DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Consiliul Local al Orașului Corabia în Dosarul nr. 1.508/104/2019 al Tribunalului Olt – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 434D/2020.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 118 din 16 martie 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 23 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.508/104/2019, Tribunalul Olt – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Consiliul Local al Orașului Corabia într-o cauză având ca obiect anularea unui act emis de autoritățile publice locale, respectiv anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2019 prin care se menține în anul 2019 același nivel al impozitelor și taxelor locale din anul 2018. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că instituirea prin art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a obligației organelor fiscale locale de a aplica direct nivelul maxim al impozitelor și taxelor locale stabilit prin Codul fiscal nesocotește prevederile art. 9 alin. (3) din Carta europeană a autonomiei locale, care consacră, pe de o parte, competența autorităților deliberative locale de a stabili nivelul impozitelor și taxelor locale, iar, pe de altă parte, permite legiuitorului numai stabilirea limitelor minime și maxime ale acestor impozite și taxe locale. … 6.Se apreciază că dispozițiile legale criticate nesocotesc competența exclusivă a consiliilor locale de a stabili nivelul impozitelor și taxelor locale, competență instituită prin art. 139 alin. (2) din Constituție și, respectiv, art. 9 alin. (3) din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997. … 7.Se menționează că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, însă se aplică retroactiv, în sensul că obligă consiliile locale să adopte hotărâri pentru impozitele și taxele locale pe anul 2019 până cel mai târziu la data de 20 decembrie 2018, în caz contrar organul fiscal local urmând să aplice nivelul maxim indexat al impozitelor și taxelor locale din Codul fiscal.  … 8.Se afirmă că exercițiul bugetar pe anul 2018 a reprezentat o perioadă egală cu anul bugetar, începând la 1 ianuarie și încheindu-se la 31 decembrie, conform art. 2 pct. 1 și art. 31 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, și, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, iar în conformitate cu art. 115 alin. (5) din Constituție, ordonanța de urgență intră în vigoare după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.  … 9.Or, prin actul normativ adoptat de către Executiv, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, se instituie obligația consiliului local de a adopta hotărârea cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, întrucât zilele de 22, 23, 24, 25, 26, 28, 29, 30 și 31 decembrie 2018 au fost zile nelucrătoare, zilele de 24 și 31 decembrie 2018 fiind declarate zile libere conform Hotărârii Guvernului nr. 983/2018. Se observă că între 29 decembrie 2018, data publicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, și termenul-limită stabilit prin art. 66 pct. 28 din acest act normativ nu sunt nici măcar 3 zile calendaristice, astfel încât în ipoteza în care acest text de lege vizează și hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2018 și nivelul impozitelor și taxelor locale pentru anul 2019, acest text este vădit neconstituțional, încălcând prevederile art. 15 alin. (2) și ale art. 115 alin. (5) din Constituție. … 10.Mai mult adoptarea textului acestei ordonanțe de urgență în materia impozitelor și taxelor locale încalcă și dispozițiile art. 115 alin. (6) raportat la art. 56 din Constituție, întrucât prin textul art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 este afectată una dintre îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, respectiv aceea de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, cuantumul acestor impozite și taxe fiind stabilit la nivel maxim prin dispozițiile legale criticate.  … 11.Se consideră că dispozițiile legale criticate încalcă principiul încrederii legitime, consacrat de legislația Uniunii Europene, potrivit căreia legislația trebuie să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă, iar posibilitatea modificării normei juridice trebuie să fie limitată, astfel cum se desprinde din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, de exemplu, Hotărârea din 14 iulie 1994, pronunțată în Cauza C-91/92 – Paola Faccini Dori împotriva Recreb SRL, sau Hotărârea din 22 octombrie 1987, pronunțată în Cauza C-314/85 – Foto-Frost împotriva Hauptzollamt Lübeck-Ost. … 12.Se mai susține că art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu are un caracter predictibil, impunând la data de 29 decembrie 2018 îndeplinirea unei obligații până cel mai târziu la data de 20 decembrie 2018. … 13.În final se menționează că prin deciziile nr. 1 din 11 ianuarie 2012 și nr. 494 din 10 mai 2012, Curtea Constituțională a reținut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerințe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, și a constatat că o lege lipsită de previzibilitate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. … 14.Tribunalul Olt – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sancționează inacțiunea consiliului local, constând în neadoptarea hotărârilor de indexare a taxelor și impozitelor locale, prin stabilirea nivelurilor maxime prevăzute de Codul fiscal, indexate cu rata inflației, aplicate de drept de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului. Dispozițiile a căror neconstituționalitate se invocă au fost adoptate din necesitatea creării unei politici fiscale predictibile, în vederea creșterii încrederii cetățenilor și mediului de afaceri, aspect ce impune autorităților deliberative locale adoptarea în cursul anului curent, cu aplicabilitate în anul fiscal următor, a impozitelor și taxelor locale. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […] 28. La articolul 491, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: «(3) Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1).»“ … 19.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiile legalității și securității juridice, ale art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii civile, ale art. 56 privind contribuțiile financiare, ale art. 115 alin. (5) și (6) referitoare la condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, ale art. 121 alin. (1) și (2) privind autoritățile comunale și orășenești și ale art. 139 alin. (2) referitor la impozite, taxe și alte contribuții. De asemenea, se invocă și art. 9 pct. (3) din Carta europeană a autonomiei locale, potrivit căruia cel puțin o parte dintre resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să provină din taxele și impozitele locale, al căror nivel acestea au competența să îl stabilească în limitele legale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 30 iunie 2023.  … 21.Astfel, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate, respectiv art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, completează prevederile art. 491 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu un nou alineat, respectiv alin. (3). Astfel, Curtea a observat că, potrivit art. 491 din Codul fiscal, cu denumirea marginală „Indexarea impozitelor și taxelor locale“,(1)În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ținând cont de rata inflației pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.(1^1)Prin excepție de la prevederile alin. (1), sumele prevăzute în tabelul prevăzut la art. 470 alin. (5) și (6) se indexează anual în funcție de rata de schimb a monedei euro în vigoare în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a fiecărui an și publicată în Jurnalul Uniunii Europene și de nivelurile minime prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Cursul de schimb a monedei euro și nivelurile minime, exprimate în euro, prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri se comunică pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. (2)Sumele indexate conform alin. (1) și (1^1) se aprobă prin hotărâre a consiliului local și se aplică în anul fiscal următor. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București. (3)Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1).“ … 22.Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă, raportată la art. 115 alin. (5) din Constituție, prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, paragraful 23, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, aceste norme constituționale condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementările constituționale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“ (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, paragraful 46). Astfel, potrivit fișei legislative, Curtea a observat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată în ședința de Guvern din 28 decembrie 2018, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E222 din 28 decembrie 2018. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție este neîntemeiată. … 23.Cu privire la critica de neconstituționalitate intrinsecă raportată la art. 56 alin. (2) din Constituție, prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, paragrafele 26, 27 și 29, aplicând jurisprudența sa referitoare la principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate reprezintă o normă care asigură predictibilitatea cadrului legislativ în materie, în cazuri excepționale, când autoritatea deliberativă – consiliul local – nu adoptă hotărârea cu privire la indexarea impozitelor și taxelor locale cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar și constituie expresia obligației pozitive a statului de a asigura ritmicitatea și certitudinea alimentării bugetelor locale cu sumele de bani aferente obligațiilor fiscale ce revin în sarcina contribuabililor, fiind o măsură de protecție a bugetului general consolidat, respectiv a bugetelor locale, după caz, măsură ce ține seama de complexul de circumstanțe care pot exista. Având în vedere acestea, Curtea a constatat că art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu contravine art. 56 alin. (2) din Constituție și, în consecință, aceste dispoziții au fost adoptate și cu respectarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (6), potrivit căruia ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot afecta drepturi și libertăți fundamentale. … 24.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 139 alin. (2) din Constituție și, respectiv, art. 9 alin. (3) din Carta europeană a autonomiei locale, potrivit căreia dispozițiile legale criticate nesocotesc competența exclusivă a consiliilor locale de a stabili nivelul impozitelor și taxelor locale, prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, paragraful 30, respingând ca neîntemeiată această susținere, Curtea a reținut că, în conformitate cu norma fundamentală pretins încălcată, impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene, „în limitele și în condițiile legii“. Expresie a politicii fiscale și bugetare, legiuitorul are libertatea de a stabili impozite și taxe, precum și limite și condiții ale acestora, evident, cu respectarea principiilor și dispozițiilor constituționale. Or, norma legală supusă controlului de constituționalitate nu vizează stabilirea impozitelor și taxelor locale, ci indexarea acestora, care este o operațiune ulterioară stabilirii. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză. … 26.Distinct de cele menționate, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (5) din Constituție, prin lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, cu privire la principiul calității actelor normative, Curtea a stabilit că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, aceasta trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). De aceea, o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenție, numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 2 mai 2019, paragraful 52). … 27.Totodată, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23, Curtea Constituțională s-a referit la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru Pidhorni împotriva României, paragraful 35, și Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi SRL și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. … 28.Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de față, Curtea observă că dispozițiile criticate stabilesc cu claritate că în situația în care hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau al oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului nivelurile maxime prevăzute de Codul fiscal, indexate potrivit prevederilor alin. (1) al art. 491 din același cod. Astfel, dispozițiile legale criticate sancționează inacțiunea consiliului local, constând în neadoptarea hotărârilor privind aprobarea sumelor indexate, potrivit alin. (1) al art. 491 din Codul fiscal. Așadar, Curtea constată că textul este formulat cu o precizie suficientă ce permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Având în vedere cele menționate, dispozițiile legale criticate întrunesc condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității. Prin urmare, aceste norme nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră securitatea juridică a persoanei, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). … 29.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia dispozițiile supuse controlului de constituționalitate se aplică retroactiv, Curtea constată netemeinicia acestei susțineri. Astfel, prin Decizia nr. 362 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 24 august 2023, paragrafele 16 și 17, Curtea a reținut că aplicabilitatea legii în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării ei în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituție) și, respectiv, de cel al ieșirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acțiune, retroactivitatea și ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituțională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. Cu privire la principiul neretroactivității legii, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 291 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2004). … 30.Față de aceste considerente de principiu, Curtea reține că, în prezenta cauză, autorul excepției este nemulțumit de faptul că dispozițiile legale criticate sancționează inacțiunea consiliului local, constând în neadoptarea hotărârilor de indexare a taxelor și impozitelor locale. În acest sens, Curtea reține că, potrivit art. 491 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, indexarea impozitelor și taxelor locale se face anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, se aprobă prin hotărâre a consiliului local și se aplică în anul fiscal următor, iar, potrivit dispozițiilor legale criticate, dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului nivelurile maxime prevăzute de Codul fiscal, indexate potrivit prevederilor alin. (1). Completarea cadrului normativ în materie, prin sancționarea inacțiunii consiliului local, respectă principiul constituțional al neretroactivității legii, norma criticată aplicându-se situațiilor viitoare care se vor naște după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență. Prin urmare, dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. … 31.În final nu poate fi reținută nici critica raportată la art. 121 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit căruia autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii, iar consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. Or, textul de lege criticat se încadrează în sintagma „în condițiile legii“.  … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Consiliul Local al Orașului Corabia în Dosarul nr. 1.508/104/2019 al Tribunalului Olt – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Olt – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește