DECIZIA nr. 305 din 9 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a), ale art. 314 alin. (1) lit. a), ale art. 315 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și ale art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 21.255/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 240 D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autoarea critică, în realitate, modalitatea de aplicare a legii, fără a formula veritabile critici de neconstituționalitate. În subsidiar, se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, dispozițiile legale criticate prezentând toate garanțiile dreptului la un proces echitabil.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 21 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.255/299/2017, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) lit. a), ale art. 314 alin. (1) lit. a), ale art. 315 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și ale art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carmen Ionescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unei soluții de neurmărire/netrimitere în judecată. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele criticate sunt neconstituționale, întrucât pot fi aplicate cu rea-credință atât de către procurori, cât și de către judecătorii de drepturi și libertăți, pentru a declara nevinovate persoane care au săvârșit fapte de natură penală. Se susține că dispozițiile legale criticate permit organelor judiciare să constate cu ușurință că o faptă nu există, atunci când acestea au un interes în a pronunța o soluție de clasare sau de achitare. Se mai arată că procurorul și organele de cercetare penală pot omite intenționat reținerea săvârșirii unor fapte prevăzute de legea penală sau chiar a unor probe, pentru a demonstra nevinovăția anumitor persoane. Sunt date exemple din cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, despre care se afirmă că reprezintă omisiuni intenționate ale organelor judiciare. Se susține că, deși art. 286 din Codul de procedură penală obligă ca ordonanța să cuprindă anumite elemente, acesta nu implică obligația procurorului de a menționa toate faptele sau dovezile de care a luat cunoștință. Se susține că, astfel, procurorul are libertatea deplină de a face omisiuni, denaturând faptele în favoarea infractorului. Se arată, de asemenea, că, la rândul său, judecătorul poate omite să se pronunțe asupra oricărei fapte, împrejurări sau probe, pentru a respinge o cerere ca nefondată. În fine, se susține că, întrucât nu este reglementată o cale de atac împotriva soluției pronunțate potrivit art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară poate să abuzeze de funcția pe care o deține, pentru a exclude vinovăția anumitor persoane. … 6.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Se susține că, deși la o primă analiză excepția pare a fi motivată, în realitate aceasta nu respectă exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Se arată, în acest sens, că autoarea excepției s-a limitat la a critica într-un mod generic dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate, prin trimitere la motivele concrete care au stat la baza pronunțării de către organele judiciare a soluției date în cauza în care a fost invocată prezenta excepție.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului opinează că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât, în realitate, autoarea excepției este nemulțumită de felul în care decurge soluționarea procesului penal, respectiv de modul în care au fost aplicate dispozițiile legale criticate. Or, se arată că instanța de contencios constituțional a statuat, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, faptul că interpretarea și aplicarea legii reprezintă un atribut al instanțelor judecătorești, nefăcând obiectul controlului de constituționalitate. În subsidiar, se arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a), ale art. 314 alin. (1) lit. a), ale art. 315 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și ale art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală. Din analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea critică, în realitate, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a), ale art. 314 alin. (1) lit. a), ale art. 315 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și ale art. 341 alin. (6) lit. a) și b) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 16 alin. (1) lit. a): „Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există; […]“; … – Art. 314 alin. (1) lit. a):(1)După examinarea sesizării, când constată că au fost strânse probele necesare potrivit dispozițiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, soluționează cauza prin ordonanță, dispunând:a)clasarea, când nu exercită acțiunea penală ori, după caz, stinge acțiunea penală exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1); […]“; …  … – Art. 315 alin. (1) lit. b) și alin. (2):(1)Clasarea se dispune când: […] b) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1).(2)Ordonanța de clasare cuprinde mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind:a)ridicarea sau menținerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției; … b)restituirea bunurilor ridicate sau a cauțiunii; … c)sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale; … d)sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desființare totală sau parțială a unui înscris; … e)sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare ori, după caz, de confirmare, de înlocuire sau de încetare a măsurilor de siguranță prevăzute de art. 109 sau 110 din Codul penal, dispozițiile art. 246 alin. (13) aplicânduse în mod corespunzător; … f)cheltuielile judiciare. …  … – Art. 341 alin. (6) lit. a) și b): „În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală; […]“. …  … 12.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 cu privire la dreptul la apărare. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia nu formulează veritabile argumente referitoare la neconstituționalitatea textului criticat, ci critică modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către organele judiciare. Mai mult, aceasta pune la îndoială corectitudinea cu care sunt pronunțate soluțiile de clasare sau de achitare, de către procuror și, respectiv, de către instanțele de judecată.  … 14.Or, analiza aspectelor anterior arătate nu este de competența Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“. … 15.Pentru aceste motive, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a), ale art. 314 alin. (1) lit. a), ale art. 315 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și ale art. 341 alin. (6) lit. a) și b) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.  … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a), ale art. 314 alin. (1) lit. a), ale art. 315 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și ale art. 341 alin. (6) lit. a) și b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 21.255/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește