DECIZIA nr. 305 din 9 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Grup Construct – S.R.L. din satul Mănăstire, comuna Birda, județul Timiș, în Dosarul nr. 5.162/30/2014 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.754D/2015. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Magistratul-asistent referă că la dosar au fost transmise note scrise din care rezultă că autorul este în procedura insolvenței, acesta fiind citat și la administratorul judiciar. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 18 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.162/30/2014, Tribunalul Timiș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Societatea Grup Construct – S.R.L. din satul Mănăstire, comuna Birda, județul Timiș, cu prilejul formulării unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru, stabilite ca urmare a unei cereri de chemare în garanție a unei societăți de asigurare, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni prin care s-au solicitat daune materiale și morale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul face referire la doctrină și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în scopul conturării dreptului de acces liber la justiție, arătând că limitările acestui drept fundamental nu îl pot restrânge într-o asemenea măsură încât să fie afectată însăși esența sa. Limitarea accesului la justiție este conformă art. 6 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale numai în cazul în care se urmărește un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. În acest sens invocă cele reținute în hotărârile din 21 februarie 1975, 9 octombrie 1979, 28 mai 1985, 23 iunie 1993, 16 septembrie 1996, 15 noiembrie 1996, 26 ianuarie 2006 și 24 aprilie 2008, pronunțate în cauzele Golder împotriva Regatului Unit, Airey împotriva Irlandei, Ashingdane împotriva Regatului Unit, Ruiz – Mateos împotriva Spaniei, Süssmann împotriva Germaniei, Cantoni împotriva Franței, Lungoci împotriva României și Kemp și alții împotriva Luxemburgului.  … 6.Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, autorul apreciază că nu este posibil ca în cadrul aceluiași proces instanța să aplice două reguli distincte anume pentru cererea principală, având ca obiect acordarea de despăgubiri morale și materiale, să aplice dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căruia: „sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la: […] cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea“, scutind reclamanții de plata taxei judiciare de timbru, iar pentru pârâtul care a formulat cererea de chemare în garanție să aplice art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căruia „cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală“, obligându-l pe acesta la plata taxei judiciare de timbru. Pentru a fi constituțional, art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 ar trebui să prevadă că taxarea cererilor reconvenționale, de intervenție principală, precum și a acelora de chemare în garanție trebuie să se facă după regulile aplicabile acțiunii sau cererii principale, așa cum prevedea art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. … 7.Tribunalul Timiș – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la considerentele reținute în jurisprudența Curții Constituționale.  … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.  … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie. Se mai arată că, deși plata taxei judiciare de timbru nu reprezintă o ingerință în dreptul de acces liber la justiție, aspectul fiscal al acestui drept fundamental a fost tratat în legislația noastră, urmărindu-se menținerea unui raport rezonabil de proporționalitate, având în vedere că atât textele constituționale, cât și cele convenționale lasă statelor o marjă de apreciere în ceea ce privește întinderea și limitarea acestor drepturi. Referitor la cererea de chemare în garanție sunt relevante prevederile art. 72 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar acestea au preluat dispozițiile art. 10 din Legea nr. 146/1997, asupra cărora Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în sensul constatării constituționalității acestora. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „Cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.“ … 13.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 alin. (1) și (2), referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 31 alin. (1) și (2) privind dreptul la informație, precum și în art. 148 alin. (2) privind prioritatea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și a celorlalte reglementări comunitare contrare dispozițiilor din legile interne. Se mai invocă în susținerea excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept și art. 18 privind limitarea folosirii restrângerilor drepturilor din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 8 referitor la dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor naționale, art. 10 privind dreptul de a fi audiat în mod echitabil și public de către un tribunal independent și imparțial și ale art. 30 potrivit căruia „nicio dispoziție a prezentei Declarații nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate în prezenta Declarație“ din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Se apreciază ca fiind încălcate totodată și dispozițiile art. 47 referitor la dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, activitatea autorității judecătorești corespunde asigurării unui serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007). În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru, pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Curtea a mai reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 104 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014). … 15.Curtea observă că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat dacă accesul liber la justiție este un drept absolut și dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. Astfel, instanța europeană a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Larco și alții împotriva României, paragrafele 54 și 58, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligația de a plăti în fața instanțelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată o limitare a dreptului de acces la o instanță, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei, fiind proporțională cu suma solicitată de reclamant (a se vedea în acest sens Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 31).  … 16.Având în vedere toate aceste argumente, Curtea reține că art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu aduce atingere dispozițiilor art. 11 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3) și art. 24 din Constituție, cu referire la art. 6 paragraful 1 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, la art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și la art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 17.Distinct de cele reținute prin decizia menționată, Curtea observă cu acest prilej că legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 42 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda persoanelor juridice, la cerere, facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești, în situația în care cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele trei luni de activitate ori plata integrală a taxei nu este posibilă, deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare, ori bunurile acesteia sunt, în condițiile legii, indisponibilizate. De asemenea, în mod excepțional, instanța poate acorda persoanelor juridice reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru în alte cazuri în care apreciază, față de datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. … 18.Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a statuat că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a statuat că instituirea diferențiată a plății taxelor judiciare de timbru după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege, nu constituie o discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constituțional. Potrivit art. 139 alin. (1) din Constituție, „Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“, fiind, așadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească diferențiat modalitatea de plată a taxelor judiciare de timbru, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității în drepturi (a se vedea în acest sens Decizia nr. 422 din 13 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 19 decembrie 2003). … 19.Curtea observă că părțile care introduc acțiuni și cereri referitoare la cauzele penale, inclusiv cu privire la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea, beneficiază de scutire de la plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Legiuitorul le-a acordat acest beneficiu datorită situației particulare în care se află, respectiv persoane care au suferit o vătămare ca urmare a săvârșirii unei fapte penale. Celelalte părți în proces, care nu se află în situația particulară anterior menționată, vor timbra cererile formulate după regulile specifice aplicabile fiecărei cereri. Prin urmare, Curtea reține că persoanele anterior menționate se află în situații juridice diferite, pentru care legiuitorul a reglementat un tratament juridic diferit, fără a aduce atingere art. 16 din Constituție. În cauza de față Curtea reține că instanța a făcut aplicarea art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, scutind de la plata taxei judiciare de timbru acțiunea introdusă de reclamante, având ca obiect acordarea de daune materiale și morale, ca urmare a unei vătămări rezultate în urma săvârșirii unor fapte penale. Cu privire la cererea de chemare în garanție formulată în temeiul art. 72 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri“, instanța a dispus cu privire la plata taxei judiciare de timbru, această cerere având ca temei un contract de asigurare.  … 20.Cu privire la aceste din urmă aspecte, Curtea Constituțională reține că revine instanței de judecată competente să interpreteze și să aplice textele de lege incidente în cauză, în funcție de situația de fapt și de drept existentă în cauză. Curtea nu poate controla modul în care aceasta interpretează și aplică legea în cauze deduse judecății, deoarece, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, aceasta „asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului“.  … 21.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 31 alin. (1) și (2) și art. 148 alin. (2) din Constituție, art. 13, art. 17 și art. 18 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a celor ale art. 8 și art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate nu este motivată. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Grup Construct – S.R.L. din satul Mănăstire, comuna Birda, județul Timiș, în Dosarul nr. 5.162/30/2014 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și constată că prevederile art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Timiș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește