DECIZIA nr. 308 din 11 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 296^22 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Carmen Nora Lazăr în Dosarul nr. 754/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.126D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.733D/2019 și nr. 1.006D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 296^22 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Carmen Nora Lazăr în dosarele nr. 397/117/2019 și nr. 3.647/117/2019 ale Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus concluzii scrise în toate cele trei dosare, prin care solicită admiterea acesteia. … 6.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.733D/2019 și nr. 1.006D/2020 la Dosarul nr. 1.126D/2018. … 7.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.733D/2019 și nr. 1.006D/2020 la Dosarul nr. 1.126D/2018, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta mai arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate și solicită menținerea jurisprudenței acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin sentințele civile nr. 1.319 din 4 mai 2018, nr. 1.335 din 6 iunie 2019 și nr. 1.011 din 30 iunie 2020, pronunțate în dosarele nr. 754/117/2018, nr. 397/117/2019 și nr. 3.647/117/2019, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 296^22 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție invocată de Carmen Nora Lazăr în dosare având ca obiect anularea unor acte administrativ-fiscale, respectiv decizii de impunere. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că textele legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care, cu ocazia calculului bazei de impunere, nu se scad din venitul brut realizat și contribuțiile sociale obligatorii, ceea ce face să pară că persoana are un venit net mai mare decât cel realizat efectiv. În realitate, ea are o pierdere fiscală. Astfel, persoana ajunge să plătească pentru activitatea respectivă o contribuție din venitul realizat din altă activitate, ceea ce înseamnă că din acel venit plătește, de fapt, de două ori contribuția de sănătate. … 11.În plus, dispoziția legală menționată contravine și art. 16 din Constituție, deoarece, în timp ce art. 296^20 scutește de plata contribuției anumite categorii de persoane, doar pentru simplul fapt că ele există, chiar dacă ele pot avea venituri din alte surse decât din activitățile menționate, art. 296^22 alin. (2) nu mai operează o asemenea scutire, dacă persoanele vizate de acesta nu realizează venit net din activitatea desfășurată. Or, situații obiectiv identice reclamă un tratament identic. … 12.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece toate persoanele care realizează venituri impozabile au obligația de a contribui la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate cu o cotă de 5,5% din veniturile impozabile obținute, beneficiind, în calitate de asigurați, de un pachet de servicii medicale de bază. Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătății populației, în temeiul principiului solidarității și al subsidiarității, consacrat de art. 219 alin. (3) lit. b) din această lege. … 13.De asemenea, este firesc ca valoarea contribuției să difere de la persoană la persoană, raportat la cuantumul veniturilor realizate, dar această diferență este rezonabilă și justificată de situația obiectiv deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari față de cele ale căror venituri sunt mai reduse. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate Președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 296^22 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care au următorul cuprins: „(2) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. a)-e) este diferența dintre totalul veniturilor încasate și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții sociale, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului, și nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția.“ … 18.Curtea observă că dispozițiile Legii nr. 571/2003 au fost abrogate prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate, întrucât acestea continuă să își producă efectele juridice în cauză. … 19.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile din Constituție ale art. 16 – Egalitatea în fața legii, precum și ale art. 56 – Justa așezare a sarcinilor fiscale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra problemei de drept invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate. În jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că toate persoanele care realizează venituri impozabile au obligația de a contribui la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate cu o cotă de 5,5% din veniturile impozabile obținute, beneficiind, în calitate de asigurați, de un pachet de servicii medicale de bază. În acest sens, prin Decizia nr. 325 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013, Curtea a reținut că Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, a instituit un sistem care să permită populației accesul la serviciile medicale, acces condiționat însă de plata unei contribuții către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Totodată, Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătății populației, în temeiul principiului solidarității și al subsidiarității, consacrat de art. 219 alin. (3) lit. b) din această lege. În acest sens, prin Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, Curtea a statuat că, datorită solidarității celor care contribuie, acest sistem își poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistență medicală pentru populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate. Toate acestea reprezintă, de fapt, „o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor“. … 21.De asemenea, prin Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 21 februarie 2006, Curtea a constatat că este firesc ca valoarea contribuției să difere de la persoană la persoană, raportat la cuantumul veniturilor realizate, dar această diferență este rezonabilă și justificată de situația obiectiv deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari față de cele ale căror venituri sunt mai reduse. … 22.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 56 alin. (2) coroborate cu art. 139 alin. (1) din Constituție, prin Decizia nr. 452 din 15 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 917 din 13 octombrie 2005, Curtea a reținut că principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune, de asemenea, diferențierea contribuției persoanelor care realizează venituri mai mari, iar cota de contribuție, exprimată procentual, este unică, neavând caracter progresiv, diferența valorică a contribuției fiind determinată de nivelul diferit al venitului. Totodată, prin Decizia nr. 9 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014, Curtea a reținut că Legea nr. 95/2006 a condiționat accesul populației la serviciile medicale de plata unei contribuții către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, însă contribuția prevăzută de lege la acest fond nu are natura unui impozit pe venit. … 23.În același sens este și jurisprudența Comisiei Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 14 decembrie 1988, pronunțată în Cauza Wasa Liv Ömsesidigt, Försäkringsbolaget Valands Pensionsstiftelse și un grup de aproximativ 15000 de persoane împotriva Suediei, a reținut, în esență, că dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la protecția proprietății, recunosc autorităților naționale competența de a decide perceperea de impozite, alte taxe sau contribuții, potrivit aprecierii necesităților politice, economice și sociale. Așa fiind, obligarea unui contribuabil la plata unui impozit sau a altei contribuții nu ar putea fi contrară dreptului la respectarea bunurilor sale decât dacă cel interesat ar fi obligat să suporte o sarcină insuportabilă. Așa fiind, prin Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, Curtea a apreciat că obligația de a contribui la fondul asigurărilor sociale de sănătate cu o cotă-parte din veniturile provenind din activitățile desfășurate nu poate fi considerată ca reprezentând, în sine, o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la dreptul de proprietate. … 24.Prin Decizia nr. 280 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 9 august 2016, referindu-se la art. 296^27 din Legea nr. 571/2003, Curtea a constatat că în categoria persoanelor plătitoare de contribuții de asigurări sociale de sănătate sunt incluse persoanele care realizează venituri din sursele prevăzute de alin. (1) al acestui articol, fiind incluse, totodată, în categoria veniturilor asupra cărora se datorează contribuții de asigurări sociale de sănătate și alte surse de venit, între care pot fi menționate: primele de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii; câștiguri primite de la societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare; venituri sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi primite de persoanele fizice pensionari, foști salariați, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale; venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial; orice venituri identificate ca fiind impozabile, în conformitate cu art. 78 alin. (2) din Codul fiscal. În acest context, Curtea a reținut că, potrivit art. 219 din Legea nr. 95/2006, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați. … 25.De asemenea, Curtea a statuat că legea instituie nu doar dreptul cetățenilor de a beneficia de serviciile sistemului public de sănătate, ci și obligația acestora de a contribui la fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Persoanele exceptate de la plata acestei contribuții sunt prevăzute expres în Legea nr. 95/2006 și în Codul fiscal, astfel că, în afara acestora, tuturor celorlalți cetățeni le revine obligația mai sus amintită. Din momentul în care se naște această obligație, iar asiguratul plătește contribuția, legea îi dă acestuia dreptul de a beneficia de pachetul de servicii medicale în sistemul public de sănătate. Curtea a conchis că numai legiuitorul este în drept să stabilească acele categorii de venituri pentru care urmează a se plăti contribuții la bugetul asigurărilor de sănătate; în lipsa plății acestei contribuții, persoana nu poate dobândi ex officio calitatea de asigurat. Faptul că legiuitorul are posibilitatea de a excepta unele categorii de venituri de la plata unor astfel de contribuții reprezintă o chestiune care ține în mod exclusiv de opțiunea sa. O atare exceptare nu este o cerință de ordin constituțional (a se vedea în acest sens Decizia nr. 369 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 19 august 2014). … 26.Art. 56 din Constituție prevede obligația cetățenilor de a contribui prin impozite și prin taxe la cheltuielile publice; or, în cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăși îndeplinirea obligației constituționale a statului de a asigura ocrotirea sănătății și protecția socială a cetățenilor. Curtea a arătat că dispozițiile constituționale ale art. 56 trebuie coroborate cu cele ale art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Sumele reprezentând contribuțiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condițiile legii, numai potrivit destinației acestora“. Astfel, contribuțiile datorate potrivit dispozițiilor legale criticate sunt destinate acoperirii unor cheltuieli publice – cele privind asigurarea sănătății populației. … 27.Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție privind egalitatea în fața legii, Curtea reține că prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. De asemenea, art. 16 din Constituție „vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui“ (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). … 28.În materie fiscală, regula o reprezintă plata obligațiilor fiscale, anularea unor obligații fiscale având un caracter de excepție. În ceea ce privește extinderea beneficiului anulării unor obligații fiscale și în alte cazuri, Curtea, în jurisprudența sa, a apreciat că este incidentă regula exceptio est strictissimae interpretationis, potrivit căreia atunci când o normă juridică instituie o excepție de la regulă, aceasta nu poate fi extinsă și la alte situații pe care norma juridică nu le prevede, așa încât anularea unor obligații fiscale instituită prin Legea nr. 209/2015 nu poate fi extinsă, acest beneficiu neputând fi convertit într-un drept fundamental (a se vedea Decizia nr. 5 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2018, paragraful 17). … 29.Prin Decizia nr. 351 din 24 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014, instanța de contencios constituțional a analizat același tip de critici formulate de o persoană ce exercita o profesie liberală, excepția de neconstituționalitate referindu-se la prevederile art. 296^22 alin. (2) și art. 296^26 alin. (1) lit. b) raportate la cele ale art. 296^18 alin. (3) lit. b) pct. b^1 și art. 296^21 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a reținut, în esență, că diferența valorică a contribuției este determinată de nivelul diferit al venitului. Totodată, Curtea a mai reținut că, de fapt, autorul excepției viza o omisiune legislativă și tindea la completarea reglementării criticate. Or, din această perspectivă, solicitarea autorului excepției exceda competenței Curții Constituționale, care se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. … 30.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 31.Distinct de cele de mai sus, Curtea reține că autoarea excepției deduce pretinsa neconstituționalitate și din compararea soluțiilor legislative consacrate prin textele de lege criticate care, de altfel, vizează persoane aflate în situații juridice diferite. Or, așa cum s-a statuat constant în jurisprudența Curții Constituționale (exemplu fiind Decizia nr. 343 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013), examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. … 32.De asemenea, Curtea mai reține că legiuitorul a stabilit modalități de stabilire a bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în funcție de fiecare tip de activitate realizată, astfel încât, potrivit cadrului legislativ analizat, nu este posibilă combinarea acestor modalități în considerarea desfășurării în fapt a mai multor activități. Cu alte cuvinte, în principiu, fiecărui tip de activitate îi corespunde o anumită modalitate de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, iar sumele datorate se calculează separat, astfel că nu se operează o confuziune între diferitele modalități de stabilire a bazei de calcul prevăzute de lege. … 33.În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii și nici ale art. 56 privind justa așezare a sarcinilor fiscale. … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Nora Lazăr în dosarele nr. 754/117/2018, nr. 397/117/2019 și nr. 3.647/117/2019 ale Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 296^22 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește