DECIZIA nr. 308 din 19 mai 2022

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de BCR Asigurări de Viață Vienna Insurance Group – S.A. în Dosarul nr. 2.221/102/2018/a1.2 al Tribunalului Mureș – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.661D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, doamna avocat Magdalena Roibu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatei prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Analizând condițiile de admisibilitate a excepției, apreciază că acestea sunt îndeplinite în prezenta cauză. Arată că în cauza penală au fost întocmite rapoarte de constatare tehnico-științifică prin care a fost calculat un prejudiciu pentru o pretinsă infracțiune de evaziune fiscală, aceste rapoarte fiind mijloace de probă în cauză, servind, totodată, ca temei pentru instituirea de măsuri asigurătorii puse în aplicare de chiar partea civilă (Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF). De asemenea, cuantumul prejudiciului a servit ca element de agravare al încadrării juridice a faptei. Susține că însăși instituția angajatoare a inspectorilor care au întocmit respectivele rapoarte de constatare tehnico-științifică se constituie parte civilă în cauza penală. … 4.În continuare, apreciază că există anumite aspecte care nu au fost analizate în jurisprudența Curții Constituționale. Așa fiind, subliniază lipsa de imparțialitate a specialiștilor detașați la parchete, în condițiile în care aceștia au calitatea de prepuși ai părții civile. Aceștia sunt lipsiți de imparțialitate, fiind dublu subordonați, pe de o parte procurorului, iar pe de altă parte angajatorului – ANAF. Arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 este afectată de o neconstituționalitate extrinsecă, aceasta încălcând prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece nu există o situație extraordinară care să stea la baza adoptării ordonanței de urgență. Totodată, sunt încălcate și prevederile constituționale ale art. 115 alin. (6), deoarece ordonanța de urgență a afectat bunul mers și regimul instituțiilor fundamentale ale statului. … 5.În ceea ce privește dispozițiile art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, susține că este neconstituțională orice prevedere care permite unor funcționari nonjudiciari să fie implicați în procesul de obținere și de administrare a probelor în cauze penale. Susține că instanța europeană a subliniat de nenumărate ori imperativul neutralității și independenței specialiștilor care colaborează cu organele penale, aceștia trebuind să fie echidistanți față de părțile cauzei, în caz contrar afectându-se principiul egalității armelor. Apreciază că soluția corectă este cea a imposibilității utilizării acestor mijloace de probă în procesul penal. … 6.În continuare, apreciază că dispozițiile criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece inculpata nu a putut face apărări efective față de probele acuzării. A fost încălcat dreptul la apărare, deoarece rapoartele de constatare tehnico-științifică reprezintă o probă exclusiv în acuzare, iar administrarea probelor exclusiv în acuzare este contrară Constituției și legii procesual penale. De altfel, aceste rapoarte au fost temeiul trimiterii în judecată al inculpaților, fiind încălcat principiul aflării adevărului. Administrarea unei expertize în celelalte faze ale procedurii nu este aptă să contrabalanseze încălcarea dreptului la apărare, deoarece rapoartele de constatare nu sunt susținute de ansamblul probator al cauzei, ele fiind determinante în actul de inculpare și de trimitere în judecată. Depune concluzii scrise în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate. … 7.Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate dintr-o perspectivă identică, respingând excepția ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia nr. 112 din 28 februarie 2019, Decizia nr. 767 din 28 noiembrie 2019 și Decizia nr. 860 din 18 decembrie 2018. Apreciază că până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate păstrându-și valabilitatea și în cauza de față. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 19 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.221/102/2018/a1.2, Tribunalul Mureș – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de BCR Asigurări de Viață Vienna Insurance Group – S.A. cu ocazia soluționării unei cauze penale în care a fost efectuată constatarea tehnico-științifică. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 contravine prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4), deoarece, la momentul adoptării acesteia, nu exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată. De asemenea, apreciază că sunt încălcate și prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece prin restructurarea și reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală a fost afectat echilibrul instituțional din domeniul financiar-fiscal, în care își desfășoară activitatea instituții fundamentale ale statului. … 10.În ceea ce privește dispozițiile art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, susține că prin acestea se creează o dublă subordonare a inspectorilor fiscali, pe de o parte, față de procuror, iar, pe de altă parte, față de ANAF. Totodată, inspectorii ANAF continuă să aibă o legătură indisolubilă cu instituția angajatoare, fiind prepușii părții civile din dosarul penal. Relația de subordonare determină o accentuată lipsă de imparțialitate a inspectorilor fiscali. … 11.În continuare, făcând referire la Protocolul dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ANAF, apreciază că sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil. Administrarea unor probe constând în rapoarte de constatare tehnico-științifică la care inculpatul nu are acces în momentul întocmirii acestora restrânge posibilitatea de a combate aceste mijloace de probă. Face referire la diverse hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 20 octombrie 2001, pronunțată în Cauza G.B. împotriva Franței, Hotărârea din 27 martie 2008, pronunțată în Cauza Perić împotriva Croației. … 12.Invocând Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, paragraful 367, apreciază că este contrar dreptului la un proces echitabil ca alte organe decât cele judiciare să efectueze procedee probatorii, cu atât mai mult cu cât acestea sunt vădit subiective și părtinitoare față de părțile cauzei. În ceea ce privește încălcarea dreptului la apărare, arată că cererile de administrare a unei expertize financiar-contabile au fost respinse. Mai mult, la întocmirea rapoartelor de constatare tehnico-științifică, autoarea excepției nu a avut posibilitatea de a propune obiective proprii sau de a furniza și propune probe care să stea la baza întocmirii acestora. … 13.Tribunalul Mureș – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că efectuarea de către inspectorii antifraudă a rapoartelor de constatare tehnico-științifică are loc nu din dispoziția ANAF, ci numai după ce aceștia sunt detașați în cadrul unităților de parchet, căpătând statutul și obligațiile specialiștilor din cadrul acestora. De altfel, procurorul este cel care stabilește atribuțiile specialistului detașat, prin ordonanța prin care se dispune efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică, iar specialistul detașat este obligat să procedeze nu numai la respectarea ordonanței procurorului, ci, în egală măsură, și la respectarea dispozițiilor legale care reglementează materia respectivă. Partea civilă nu este ținută de conținutul și concluziile rapoartelor de constatare întocmite de specialiștii antifraudă, aceasta putând să se constituie parte civilă cu sume mai mari sau mai mici decât cele rezultate din rapoartele de constatare tehnico-științifică. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatei prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013. Art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 a fost abrogat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 199/2019 privind unele măsuri referitoare la inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția de combatere a fraudelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 8 noiembrie 2019. Cu toate acestea, Curtea constată că în cauză au fost întocmite constatări tehnico-științifice, astfel că, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dispozițiile criticate își produc efectele în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „(4) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor efectuează, din dispoziția procurorului: a) constatări tehnico-științifice, care constituie mijloace de probă, în condițiile legii;“. … 18.Autoarea excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare și art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragrafele 32 și 33, a constatat că în preambulul ordonanței de urgență contestate caracterul de urgență a fost justificat prin „importanța existenței unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele și să elimine astfel evaluarea fiscală diferită sau chiar contrară a aceleiași operațiuni economice“, riscul „neîndeplinirii obiectivelor asumate de România, legate de rezolvarea problemei arieratelor, reducerea evaziunii fiscale și creșterea veniturilor colectate“, precum și prin „angajamentul asumat de România în raport cu Fondul Monetar Internațional“. S-a subliniat că aceste elemente „constituie premisele unei situații extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat și că neadoptarea acestor măsuri ar avea consecințe negative asupra bugetului consolidat, reorganizarea fiind absolut necesară pentru reglementarea în mod unitar și identificarea unor soluții viabile de administrare de care să profite atât contribuabilii, cât și administrația fiscală“. … 20.În acest context, Curtea a reținut că scopul măsurii criticate îl reprezintă îmbunătățirea cadrului organizatoric al structurilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, gestionarea eficientă a resurselor financiare alocate, distribuirea eficientă a personalului între diferitele activități ale administrației fiscale, precum și între unitățile de la nivel teritorial, crearea unui nivel regional în scopul îmbunătățirii planificării și controlului, al reducerii costului colectării, al sporirii colectării veniturilor, precum și crearea unei noi structuri antifraudă. Așa fiind, Curtea a apreciat că aceste elemente vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare, în cauză fiind o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care punea în pericol un interes public, astfel încât nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție. … 21.Totodată, prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, precitată, paragrafele 50 și 51, Curtea a reținut că actul normativ criticat are ca obiect de reglementare reorganizarea unor autorități ale administrației publice centrale și locale din subordinea Ministerului Finanțelor Publice: Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Națională a Vămilor și direcțiile generale ale finanțelor publice județene. Aceste autorități sunt prevăzute la art. 116, 117 și 120-123 din Constituție, fiind calificate, în jurisprudența Curții Constituționale, ca instituții fundamentale ale statului. De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 prevede desființarea Gărzii Financiare, instituție publică de control care se afla în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, însă această instituție nu poate fi încadrată în categoria instituțiilor fundamentale, întrucât, potrivit legii, și-a desfășurat activitatea în subordinea unui organ de specialitate al administrației publice centrale, iar nu în subordinea Guvernului sau a unui minister, așa cum prevăd dispozițiile art. 116 și 117 din Constituție, și nici nu a constituit o autoritate administrativă autonomă. … 22.Curtea a apreciat că măsurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 nu sunt de natură a încălca art. 115 alin. (6) din Constituție, întrucât, pe de o parte, deși vizează structura organizatorică a unor instituții fundamentale ale statului, nu afectează nici capacitatea administrativă și nici funcționarea acestora, iar, pe de altă parte, în ceea ce privește Garda Financiară, deși actul normativ prevede desființarea acestei instituții, cu consecința directă a afectării regimului său juridic, aceasta nu reprezintă o instituție fundamentală a statului care să cadă sub incidența protecției prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție. … 23.În continuare, în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate din aceeași perspectivă prin numeroase decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 623 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 15 ianuarie 2021, Decizia nr. 112 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 30 mai 2019, Decizia nr. 835 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 21 iunie 2018, sau Decizia nr. 860 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 27 februarie 2019. … 24.Curtea, observând dispozițiile art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, a reținut că dispozițiile art. 172 din Codul de procedură penală prevăd că, în anumite cazuri, organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialiști care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Rapoartele de constatare întocmite de acești specialiști constituie, potrivit art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, un mijloc de probă, în condițiile în care art. 5 alin. (2) din același cod prevede că organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. În plus, judecata se realizează de către o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, iar judecătorul își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, verificând, evaluând și coroborând probele care nu au valoare prestabilită. Totodată, Curtea a reținut că, deși norma procesual penală nu definește sintagma „specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare“, prin actele normative edictate, conform atribuțiilor sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de acestea (de exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție), legiuitorul a stabilit domeniile de competență ale specialiștilor ce urmează să își desfășoare activitatea în cadrul organelor judiciare, condițiile de numire a acestora și statutul lor, așa încât nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5). Constatările tehnico-științifice efectuate de către acești specialiști constituie mijloc de probă, în sensul dispozițiilor art. 172 și următoarele din Codul de procedură penală, iar acest mijloc de probă poate fi contestat de către părțile interesate, atât în cadrul procedurii în camera preliminară, prin invocarea de excepții referitoare la legalitatea și temeinicia actelor de urmărire penală, cât și în etapa judecății, conform dispozițiilor procesual penale referitoare la administrarea probelor. … 25.Curtea a observat că efectuarea unei constatări se poate dispune numai în cursul urmăririi penale, prin ordonanță, de organul de urmărire penală, constatarea având caracter facultativ. De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală, constatările tehnico-științifice se dispun când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. Așadar, ceea ce este specific în cazul constatării, ca mijloc de probă, este urgența, consemnarea anumitor elemente – care constituie probe în procesul penal – înainte ca acestea să dispară sau să fie distruse sub acțiunea timpului sau prin acțiunea persoanelor implicate. Prin constatare se stabilește dacă elementele de la locul faptei constituie indicii sau pot conduce la suspiciunea rezonabilă că a fost săvârșită o faptă penală. … 26.Astfel, Curtea a constatat că regula este aceea că, atunci când organele judiciare, în cursul urmăririi penale, au nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, se dispune efectuarea unei expertize, iar nu a unei constatări. Astfel, dispunerea efectuării constatării va fi întotdeauna excepția, aceasta putând fi realizată doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală. … 27.Așa fiind, Curtea a reținut că dispozițiile art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 trebuie interpretate și aplicate prin coroborare cu dispozițiile Codului de procedură penală aplicabile în această materie, astfel încât constatările tehnico-științifice efectuate de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor pot fi dispuse doar în cazuri de excepție, când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. … 28.În ceea ce privește critica referitoare la lipsa de imparțialitate a inspectorilor antifraudă, Curtea observă că, de exemplu, prin Decizia nr. 791 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 23 februarie 2017, și Decizia nr. 772 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 2 aprilie 2020, a apreciat ca fiind neîntemeiate criticile de neconstituționalitate identice. Astfel, Curtea a reținut, mutatis mutandis, considerentele Deciziei nr. 190 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 23 mai 2014, prin care a realizat un control de constituționalitate cu privire la prevederile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare), respingând, ca neîntemeiată, respectiva excepție. Cu prilejul menționat, Curtea a constatat că dispozițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 întrunesc exigențele impuse de un proces echitabil, inclusiv cea referitoare la necesitatea respectării principiului egalității armelor de care părțile pot dispune în cadrul unei proceduri judiciare. Curtea a observat că, în procesul deliberării, judecătorul verifică și evaluează materialul probator și își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, prin coroborarea și aprecierea probelor, iar nu prin raportarea exclusivă la constatările tehnico-științifice întocmite de specialiștii prevăzuți de textele de lege criticate, astfel că informațiile conținute în constatările tehnico-științifice nu pot crea, în mod concret, riscul unui abuz de procedură. … 29.Totodată, cu privire la statutul specialiștilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Curtea a constatat – prin Decizia nr. 190 din 3 aprilie 2014, citată anterior – că desfășurarea activității acestora sub directa conducere, supraveghere și sub controlul nemijlocit al procurorilor nu echivalează cu lipsa de obiectivitate sau de imparțialitate a acestora. Pe de altă parte, soluția legislativă este firească, de vreme ce procurorul supraveghează întreaga urmărire penală (Decizia nr. 133 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 12 aprilie 2013, și Decizia nr. 242 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 9 iulie 2013). … 30.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de BCR Asigurări de Viață Vienna Insurance Group – S.A. în Dosarul nr. 2.221/102/2018/a1.2 al Tribunalului Mureș – Secția penală și constată că dispozițiile art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește