DECIZIA nr. 306 din 9 mai 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 728 din 8 septembrie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 3REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 101 09/02/2012
ART. 10REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 11REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 11REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 11REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 15
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 217 09/05/2013
ART. 16REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 2
ART. 16REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 15
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 20REFERIRE LAOUG 55 14/09/2016 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LAOG 15 24/01/2002
ART. 22REFERIRE LAOG 2 12/07/2001
ART. 22REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 15
ART. 23REFERIRE LAOUG 55 14/09/2016 ART. 1
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 101 09/02/2012
ART. 23REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 2
ART. 23REFERIRE LAOUG 84 18/09/2003 ART. 1
ART. 23REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 15
ART. 24REFERIRE LALEGE 180 11/04/2002
ART. 24REFERIRE LAOG 15 24/01/2002
ART. 24REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 10
ART. 24REFERIRE LAOG 2 12/07/2001
ART. 24REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 2
ART. 25REFERIRE LAOG 15 24/01/2002
ART. 26REFERIRE LAOG 15 24/01/2002
ART. 26REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 16
ART. 27REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 28REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 28REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 28REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 101
ART. 28REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 34
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 15 21/01/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 202 28/05/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 509 24/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 782 28/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 396 19/06/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 613 02/10/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 543 13/07/2017





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Alexandru Antal în Dosarul nr. 2.451/196/2015 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 28D/2016.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 523D/2016, nr. 1.028D/2016, nr. 1.041D/2016, nr. 1.477D/2016, nr. 1.738D/2016, nr. 2.201D/2016, nr. 216D/2017, nr. 801D/2017 și nr. 818D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Metropolitan – S.R.L. din Ovidiu în dosarele nr. 31.412/212/2015, nr. 28.879/212/2015, nr. 4.135/212/2016, nr. 20.308/212/2015, nr. 5.033/212/2016, nr. 8.022/212/2016, nr. 8.024/212/2016/a1, nr. 28.389/212/2016/a1 și nr. 28.391/212/2016/a1 ale Judecătoriei Constanța – Secția civilă.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Magistratul-asistent referă că în Dosarul nr. 801D/2017 Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. a depus concluzii scrise în care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.6.Președintele Curții Constituționale, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în Dosarele nr. 28D/2016, nr. 523D/2016, nr. 1.028D/2016, nr. 1.041D/2016, nr. 1.477D/2016, nr. 1.738D/2016, nr. 2.201D/2016, nr. 216D/2017, nr. 801D/2017 și nr. 818D/2017, pune în discuție, din oficiu, problema conexării acestora.7.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.8.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 523D/2016, nr. 1.028D/2016, nr. 1.041D/2016, nr. 1.477D/2016, nr. 1.738D/2016, nr. 2.201D/2016, nr. 216D/2017, nr. 801D/2017 și nr. 818D/2017 la Dosarul nr. 28D/2016, care este primul înregistrat.9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 101 din 9 februarie 2012.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:10.Prin sentințele civile nr. 4.314 din 6 aprilie 2016, nr. 6.647 din 25 mai 2016, nr. 6.392 din 19 mai 2016, nr. 8.491 din 29 iunie 2016, nr. 11.065 din 30 septembrie 2016 și încheierile din 9 noiembrie 2015, 20 aprilie 2016, nr. 20.351 din 21 decembrie 2016, nr. 2.453 din 17 februarie 2017, nr. 2.403 din 16 februarie 2017 pronunțate în dosarele nr. 2.451/196/2015, nr. 31.412/212/2015, nr. 28.879/212/2015, nr. 4.135/212/2016, nr. 20.308/212/2015, nr. 5.033/212/2016, nr. 8.022/212/2016, nr. 8.024/212/2016/a1, nr. 28.389/212/2016/a1 și nr. 28.391/212/2016/a1, Judecătoria Brăila – Secția civilă și Judecătoria Constanța – Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, respectiv a dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Antal și de Societatea Metropolitan – S.R.L. din Ovidiu, în cauze având ca obiect anularea proceselor-verbale de constatare a contravențiilor întemeiate pe art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.11.În motivarea excepției de neconstituționalitate sunt comparate dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 cu cele ale art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care reglementează cu privire la persoanele ce pot fi agenți constatatori. În urma acestei examinări, se arată că personalul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. nu se regăsește între categoriile de agenți constatatori enumerați de art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, iar compania amintită, care este o societate pe acțiuni cu sediul în București, nu poate împuternici tot personalul să efectueze acte de constatare a contravențiilor. Se consideră că nu există un tratament egal între contravenienți, atât timp cât constatarea contravențiilor nu se face de către persoanele stabilite prin lege, ci contrar acesteia, prin mijloace tehnice care nu pot înlocui persoane, eludându-se astfel și dispozițiile art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care stabilesc elementele procesului-verbal de constatare a contravenției, respectiv posibilitatea contravenientului de a face obiecțiuni la procesul-verbal. Așa fiind, se apreciază că textele de lege criticate „îngrădesc dreptul la egalitate în fața legii prin raportare la art. 15, 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, respectiv dreptul la încheierea unui proces-verbal sancționator cu respectarea cerințelor obligatorii prevăzute“ de acest act normativ. Totodată, se arată că, potrivit textului de lege criticat, constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice a căror definiție se regăsește în art. 1 alin. (1) lit. o) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, care nu reglementează însă cu privire la obligația ca aceste mijloace tehnice să fie omologate și nici cu privire la obligația ca acestea să fie identificate în mod expres în procesul-verbal întocmit. Nu există în lege nici mențiunea necesității omologării lor. Fiind vorba despre „instrumente“ prin care se realizează „acuzarea“ în cadrul procedurii contravenționale, este vorba despre o veritabilă atingere adusă art. 21 din Constituție, fiind îngrădit accesul unui justițiabil la posibilitatea de a contesta în instanță orice fel de mijloc tehnic cu care este constatată contravenția. Se consideră că nu poate fi vorba de un proces echitabil, cât timp mijloacele tehnice utilizate de către agentul ce aplică sancțiunea nu sunt definite în mod clar. În cazul procedurii contravenționale, dreptul de a contesta legalitatea unui proces-verbal este garantat, plecând de la dreptul de a solicita instanței să pună în vedere organelor care au întocmit procesul-verbal să depună în scris dovezi privind omologarea sistemelor tehnice utilizate și garantarea faptului că acestea funcționau și erau utilizate de personal instruit, la momentul constatării faptelor contravenționale. În situația contravențiilor la regimul rutier sau în aceea a contravențiilor care privesc activitatea de control a Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier, atât legislația specifică, cât și practica instanțelor au arătat necesitatea ca în procesele-verbale să fie consemnate datele exprese ale mijloacelor tehnice utilizate, pentru ca în situația contestării acestora să poată fi administrate probe, inclusiv expertiză. Potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, mijloacele tehnice utilizate, pe lângă faptul că nu sunt definite și identificate în mod expres și coerent, nu sunt menționate în mod clar în procesele-verbale, prezumându-se că acestea nu pot fi identificate și nici supuse unui control tehnic de către un specialist. În această situație, textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care mijloacele tehnice utilizate nu sunt bine definite și nu sunt identificate punctual.12.Judecătoria Brăila – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece tratamentul diferențiat este justificat de o împrejurare obiectivă, care constă în specificul contravențiilor aplicate în domeniul respectiv.13.Judecătoria Constanța – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece neindicarea în mod concret a mijloacelor tehnice cu ajutorul cărora se realizează constatarea contravențiilor nu încalcă drepturile constituționale invocate de petent, în condițiile în care, în funcție de natura contravenției săvârșite, actul de constatare a contravenției va indica mijlocul tehnic utilizat pentru constatarea și înregistrarea contravenției, de la caz la caz. Persoana sancționată are dreptul de a se adresa instanței de judecată prin formularea unei plângeri contravenționale, prin intermediul căreia să invoce toate mijloacele de apărare pe care le consideră pertinente și concludente și să propună probele pe care înțelege să le folosească în scopul combaterii celor reținute în procesul-verbal.14.În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.15.Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 28D/2016, nr. 523D/2016, nr. 1.028D/2016, nr. 1.041D/2016, nr. 1.477D/2016, nr. 1.738D/2016, nr. 2.201D/2016, nr. 216D/2017 și nr. 818D/2017, apreciind că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, pentru considerentele care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 217 din 9 mai 2013.16.Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 28D/2016 și nr. 216D/2017, considerând că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece enumerarea cuprinsă în art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu este exhaustivă, teza finală permițând ca agenții constatatori să fie desemnați și prin legi speciale, astfel cum este cazul personalului Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. De asemenea, se observă că natura juridică a companiei anterior menționate se stabilește în coroborare cu art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: (1)Constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.(2)Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 8 se face de către: […]c)personalul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. care efectuează controlul: […].20.Curtea observă că denumirea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. a fost schimbată în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. prin art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A., precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 28 septembrie 2016.21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție.22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că o primă critică privește încălcarea principiului egalității în fața legii, din perspectiva faptului că procedura de sancționare în cazul săvârșirii unei contravenții prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 este diferită de aceea prevăzută de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, sub următoarele aspecte: persoanele ce pot fi agenți constatatori sunt angajați ai Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., iar această categorie nu se regăsește între categoriile de agenți constatatori enumerați de art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001; Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. este o societate pe acțiuni cu sediul în București, care nu poate împuternici tot personalul să efectueze acte de constatare a contravențiilor; constatarea contravențiilor se face prin mijloace tehnice care nu pot înlocui persoanele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, iar contravenientul este lipsit de posibilitatea de a face obiecțiuni la procesul-verbal.23.Analizând statutul juridic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. [denumirea actuală a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., modificată prin art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2016], Curtea observă aceasta a fost înființată ca societate comercială pe acțiuni, cu capital integral de stat, sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003. Curtea observă că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, sunt asimilate autorităților publice persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. Or, în prezent, astfel cum prevede art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență amintită, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. este persoană juridică română de interes strategic național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor. Așadar, în acest cadru legislativ, competența de constatare și aplicare a sancțiunilor contravenționale de către personalul împuternicit al companiei decurge din chiar natura juridică a acesteia. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 „Pot fi agenți constatatori […] și alte persoane prevăzute în legi speciale“ [a se vedea, ad similis, Decizia nr. 101 din 9 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 11 aprilie 2012].24.Distinct de cele reținute prin decizia anterior menționată, Curtea reține că Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 constituie „legea generală“ în materia constatării și sancționării contravențiilor, aceasta reglementând prin art. 2 alin. (1) posibilitatea ca prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului să se poată stabili și sancționa contravenții în toate domeniile de activitate. Pornind de la aceste dispoziții, Curtea observă că Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 constituie „legea specială“ ce se încadrează în ipoteza descrisă de articolul anterior referit, deoarece, potrivit art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, „Contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare“.25.Curtea constată că prin specificul contravențiilor sancționate de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, respectiv faptele de a circula fără rovinietă valabilă sau fără peaj valabil, legiuitorul a instituit reguli speciale. Astfel, constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, de către: inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, prin intermediul terminalelor de interogare; poliția rutieră, prin intermediul terminalelor de interogare; personalul poliției de frontieră care își desfășoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, prin intermediul terminalelor de interogare. De asemenea, constatarea se face și de către personalul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., desemnat anume, prin consultarea sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei (denumit în continuare SIEGMCR). Acest sistem informatic permite înregistrarea în format electronic a informațiilor privind achitarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea și controlul achitării tarifului de utilizare și de trecere.26.Curtea observă că aplicarea sancțiunilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 se bazează astfel pe date obiective, obținute cu ajutorul unor mijloace tehnice, ceea ce face inutilă formularea de obiecțiuni la procesul-verbal de sancționare a contravenției, posibilitate prevăzută, în principiu, de art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.27.În ceea ce privește critica referitoare la neclaritatea termenului „mijloace tehnice“, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută, deoarece, potrivit art. 1 alin. (1) lit. o) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, acestea sunt definite după cum urmează: „mijloace tehnice – echipamente ce permit verificarea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pentru un anumit vehicul. Acestea sunt: (i) terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR privind achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat; (ii) sisteme de camere video, care pot fi fixe sau mobile, cu rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat;“. Prin SIEGMCR se înțelege, potrivit art. 1 alin. (1) lit. n) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, „sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei – sistem informatic ce permite înregistrarea în format electronic a informațiilor privind achitarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea și controlul achitării tarifului de utilizare și de trecere“.28.Referitor la critica privind încălcarea accesului liber la justiție, Curtea reține că, potrivit art. 10^1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare a contravenției poate fi atacat în fața judecătoriei pe a cărei rază teritorială contravenientul domiciliază sau își are sediul, iar împotriva acestei hotărâri se poate formula apel, potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cu ale cărei prevederi se completează Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. Critica autorilor privește încălcarea dreptului la un proces echitabil prin faptul că „mijloacele tehnice“ la care face referire art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu pot fi supuse expertizării. În ceea ce privește administrarea probelor, Curtea observă că, potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Din sintagma „administrează orice alte probe prevăzute de lege“, precum și din faptul că, potrivit art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dispozițiile acesteia se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, Curtea reține că la solicitarea părților sau prin dispoziția instanței se poate administra inclusiv proba cu expertiza, astfel încât susținerile autorilor excepției nu pot fi primite.29.Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Antal în Dosarul nr. 2.451/196/2015 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă și de societatea Metropolitan – S.R.L. din Ovidiu în dosarele nr. 31.412/212/2015, nr. 28.879/212/2015, nr. 4.135/212/2016, nr. 20.308/212/2015, nr. 5.033/212/2016, nr. 8.022/212/2016, nr. 8.024/212/2016/a1, nr. 28.389/212/2016/a1 și nr. 28.391/212/2016/a1 ale Judecătoriei Constanța – Secția civilă și constată că prevederile art. 9 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brăila – Secția civilă și Judecătoriei Constanța – Secția civilă, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x