DECIZIA nr. 308 din 25 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 100 alin. (1) lit. c) din Codul penal, excepție ridicată de Ion Dorian în Dosarul nr. 11.661/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.817D/2019. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Se arată că acordarea liberării condiționate reprezintă un beneficiu conferit de lege, motiv pentru care impunerea unor condiții în vederea aplicării acestei instituții este firească, nefiind contrară dispozițiilor constituționale invocate în prezenta cauză. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința penală nr. 1.574 din 21 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 11.661/4/2019, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 100 alin. (1) lit. c) din Codul penal, excepție ridicată de Ion Dorian într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de liberare condiționată formulate de autorul excepției, care a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate discriminează persoanele condamnate la pedeapsa închisorii sub aspectul posibilității de a fi liberate condiționat, întrucât condiționează acordarea liberării condiționate de îndeplinirea integrală de către aceste persoane a obligațiilor civile stabilite în sarcina lor prin hotărârea de condamnare. Pentru aceleași motive, se arată că textul criticat încalcă accesul liber la justiție al persoanelor care îndeplinesc celelalte condiții prevăzute la art. 100 alin. (1) din Codul penal, mai puțin cea reglementată la lit. c) a aceluiași alineat. … 6.Judecătoria Sectorului 4 București opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că respingerea cererii de liberare condiționată formulate de persoana condamnată nu echivalează cu lipsa accesului acesteia la justiție, drept fundamental de care autorul excepției a beneficiat prin formularea și soluționarea cererii anterior menționate. În ceea ce privește pretinsa discriminare a persoanelor condamnate prin impunerea de către legiuitor a condiției prevăzute la art. 100 alin. (1) lit. c) din Codul penal în vederea liberării condiționate, se susține că aceasta nu poate fi reținută, întrucât textul criticat se aplică în mod egal tuturor persoanelor condamnate aflate în ipoteza normei juridice criticate, acestea fiind într-o situație fundamental distinctă de cea a persoanelor aflate în libertate.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, făcând trimitere la soluția și la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 57 din 2 februarie 2017. Se subliniază că, potrivit textului criticat, dacă persoana condamnată dovedește că nu a avut nicio posibilitate să îndeplinească obligațiile civile stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare, poate beneficia de liberarea condiționată, în ipoteza în care îndeplinește celelalte condiții prevăzute la art. 100 alin. (1) din Codul penal.  … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, punctul de vedere al Avocatului Poporului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. c) din Codul penal, care au următorul cuprins: „(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: (…) c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; (…)“. … 12.Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și calitatea legii, ale art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (13) privind libertatea individuală, ale art. 54 alin. (2) referitoare la fidelitatea față de țară, ale art. 126 alin. (3) cu privire la instanțele judecătorești și ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la interzicerea privării de libertate pentru datorii. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la critici de neconstituționalitate similare, Curtea Constituțională pronunțând în acest sens Decizia nr. 57 din 2 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 17 mai 2017, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 14.Prin Decizia nr. 57 din 2 februarie 2017, precitată, paragrafele 15-20 și 23, Curtea a reținut că prevederile art. 100 din Codul penal reglementează condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii.  … 15.În acest context, Curtea a reținut că liberarea condiționată nu reprezintă un drept recunoscut condamnatului de a nu executa pedeapsa până la termen, ci un instrument juridic prin care instanța de judecată constată că nu mai este necesară continuarea executării pedepsei în regim de detenție până la împlinirea integrală a duratei stabilite prin condamnare, întrucât condamnatul, prin conduita avută pe toată durata executării pedepsei, dovedește că a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, iar liberarea sa anticipată nu prezintă niciun pericol pentru colectivitate. Prin Decizia nr. 238 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 10 iulie 2013, Curtea a reținut că liberarea condiționată nu este un drept fundamental, ci doar o posibilitate care se aplică facultativ dacă sunt îndeplinite și constatate de către instanță condițiile legale, măsura constituind un stimulent important pentru reeducarea celui condamnat. … 16.Sub aspectul condițiilor de acordare, Curtea a observat că, spre deosebire de vechea reglementare, noile dispoziții referitoare la liberarea condiționată în cazul pedepsei închisorii prevăd că aceasta poate fi dispusă dacă, pe lângă celelalte condiții impuse de legiuitor, cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească. Curtea reține că, potrivit reglementărilor criticate, această cerință trebuie îndeplinită de cel condamnat numai dacă acțiunea civilă a fost exercitată în cadrul procesului penal, fiind reflectată, în consecință, în hotărârea de condamnare. … 17.Din această perspectivă, Curtea a constatat că urmările săvârșirii unei infracțiuni se circumscriu, pe de o parte, lezării valorii sociale ocrotite de legea penală, iar, pe de altă parte, provocării unui prejudiciu moral sau material. Apărarea valorilor sociale lezate prin săvârșirea infracțiunii se face prin acțiunea penală, care, potrivit art. 14 alin. (1) din Codul de procedură penală, are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, iar repararea prejudiciului se realizează prin acțiunea civilă formulată de persoana vătămată, care, potrivit art. 19 alin. (1) din același act normativ, are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile, potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. … 18.Având în vedere aceste aspecte, Curtea a reținut că principiul general care guvernează răspunderea penală și răspunderea civilă este acela al vinovăției făptuitorului, în cazul de față reflectată în săvârșirea unei fapte pedepsite de legea penală. Astfel, se poate susține că pedeapsa cu închisoarea dispusă prin hotărârea de condamnare vine să compenseze prejudiciul adus valorii sociale lezate prin săvârșirea faptei penale, iar îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare vine să compenseze prejudiciul concret creat prin săvârșirea aceleiași fapte penale. Pe de altă parte, compensarea prejudiciului creat prin săvârșirea faptei penale exprimă inclusiv cerințele de dreptate și echitate, în sensul că partea care a suferit un prejudiciu material sau moral își vede compensată în acest mod pierderea/suferința. … 19.Totodată, Curtea a observat că autorul excepției pleacă de la o premisă greșită, aceea că dispozițiile criticate îi exclud de la dreptul de a obține liberarea condiționată pe acei deținuți care nu dispun de mijloacele necesare achitării despăgubirilor. Or, chiar din modul de reglementare a acestor dispoziții rezultă că îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare este circumstanțiată, tocmai din perspectiva posibilităților financiare individuale ale fiecărui condamnat care solicită liberarea condiționată, acesta având posibilitatea să dovedească faptul că nu a avut resursele materiale necesare îndeplinirii obligațiilor civile. Astfel, neîndeplinirea acestei condiții va putea fi constatată doar dacă cel condamnat, care solicită liberarea condiționată, nu își îndeplinește cu rea-credință obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, iar nu în toate cazurile, indiferent de existența sau nu a resurselor materiale. … 20.În final, Curtea a observat că este atributul exclusiv al legiuitorului stabilirea condițiilor în care poate fi acordată liberarea condiționată și a mijloacelor de stimulare a condamnaților în vederea îndeplinirii scopurilor pedepsei, liberarea condiționată nefiind un drept al acestora, ci doar o vocație pe care o au, prin voința legiuitorului. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus menționată, atât considerentele, cât și soluția pronunțată prin decizia mai sus invocată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Dorian în Dosarul nr. 11.661/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București și constată că dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. c) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește