DECIZIA nr. 31 din 14 mai 2018

Dosar nr. 363/1/2018

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 363/1/2018, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).Ședința este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.La ședința de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulament.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.765/62/2017, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „posibilitatea acordării punctajului suplimentar reglementat de art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 154/2009(Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008), în situația persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977 – 31 martie 2001 și pentru care, în procedura de recalculare a pensiei, s-a utilizat ca stagiu complet de cotizare vechimea în muncă prevăzută de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 3/1977), ca dispoziție specială derogatorie de la prevederile art. 8 din același act normativ“.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; apelantul-reclamant și apelanta-pârâtă au depus, prin avocat, respectiv consilier juridic, puncte de vedere asupra chestiunii de drept.În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I.Titularul și obiectul sesizării1.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a dispus, prin Încheierea din 6 februarie 2018, în Dosarul nr. 2.765/62/2017, aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată. … 2.Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 9 februarie 2018, cu nr. 363/1/2018, termenul pentru soluționarea dosarului fiind stabilit la 14 mai 2018. …  … II.Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile3.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 154/2009 + 
Articolul IIBeneficiază de un număr suplimentar de 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,04166 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă, precum și de 0,25 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,02083 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa II de muncă, următoarele categorii de persoane:a)ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special; (…) …  … 4.Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările și completările ulterioare + 
Articolul 8(1)Personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 ani bărbații și 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile.(2)Persoanele încadrate în muncă care au o vechime de cel puțin 30 ani bărbații și 25 ani femeile sunt pensionate, la cererea lor, și la împlinirea vârstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile.(3)Persoanele care doresc să continue activitatea și după împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile pot cere, cu 3 luni înainte de împlinirea acestor vârste, ca unitatea să le mențină în muncă pe o perioadă de cel mult 3 ani. În cazul în care unitatea nu aprobă cererea, persoana interesată se poate adresa organului ierarhic superior, care poate decide menținerea în muncă, în aceeași unitate, ori într-o altă unitate subordonată, sau înscrierea la pensie. + 
Articolul 14(1)Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă sau cel puțin 25 ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:a)un an și șase luni pentru grupa I de muncă; … b)un an și trei luni pentru grupa II de muncă. … (2)Pe această bază persoanele care au lucrat în grupele I și II de muncă au dreptul, la cerere, să fie pensionate, la împlinirea vârstei de:a)52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații; … b)50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile. … (3)Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații, cât și femeile din grupa I de muncă, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă.(4)Persoanele care au vechime în muncă prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de muncă au dreptul, la cerere, să li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. (2), în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de muncă, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile. …  … III.Expunerea succintă a procesului5.Obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit obligarea pârâtei să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, în conformitate cu dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, conform Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015 (Decizia nr. 11/2015), prin care s-a decis ca la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani în loc de 30 de ani; obligarea pârâtei la plata către reclamant a diferenței drepturilor de pensie pe ultimii 3 ani de la data înregistrării cererii de chemare în judecată, prin luarea în calcul a valorii punctului de pensie pe anii 2014, 2015, 2016, 2017 și a numărului suplimentar de puncte prevăzut de art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă. … 6.Prin Sentința civilă nr. xxxx/MAS din 27 septembrie 2017, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamant, respingând pretențiile referitoare la menținerea numărului suplimentar de puncte prevăzut de art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, în situația recalculării drepturilor de pensie prin utilizarea stagiului complet de cotizare reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977. … 7.Pentru a hotărî astfel a reținut că, potrivit art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, sunt exceptate de la acordarea acestui punctaj persoanele ale căror drepturi au fost recalculate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005), și cărora le-a fost utilizată la determinarea punctajului mediu anual o vechime în muncă mai mică decât cea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 3/1977, respectiv mai mică de 25 de ani la femei și 30 de ani la bărbați. … 8.Art. 14 din Legea nr. 3/1977 are caracter special față de prevederile art. 8 din același act normativ, astfel că persoanele care beneficiază de un stagiu de 25 de ani nu mai au dreptul la alte majorări ale punctajelor lunare. … 9.Reclamantul este pensionat conform Legii nr. 3/1977, iar prin admiterea primului petit din cererea de chemare în judecată se reconsideră situația de fapt, în sensul că la deschiderea drepturilor de pensie s-au utilizat alte stagii de cotizare, în raport cu data nașterii, motiv pentru care nu beneficiază de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008. … 10.Împotriva acestei dispoziții de respingere a acordării punctajului suplimentar a formulat apel reclamantul, susținând, în esență, că dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 sunt dispoziții de excepție de la regulă, dar nu sunt prevăzute de un act normativ cu caracter special, așa cum dispune art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008. … 11.Pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov a emis o nouă decizie de pensionare, prin care a pus în executare dispozițiile instanței de fond, în sensul că a utilizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, însă a eliminat punctajul suplimentar acordat inițial conform art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, ceea ce a determinat scăderea cuantumului drepturilor de pensie cuvenite reclamantului și emiterea unei decizii de recuperare a sumelor apreciate ca fiind încasate necuvenit. … 12.La termenul de judecată din 25 ianuarie 2018, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a pus în discuție admisibilitatea sesizării instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prin care să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept arătate. … 13.Prin Încheierea pronunțată la 6 februarie 2018, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus și suspendarea judecății. … 

 … IV.Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării14.Prin Încheierea pronunțată la 6 februarie 2018, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, determinat de următoarele argumente:– cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată constituit la nivelul unei curți de apel, care este învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță (apel); … – de lămurirea modului de interpretare/aplicare a prevederilor art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, în situația persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977 – 31 martie 2001 și pentru care în procedura de recalculare a pensiei s-a utilizat ca stagiu complet de cotizare vechimea în muncă prevăzută de art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca dispoziție specială derogatorie de la prevederile art. 8, depinde soluționarea pe fond a cauzei.Astfel, obiectul cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită instanța de fond se referă la obligarea pârâtei la recalcularea pensiei pentru limită de vârstă acordată reclamantului, în conformitate cu dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, astfel cum au fost interpretate conform Deciziei nr. 11/2015, cu menținerea numărului suplimentar de puncte prevăzut de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, adică 0,50 puncte pentru fiecare an de spor și 0,04166 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă; … – problema de drept enunțată este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.După cum s-a subliniat în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări care nu sunt recent intrate în vigoare, dacă instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 80 din 6 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 23 ianuarie 2018).În speță nu este vorba de un act normativ intrat recent în vigoare, dar elementul de noutate este reprezentat de pronunțarea Deciziei nr. 11/2015, care, de altfel, a constituit și temeiul de drept invocat pentru primul petit al acțiunii introduse de către reclamant.Ulterior pronunțării deciziei menționate, având în vedere și refuzul casei județene de pensii de a efectua recalcularea pensiilor, mai mulți pensionari au introdus acțiuni în justiție având acest obiect.Chiar dacă Decizia nr. 11/2015 a avut ca obiect lămurirea chestiunii privind stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2001, această chestiune este strâns legată de modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, de vreme ce pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov apreciază că, în situația recalculării drepturilor de pensie prin utilizarea stagiului de cotizare redus, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, nu s-ar mai acorda punctajul suplimentar stabilit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008.Instanța de trimitere precizează că, prin Decizia nr. 6 din 8 decembrie 2014, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 2 februarie 2015 (Decizia nr. 6/2014), a fost respins ca inadmisibil recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București privind interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, practica instanțelor de judecată fiind unitară la acel moment, însă și această decizie a fost pronunțată anterior Deciziei nr. 11/2015; … – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție. …  …  … V.Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept15.Apelantul-reclamant a apreciat că o astfel de sesizare ar fi inadmisibilă, întrucât cu privire la interpretarea și aplicarea prevederilor art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și ale art. 162 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin considerentele Deciziei nr. 11/2015, pct. 9.2, care se bucură de autoritate de lucru judecat, ca și dispozitivul aceleiași decizii. … 16.După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, apelantul-reclamant a depus, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a susținut inadmisibilitatea sesizării, față de considerentele Deciziei nr. 11/2015, prin care s-a dezlegat modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și ale art. 162 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. … 17.Și apelanta-pârâtă a depus, prin consilier juridic, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a arătat că în speță se pune problema posibilității cumulului stagiului complet de cotizare prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977 cu majorările de punctaj prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și a diferenței de punctaj, conform art. 169 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, în situația cumulului acestor două beneficii rezultând o majorare substanțială a drepturilor de pensie. După ce a expus evoluția legislativă în materie, situația de fapt și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, apelanta-pârâtă a concluzionat că, în vederea acordării majorării de punctaj pentru toate categoriile de pensionari, se utilizează stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data recalculării și care asigură înlăturarea tuturor inechităților din sistemul de asigurări sociale, precum și respectarea principiului „la muncă egală, pensii egale“, indiferent de anul ieșirii la pensie. …  … VI.Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept18.Completul de judecată învestit cu soluționarea apelurilor în Dosarul nr. 2.765/62/2017 a apreciat că dispozițiile legale invocate ar trebui interpretate în sensul că beneficiul punctajului suplimentar ar trebui acordat și persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 și pentru care „în procedura de recalculare a pensiei s-a utilizat ca stagiu complet de cotizare vechimea în muncă prevăzută de art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca dispoziție specială derogatorie de la prevederile art. 8“. … 19.Astfel, reclamantul a fost pensionat în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, iar pensia acestuia a fost recalculată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și a fost majorată pentru fiecare an lucrat în grupa superioară de muncă, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008. … 20.Potrivit art. II lit. a) din acest din urmă act normativ sunt exceptate de la aplicarea punctajului suplimentar persoanele „în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special“. … 21.Prin recalcularea pensiei cu utilizarea unui stagiu de cotizare de 25 de ani în loc de 30 de ani, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, nu ne aflăm în situația de excepție redată mai sus și reglementată de art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, întrucât stagiul de cotizare de 20 de ani nu este unul stabilit printr-un „act normativ cu caracter special“. Acest stagiu de cotizare este stabilit prin chiar Legea nr. 3/1977, dreptul comun în materie la data deschiderii dreptului la pensie al părții reclamante. … 22.Întrucât legiuitorul nu a definit noțiunea de „act normativ cu caracter special“, aceasta nu poate avea un alt înțeles decât cel ce rezultă din interpretarea principiului ierarhiei și forței juridice a actelor normative consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000). … 23.De asemenea, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, noțiunea de „acte normative“ se raportează la legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile prim-ministrului, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate. … 24.Așadar, art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 îi exceptează de la acordarea punctajului suplimentar doar pe beneficiarii unor astfel de acte normative speciale, astfel încât persoanele cărora li s-a recalculat pensia în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, cu stagii complete de cotizare speciale, de 20 de ani sau de 25 de ani, rezultate din aplicarea dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977, nu pot fi exceptate de la aplicarea acestor prevederi. … 25.Legea nr. 3/1977 nu reprezintă o lege specială, ci chiar legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, iar dispoziția referitoare la stagiul complet de cotizare, mai favorabilă celor care au prestat muncă în grupa I sau a II-a o anumită perioadă de timp, nu este nici ea o lege specială în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008, ci o prevedere derogatorie de la stagiul complet de cotizare general, conținută tot de legea generală, care reglementa stabilirea și calculul pensiilor. … 26.Prevederile art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 sunt de strictă interpretare și aplicare, neputând fi extinse pe cale de analogie și/sau de interpretare în privința altor situații decât cele expres stabilite de legiuitor și, ca atare, nu pot fi aplicate la o normă cu caracter derogator (art. 14 din Legea nr. 3/1977) de la o altă normă cu caracter general și care se regăsesc deopotrivă în legea generală (drept comun) privind drepturile la pensie din sistemul public de asigurări sociale. …  … VII.Jurisprudența instanțelor naționale în materie27.Jurisprudența Curții de Apel Brașov – instanța de trimitere a comunicat punctul de vedere unanim al magistraților Secției I civile, prin care se achiesează la concluziile completului care a sesizat instanța supremă, raportat la starea de drept existentă în cauză.Tribunalul Brașov a comunicat Sentința nr. 1.445/MAS din 6 octombrie 2017 a Secției I civile, prin care s-a reținut că prin valorificarea stagiului complet de cotizare special de 20 de ani, în temeiul Deciziei nr. 11/2015, pensionarul nu mai beneficiază și de majorarea de punctaj, neputând cumula două beneficii în temeiul aceleiași legi. Doar prin aplicarea Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se va permite cumulul de beneficii. A fost identificată și practică contrară, evidențiindu-se Decizia nr. 2.120/Ap din 18 decembrie 2017 a Secției civile a Curții de Apel Brașov, în care se constată că stagiul de 20 ani nu este stabilit prin act normativ cu caracter special, fiind astfel permis cumulul celor două beneficii.Tribunalul Covasna a comunicat că punctul de vedere unitar exprimat de judecători este în sensul că nu există posibilitatea cumulării punctajului suplimentar în ipoteza expusă de instanța de trimitere, pretențiile având ca obiect acordarea numărului suplimentar de puncte prevăzut de art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 fiind respinse de Tribunalul Covasna ca neîntemeiate. Fiind o dispoziție derogatorie de la dreptul comun, persoanele care beneficiază de aceste prevederi nu mai pot obține legal și majorarea pensiei pe alt temei, deoarece s-ar obține un dublu beneficiu, contrar considerentelor de echitate ce trebuie să guverneze aplicarea normei. În acest sens s-a depus Sentința civilă nr. 1.139 din 23 noiembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Covasna – Secția I civilă, atacată cu apel, apelul fiind suspendat până la soluționarea prezentei sesizări. … 28.Jurisprudența celorlalte instanțe din țarăCurtea de Apel Bacău a comunicat Sentința civilă nr. 740C din 24 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Neamț – Secția civilă, prin care s-a reținut că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 nu sunt aplicabile în situația în care pentru stabilirea punctajului s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.S-a depus și Decizia nr. 481 din 17 decembrie 2014 a Curții de Apel Bacău, care privește alte dispoziții legale.Curtea de Apel București a comunicat următoarele:Opinia majoritară a judecătorilor Secției a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții, Tribunalului București, Tribunalului Giurgiu, Tribunalului Ilfov și Tribunalului Teleorman este în sensul că nu se poate acorda punctajul suplimentar reglementat de art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, în situația persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 și pentru care, în procedura de recalculare a pensiei, s-a utilizat ca stagiu complet de cotizare vechimea în muncă prevăzută de art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca dispoziție specială derogatorie de la prevederile art. 8 din același act normativ.Opinia minoritară a fost exprimată la nivelul Tribunalului Ialomița, judecătorii acestei instanțe apreciind că dispozițiile legale invocate ar trebui interpretate în sensul că beneficiul punctajului suplimentar trebuie acordat și persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada menționată, cu motivarea că noțiunea de „act normativ cu caracter special“ nu poate avea decât înțelesul ce rezultă din interpretarea principiului ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și din art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000. Legea nr. 3/1977 nu reprezintă o lege specială, ci chiar legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, iar dispoziția referitoare la stagiul complet de cotizare nu este nici ea o lege specială în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008, ci o prevedere derogatorie de la stagiul complet de cotizare general, conținut tot de legea generală care reglementa stabilirea și calculul pensiilor.S-a atașat un număr semnificativ de hotărâri judecătorești relevante.Curtea de Apel Cluj a comunicat că a identificat un singur dosar soluționat definitiv, în cadrul căruia s-a ridicat această problemă de drept și în care s-a pronunțat Decizia civilă nr. 2.073/R din 7 iunie 2011, de către Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie; în considerentele acestei decizii s-a reținut că nu se pot acorda cele două beneficii concomitent, astfel încât, agreând acordarea punctajului suplimentar în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008, reclamantul nu poate solicita, totodată, a i se aplica un stagiu complet de cotizare, inferior celui luat în calcul de pârâtă.Curtea de Apel Constanța a comunicat că la nivelul Secției I civile a Curții practica judiciară a fost constantă în sensul că punctajul suplimentar prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 sau de alte prevederi legale, pentru activitatea desfășurată în grupa I sau a II-a de muncă, nu poate fi acordat dacă pensia a fost recalculată conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, cu folosirea stagiului complet de cotizare corespunzător vechimii în muncă prevăzute de art. 14 din Legea nr. 3/1977, potrivit dezlegărilor date prin Decizia nr. 6/2014.În acest sens s-au depus mai multe decizii ale Secției I civile a Curții.Curtea de Apel Craiova a comunicat Decizia nr. 6.848 din 9 septembrie 2011 pronunțată de Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Decizia nr. 6.706 din 29 mai 2012, pronunțată de Secția I civilă, Sentința nr. 3.305 din 28 iunie 2012 a Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, definitivă prin Decizia nr. 9.187 din 29 octombrie 2013 a Curții de Apel Craiova – Secția I civilă. Prin aceste hotărâri judecătorești s-a reținut inaplicabilitatea dispozițiilor art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 în situațiile în care reclamanții beneficiaseră anterior de utilizarea unui stagiu de cotizare redus, prevăzut de un alt act normativ.Tribunalul Dolj a comunicat opinia judecătorilor acestei instanțe, potrivit căreia nu există posibilitatea acordării beneficiului punctajului suplimentar reglementat de art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 în situația în care pensionarul beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 14 din Legea nr. 3/1977.Aceeași opinie a fost împărtășită și de judecătorii Tribunalului Gorj.Curtea de Apel Galați a comunicat Sentința civilă nr. 1.913 din 2 noiembrie 2011 a Tribunalului Galați – Secția I civilă, definitivă prin neexercitarea căii de atac, prin care s-a reținut că aplicarea actelor normative cu caracter special exclud beneficiul prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008.Curtea de Apel Oradea a comunicat că la nivelul Secției I civile a Curții și al tribunalelor arondate practica este în sensul că nu este posibilă acordarea punctajului suplimentar reglementat de art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 și pentru care, în procedura de recalculare a pensiei, s-a utilizat ca stagiu complet vechimea în muncă prevăzută de art. 14 din Legea nr. 3/1977. S-a apreciat că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 se aplică numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, respectiv 30 de ani în cazul persoanelor pensionate în temeiul Legii nr. 3/1977. O interpretare în sens contrar ar presupune acordarea unui dublu beneficiu, în considerarea faptului că asiguratul și-a desfășurat activitatea în grupa I sau a II-a de muncă.Au fost atașate sentințe ale Tribunalului Bihor – Secția I civilă, definitive prin decizii ale Curții de Apel Oradea – Secția I civilă.Curtea de Apel Pitești a comunicat că la nivelul instanțelor arondate practica în această materie a fost unitară în sensul că, odată ce reclamantul a solicitat și a beneficiat de reducerea stagiului complet de cotizare, în baza unei norme speciale, derogatorii de la dreptul comun, precum cea regăsită în dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, nu mai există posibilitatea acordării punctajului suplimentar reglementat de art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008.În acest sens au fost depuse sentințele civile ale Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale nr. 3.376 din 18 octombrie 2017, nedefinitivă, și nr. 603 din 25 aprilie 2014, definitivă prin Decizia civilă nr. 869 din 13 octombrie 2014 a Curții de Apel Pitești – Secția I civilă.Curtea de Apel Ploiești a comunicat că Tribunalul Buzău și Tribunalul Dâmbovița nu au identificat practică judiciară relevantă în această materie, însă opinia judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Dâmbovița este că persoanele aflate în situația vizată de sesizare pot beneficia de acordarea punctajului suplimentar reglementat de art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008.Aceeași opinie a fost exprimată și de judecătorii Tribunalului Prahova, sens în care s-a atașat Sentința civilă nr. 2.915 din 17 octombrie 2016 a Secției I civile, definitivă prin Decizia nr. 360 din 16 februarie 2017 a Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă.Curtea de Apel Suceava a comunicat că a identificat Sentința civilă nr. 817 din 6 iulie 2017 a Tribunalului Suceava – Secția I civilă, definitivă prin Decizia nr. 992 din 15 noiembrie 2017 a Secției I civile a Curții, relevantă în această materie, prin care s-a reținut că aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și ale art. 169 din Legea nr. 263/2010 este condiționată de neaplicarea unui stagiu complet de cotizare special.Curtea de Apel Târgu Mureș a comunicat că opinia de principiu a judecătorilor Curții este că drepturile la pensie născute sub imperiul legii vechi pot și trebuie să fie determinate prin prisma interpretării obligatorii date de Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând ca aplicarea legii noi să se facă asupra drepturilor deja constituite, în raport cu principiul neretroactivității legii. Legea nr. 263/2010 nu conține dispoziții referitoare la modul de calcul al punctajului mediu anual pentru pensiile persoanelor ce au lucrat în grupa I și a II-a de muncă și ale căror drepturi la pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 3/1977, în sensul de a stabili aplicarea unui stagiu de cotizare unitar. Legea nouă prevede doar o majorare a punctajelor lunare, fără a se raporta la stagiul de cotizare avut în vedere la stabilirea punctajului mediu anual. Prin art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, legiuitorul a înțeles să se raporteze la stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei.S-a depus Decizia nr. 26/A din 21 ianuarie 2014 a Secției I civile a Curții. … 29.Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au exprimat opinii teoretice. … 30.Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. …  … VIII.Jurisprudența Curții Constituționale31.În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, reținând că textul de lege are un caracter reparatoriu, urmărind îndepărtarea unor inechități ce rezultau din reglementările anterioare, care nu țineau cont de anumite bonusuri ce fuseseră acordate la stagiul de cotizare și care, potrivit legislației în vigoare, nu reprezentau perioade contributive, astfel că s-a reglementat acordarea unor sporuri care să compenseze aceste inechități. Așadar, în raport cu reglementarea anterioară, dispozițiile legale criticate nu doar că nu afectează dreptul la pensie, în sensul diminuării acestuia, ci, din contră, au ca efect o creștere a cuantumului pensiilor (în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 1.300 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2011; nr. 119 din 16 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 5 mai 2012). …  … IX.Raportul asupra chestiunii de drept32.Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea este inadmisibilă, deoarece nu se pune problema lămuririi unei chestiuni de drept cu caracter de noutate, ci se tinde la clarificarea Deciziei nr. 11/2015. …  … X.Înalta Curte de Casație și Justiție33.Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: … Asupra admisibilității sesizării34.Procedura sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, privită ca mecanism procedural nou și ca parte a reformării sistemului procesual civil, are drept scop uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, așa încât, spre deosebire de recursul în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară intervenită deja în rândul instanțelor judecătorești, ea are semnificația unui remediu a priori, care urmărește să preîntâmpine practica judiciară neunitară. … 35.În vederea atingerii scopului menționat, legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, conturând, prin urmare, cadrul legal al instituției analizate. … 36.Conform art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea o dezlegare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ … 37.Conform art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților.“ … 38.Din cuprinsul prevederilor legale enunțate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite cumulativ. Odată declanșat mecanismul de unificare jurisprudențială, urmează a fi avute în vedere și condițiile formale pe care trebuie să le îndeplinească încheierea de sesizare. … 39.Condițiile de admisibilitate pot fi identificate, după cum urmează:– existența unei cauze aflate în curs de judecată; … – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; … – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; … – soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; … – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; … – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. …  … 40.Verificând admisibilitatea sesizării supusă analizei, se constată îndeplinirea numai în parte a condițiilor prevăzute de legiuitor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, după cum se va arăta în continuare. … 41.Astfel, primele trei cerințe sunt întrunite întrucât Curtea de Apel Brașov – Secția civilă este legal învestită cu soluționarea apelurilor declarate de reclamant și de pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov împotriva Sentinței civile nr. xxx/MAS din 27 septembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Brașov, într-un litigiu în materia asigurărilor sociale, de competența exclusivă, în primă instanță, a tribunalului, hotărârile pronunțate de tribunal fiind supuse numai apelului, conform art. 155 din Legea nr. 263/2010. Așadar, în această pricină, Curtea de Apel Brașov judecă în ultimă instanță și urmează să pronunțe o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. … 42.Cu referire la condiția de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată se reține că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. … 43.În încercarea de a clarifica acest aspect și, ca atare, conținutul acestei noțiuni, în doctrină s-a arătat că pentru a fi vorba de o problemă de drept reală trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară. Prin urmare, sintagma „problemă de drept“ trebuie raportată la prevederile cuprinse în art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.“ … 44.Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. … 45.În același timp, chestiunea de drept trebuie să fie reală, iar nu aparentă, să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența și, deci, aplicarea unor principii generale ale dreptului, al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile. … 46.Chestiunea de drept trebuie să fie aptă să suscite interpretări diferite, care, fie doar prefigurate sau deja afirmate pe plan doctrinar, trebuie arătate în sesizare. Această cerință rezultă din dispozițiile art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, conform cărora încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care astfel este ținut, în primul rând, să stabilească dacă există o problemă de interpretare ce implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica instanțelor. … 47.Din perspectiva celor enunțate anterior se observă că, deși în cadrul sesizării se indică, în principal, faptul că de modul de interpretare și aplicare al prevederilor art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, în situația persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 și pentru care, în procedura de recalculare a pensiei, s-a utilizat ca stagiu complet de cotizare vechimea în muncă prevăzută de art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca dispoziție specială derogatorie de la prevederile art. 8 din același act normativ, depinde soluționarea pe fond a cauzei, în realitate, instanța de trimitere urmărește clarificarea Deciziei nr. 11/2015, despre care afirmă că a constituit temeiul de drept pentru primul petit al acțiunii introduse de reclamant, în speță nesuscitând interes un act normativ intrat recent în vigoare. … 48.În continuarea justificării acestui demers, dar fără a avea în vedere funcția mecanismului hotărârii prealabile de prevenire a practicii neunitare, autorul sesizării învederează că prin Decizia nr. 6/2014 a fost respins, ca inadmisibil, recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București privind interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, practica instanțelor de judecată fiind unitară la acel moment, și subliniază că această decizie a fost pronunțată anterior Deciziei nr. 11/2015 pronunțată în interesul legii, decizie pe care Casa Județeană de Pensii Brașov refuză să o aibă în vedere la recalcularea pensiilor. … 49.Prin Decizia nr. 11/2015 s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești și s-a stabilit că, „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (1),art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 de aprobare a Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 este:– 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de muncă; … – 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare; … – 30 de ani (în cazul bărbaților) și 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a III-a de muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare.“ …  … 50.În cazul analizat, titularul sesizării nu evită a specifica faptul că problema de drept vizând interpretarea și aplicarea prevederilor art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, în situația persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 și pentru care, în procedura de recalculare a pensiei, s-a utilizat ca stagiu complet de cotizare vechimea în muncă prevăzută de art. 14 din Legea nr. 3/1977, a mai făcut obiectul examinării în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile art. 514 din Codul de procedură civilă, și nici nu contestă că respectiva chestiune de drept, generatoare de divergență în jurisprudență de-a lungul timpului, a primit ulterior o interpretare unitară la nivelul instanțelor judecătorești. Acest aspect a fost reliefat cu ocazia pronunțării Deciziei nr. 6/2014, prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul în interesul legii. De aceea, apare ca evident că singurul motiv al sesizării este acela de a se lămuri o hotărâre judecătorească cu forță juridică obligatorie erga omnes (Decizia nr. 11/2015), ceea ce, în lumina prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, lipsește total demersul instanței de trimitere de o justificare legală. … 51.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că, prin încheierea de sesizare, nici nu se indică, în mod explicit, elementul de noutate al problemei de drept semnalate, în același context în care instanța de trimitere subliniază că ceea ce se urmărește a se lămuri în speță nu privește un act normativ intrat recent în vigoare, dar elementul de noutate este reprezentat de pronunțarea Deciziei nr. 11/2015. … 52.Pe de altă parte, Decizia nr. 11/2015 nici nu a analizat dacă stagiul respectiv constituie sau nu obiectul unui act normativ cu caracter special, în sensul prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și de dispozițiile legale similare ulterioare. Această decizie a statuat asupra stagiului de cotizare ce trebuie utilizat la recalcularea pensiilor din vechiul sistem al pensiilor de stat reglementat de Legea nr. 3/1977, pentru persoanele care au desfășurat activitate în grupele superioare de muncă, dispunând și asupra faptului că o atare valorificare poate fi făcută și în condițiile revizuirii, respectiv recalculării pensiei sub imperiul Legii nr. 263/2010. … 53.Concluzionând, reiese că, în opinia autorului sesizării, între mecanismul hotărârii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare și mecanismul prin care se înlătură practica neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (recursul în interesul legii) nu există nicio diferențiere, ultimul mecanism putând fi urmat, fără a se avea în vedere rațiuni care țin de evitarea paralelismului și suprapunerii, de mecanismul care în mod logic și firesc ar trebui să îl preceadă, tocmai pentru a se evita declanșarea unui recurs în interesul legii. … 54.Prin urmare, în cazul de față, mecanismul de unificare al hotărârii prealabile nu poate fi utilizat, câtă vreme nu se pune problema lămuririi unei chestiuni de drept cu caracter de noutate care să facă obiect al sesizării. …  … 55.Pentru toate aceste considerente, … 
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIEÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.765/62/2017, referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Posibilitatea acordării punctajului suplimentar reglementat de art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 154/2009, în situația persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 și pentru care, în procedura de recalculare a pensiei, s-a utilizat ca stagiu complet de cotizare vechimea în muncă prevăzută de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările și completările ulterioare, ca dispoziție specială derogatorie de la prevederile art. 8 din același act normativObligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2018.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
IULIA CRISTINA TARCEA
Magistrat-asistent,
Elena Adriana Stamatescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește