DECIZIA nr. 306 din 7 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Frunză și Asociația de locatari nr. 761 din Galați în Dosarul nr. 4.786/121/2017*/a1 al Tribunalului Vrancea – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 671D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 3 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.786/121/2017*/a1, Tribunalul Vrancea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marin Frunză și Asociația de locatari nr. 761 Galați din Galați într-o cauză având ca obiect o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prin instituirea obligației timbrării prealabile a acțiunilor și cererilor introduse la instanțele judecătorești se încalcă în mod vădit dreptul de acces liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul justițiabilului de a i se examina cauza pe fond, în situația în care acesta nu dispune de resursele financiare necesare plății unor asemenea taxe. Or, într-o societate democratică modernă, dezvoltată, actul de justiție trebuie să fie gratuit. Se susține, totodată, că textul de lege invocat este neconstituțional în măsura în care nu îndeplinește condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate și permite interpretarea și aplicarea subiectivă, arbitrară, unilaterală, superficială, părtinitoare și chiar abuzivă. … 6.Tribunalul Vrancea – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 388 din 26 iunie 2014. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituționale, sens în care face referire la punctul său de vedere comunicat anterior și reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 624 din 17 octombrie 2017. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.“ … 12.În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. … 13.De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6, 14 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1-10 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea Constituțională respingând excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 29 ianuarie 2015, Decizia nr. 279 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 4 iulie 2016, Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, și Decizia nr. 624 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018, Decizia nr. 188 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 20 iunie 2018, sau Decizia nr. 411 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 27 august 2018. … 15.Astfel, Curtea Constituțională a reținut că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit, în condițiile în care art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care obțin un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. De asemenea, Curtea a reținut că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 418 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 24 iulie 2015). În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care sa statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției. … 16.Referitor la critica privind cuantumul taxelor judiciare de timbru, Curtea Constituțională a reținut că legiuitorul a instituit, prin dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri (a se vedea Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014). … 17.Totodată, Curtea a constatat că taxa judiciară de timbru instituită de dispozițiile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 are un cuantum fix de 100 de lei, acesta fiind un cuantum rezonabil, care nu conduce la încălcarea accesului liber la justiție (a se vedea Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014, precitată). … 18.În ceea ce privește obligația de plată anticipată a taxelor judiciare de timbru, Curtea a statuat că aceasta este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. La finalul procesului judiciar, sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenții sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestațiile efectuate, în condițiile legii, de organele de justiție (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 881 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 14 martie 2016). … 19.Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 16, Curtea a observat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât prevederile criticate se aplică tuturor celor aflați în ipoteza normei legale, fără discriminări (a se vedea Decizia nr. 411 din 19 iunie 2018, precitată). … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată de instanța de contencios constituțional, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 21.În final, Curtea nu reține nici pretinsa contradicție dintre prevederile legale criticate și celelalte dispoziții din Legea fundamentală, precum și din actele juridice internaționale, la care autorii excepției fac referire, întrucât aceștia doar le enunță și nu arată concret în ce anume constă această contrarietate. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Frunză și Asociația de locatari nr. 761 din Galați în Dosarul nr. 4.786/121/2017*/a1 al Tribunalului Vrancea – Secția I civilă și constată că prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vrancea – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește