnat al pagubei create. … 7.Curtea de Apel București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la principala critică formulată cu privire la dispozițiile art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, se susține că, în realitate, autorul argumentează neconstituționalitate textului criticat invocând apărări de fond, și nu veritabile critici de neconstituționalitate. Se mai arată că argumentele formulate reprezintă, în realitate, o critică adusă modului în care a înțeles legiuitorul să stabilească momentul consumării infracțiunii reglementate prin art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, elementul material și celelalte componente ale laturii obiective a infracțiunii, critici care nu vizează încălcarea prin textul criticat a vreunei dispoziții constituționale. Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea dispozițiilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, se arată că aplicarea prevederilor legale criticate este de competența instanțelor judecătorești și că, prin argumentele invocate, autorul solicită, de fapt, reformularea de către Curtea Constituțională a textului criticat. Se susține că legiuitorul nu poate reglementa, în mod expres, toate situațiile ce pot să apară în cauzele deduse judecății, dar că atât Codul penal, cât și Codul de procedură penală cuprind dispoziții legale care permit aprecierea, în concret, a gravității faptelor penale ce fac obiectul fiecărei cauze.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au următorul cuprins: Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:a)stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară; […] …  … 12.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și la calitatea legii.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la argumentele noi invocate de către reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate direct în cadrul dezbaterilor, fără ca acestea să se regăsească în cuprinsul excepției de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost formulată în fața instanței de trimitere, Curtea relevă/subliniază că aceste argumente nu pot fi analizate de către instanța de contencios constituțional. În acest sens, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial …“, iar, conform alin. (4) al aceluiași articol, „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. Pentru aceste motive, argumentele de neconstituționalitate formulate pentru prima dată în fața instanței de contencios constituțional, în cadrul ședinței de dezbateri, nu pot constitui obiectul analizei acesteia, astfel că, din perspectiva acestor critici, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 este inadmisibilă.  … 14.Analizând criticile de neconstituționalitate formulate de autorul excepției în fața Curții de Apel București – Secția I penală, Curtea reține că Legea nr. 78/2000 reglementează, cu caracter general, activitatea de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție, prevăzând, la art. 10, care sunt faptele care constituie infracțiuni în domeniul anterior menționat. Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, dispozițiile acestei legi se aplică persoanelor expres enumerate în cuprinsul acestuia. Prin urmare, subiect activ al infracțiunilor prevăzute la art. 10 din Legea nr. 78/2000 poate fi orice persoană care are o calitate dintre cele prevăzute la art. 1 alin. (1) al acestei legi. … 15.În cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, autorul excepției a fost trimis judecată, iar ulterior condamnat pentru fapta de stabilire a unei valori diminuate a bunurilor cu ocazia executării silite, faptă prevăzută și pedepsită de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000. Din analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea reține însă că autorul raportează dispozițiile art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 la procedura executării silite, respectiv la etapele acestei proceduri și la calitatea de executor judecătoresc pe care o avea în momentul comiterii faptei, invocând apărări de fond și criticând, în realitate, modalitatea în care fapta pe care a săvârșit-o a fost încadrată de instanța de drept comun conform textului criticat. Totodată, autorul excepției critică modul în care legiuitorul a înțeles să stabilească momentul consumării infracțiunii reglementate prin art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, elementul material și celelalte componente ale laturii obiective a infracțiunii, solicitând, de fapt, reformularea de către Curtea Constituțională a textului criticat.  … 16.Curtea reține că argumentele invocate de autorul excepției în susținerea acesteia nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci au în vedere interpretarea și aplicarea prevederilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 de către organele judiciare. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“. Pentru acest motiv, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 este inadmisibilă.  … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Bogdan Dumitrache în Dosarul nr. 2.448/2/2017 al Curții de Apel București – Secția I penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește