DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 865 din 2 septembrie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020 ART. 1
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE 111 19/05/2017 ART. 1
ActulREFERIRE LAOUG 98 15/12/2016
ActulREFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 426
ActulREFERIRE LALEGE 205 23/05/2006
ActulREFERIRE LAACORD 27/01/2006
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAORD DE URGENTA 72 14/05/2020
ART. 1REFERIRE LALEGE 22 18/03/2020
ART. 1REFERIRE LALEGE 111 19/05/2017 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAOUG 98 15/12/2016
ART. 1REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 1REFERIRE LALEGE 205 23/05/2006
ART. 1REFERIRE LAACORD 27/01/2006
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 94 29/06/2000 ART. 4
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAORD DE URGENTA 72 14/05/2020 ART. 1
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAORD DE URGENTA 72 14/05/2020 ART. 2
ART. 2REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 58
ART. 3REFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020
ART. 3REFERIRE LALEGE 22 18/03/2020
ART. 3REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 3REFERIRE LAOUG (R) 94 29/06/2000 ART. 4
ART. 4REFERIRE LALEGE 22 18/03/2020
ART. 4REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 5REFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020 ART. 1
ART. 5REFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020 ART. 2
ART. 5REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 454 04/07/2018
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LALEGE 22 18/03/2020
ART. 8REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020
ART. 12REFERIRE LALEGE 22 18/03/2020
ART. 12REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 12REFERIRE LAOUG (R) 94 29/06/2000 ART. 4
ART. 13REFERIRE LALEGE 22 18/03/2020
ART. 13REFERIRE LALEGE 111 19/05/2017 ART. 1
ART. 13REFERIRE LAOUG 98 15/12/2016
ART. 13REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 13REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 13REFERIRE LALEGE 205 23/05/2006
ART. 13REFERIRE LAACORD 27/01/2006
ART. 14REFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020 ART. 1
ART. 14REFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020 ART. 2
ART. 14REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 14REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 15REFERIRE LALEGE 193 08/07/2021 ART. 1
ART. 15REFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020
ART. 15REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 16REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 17REFERIRE LALEGE 111 19/05/2017
ART. 17REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 17REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 188 18/03/2021
ART. 18REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 18REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 18REFERIRE LAHOTARARE 12/10/2010
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 174 29/03/2016
ART. 20REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 20REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 618 04/11/2014
ART. 21REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 21REFERIRE LAHOTARARE 12/10/2010
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 22REFERIRE LALEGE 111 19/05/2017 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 23REFERIRE LALEGE 22 18/03/2020
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 662 15/10/2015
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 44 24/04/1996
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 1541 25/11/2010
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 820 09/11/2006
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 20 02/02/2000
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 25REFERIRE LALEGE 111 19/05/2017
ART. 25REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 26REFERIRE LALEGE 219 29/10/2020 ART. 2
ART. 26REFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020 ART. 2
ART. 26REFERIRE LALEGE 111 19/05/2017
ART. 26REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 26REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 27REFERIRE LAORD DE URGENTA 72 14/05/2020
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 859 10/12/2015
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 761 17/12/2014
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 14 18/01/2011
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 109 09/02/2010
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 255 11/05/2005
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 83 19/05/1998
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 713 25/05/2010
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 249 14/05/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 423 11/07/2023





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Irina Loredana Gulie – magistrat-asistent

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, excepție ridicată de Ana Bica în Dosarul nr. 2.549/108/2019 al Tribunalului Arad – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 406D/2021.2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 5 mai 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, a amânat pronunțarea pentru data de 18 mai 2022, când a pronunțat această decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 14 iulie 2020, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 26 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.549/108/2019, Tribunalul Arad – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.4.În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în redactarea anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 22/2020, se susține, în esență, că se creează o situație discriminatorie între persoanele îndreptățite cărora li s-au emis decizii de compensare în perioada în care au fost aplicabile dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 22/2020, pe de o parte, și persoanele îndreptățite cărora li s-au emis decizii de compensare în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 22/2020, pe de altă parte. Se mai susține că prevederile legale criticate sunt discriminatorii întrucât prin aplicarea grilei notariale valabile la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, care nu este actualizată anual, se realizează o subevaluare a imobilului preluat în mod abuziv.5.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, se susține, în esență, că suspendarea aplicării prevederilor cuprinse în art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 este neconstituțională, dat fiind faptul că are ca rezultat aplicarea în continuare a unor reglementări pe care statul însuși le-a considerat inechitabile și discriminatorii.6.Se mai susține că actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (4), referitoare la situațiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, dat fiind faptul că justificarea adoptării actului normativ criticat nu îndeplinește condiția urgenței reglementării, în accepțiunea stabilită prin jurisprudența Curții Constituționale în materie.7.De asemenea, se susține că reglementarea criticată, prin care se suspendă aplicarea unor dispoziții legale adoptate în vederea îndreptării unor situații discriminatorii, la două luni de la data la care aceste prevederi modificate au intrat în vigoare, încalcă principiul constituțional al legalității, cuprins în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta sa privind securitatea raporturilor juridice. Invocă în acest sens cele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, paragraful 68.8.Tribunalul Arad – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens consideră că nu există discriminarea invocată în privința prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 22/2020, dat fiind faptul că actul normativ prevedea inițial aceleași criterii de evaluare, prin raportare la grila notarială din 2013, pentru toate persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, iar eventualele diferențe între persoanele din această categorie vor fi aduse de actul normativ modificator, respectiv Legea nr. 22/2020.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 18 martie 2020, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020.13.Analizând motivarea excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl reprezintă dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, „forma în vigoare la data emiterii deciziei de compensare nr. 29520 din 9 octombrie 2019“, respectiv în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 22/2020, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017, având următorul conținut: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“14.În legătură cu obiectul excepției, Curtea mai reține că, în acord cu motivarea excepției, obiect al acesteia îl mai constituie și prevederile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său, potrivit cărora:– Art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020: „Aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 1 martie 2021.“;– Art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020: „Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“15.Totodată, în legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea mai reține că, prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 a fost modificat astfel: „Ordonanță de urgență pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii.“16.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și în art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată și a creanțelor asupra statului. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 14 – Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 – Protecția proprietății cuprins în Primul Protocol adițional la aceeași Convenție.17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, în legătură cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în redactarea modificată prin Legea nr. 111/2017, că, în privința constituționalității dispozițiilor din Legea nr. 165/2013, care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență, care își menține valabilitatea și în cazul de față.18.Astfel, prin Decizia nr. 188 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 16 iulie 2021, paragrafele 24-28, invocând jurisprudența sa anterioară în materie, Curtea a reținut că acordarea de măsuri compensatorii pentru un imobil imposibil de restituit în natură prin aplicarea, la evaluarea acestuia, a grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, așa cum dispune art. 21 alin. (6) din aceasta, reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele și recomandările exprimate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în materia restituirii proprietăților. Astfel, Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către instanța europeană a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care au fost reținute în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Curtea Constituțională a mai reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere.19.Totodată, Curtea Constituțională a remarcat jurisprudența Curții de la Strasbourg prin care aceasta a reamintit că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele].Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea Constituțională a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.20.Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat – având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr. 165/2013, și anume regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv – că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză, instanța de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive, cum ar fi eșalonarea plății acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică și realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent și prin grija pe care autoritățile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016).21.Mai mult, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, prin Legea nr. 165/2013, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând, însă, doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție.22.Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, ce are ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, respectiv ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017.23.De asemenea, în prezenta cauză, în legătură cu invocarea încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, sub aspectul cuantumului reparației acordate, în funcție de momentul soluționării notificărilor, respectiv înainte sau după modificarea textului de lege criticat, prin Legea nr. 22/2020, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective“ (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19).24.De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalității în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).25.Prin urmare, având în vedere că cele reținute prin deciziile la care s-a făcut referire mai sus își mențin valabilitatea, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 111/2017, urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.26.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva Deciziei de compensare nr. 29.520 din 9 octombrie 2019, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, dată la care erau în vigoare dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 111/2017. Prin dispozițiile art. II din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, au fost abrogate dispozițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020. Prin urmare, norma criticată nu mai este în vigoare și, având în vedere că aceasta nu a fost aplicabilă și nu a produs efecte juridice în cauză, nu sunt incidente considerentele și soluția de principiu rezultată din Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.27.Referitor la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său, Curtea reține că autoarea excepției arată că aceasta contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (4), referitoare la situațiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, dat fiind faptul că justificarea adoptării actului normativ criticat nu îndeplinește condiția urgenței reglementării, în accepțiunea stabilită prin jurisprudența Curții Constituționale în materie.28.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale în materia adoptării ordonanțelor de urgență, prin care a statuat asupra condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, de exemplu, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 20 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 859 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 10 februarie 2016, Curtea a stabilit că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Cu privire la prima dintre condițiile menționate, respectiv existența unei situații extraordinare, Curtea a statuat că se referă la o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 14 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 15 aprilie 2011). De esența acesteia este caracterul obiectiv, „în sensul că existența sa nu depinde de voința Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență“ (a se vedea mutatis mutandis și Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Cât privește urgența, Curtea a statuat, între altele, că nu poate fi acreditată sau motivată de utilitatea reglementării (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, precitată), de oportunitatea sau rațiunea acesteia (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 109 din 9 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 18 martie 2010).29.Raportat la cauza de față, Curtea observă că Guvernul a motivat situația extraordinară ca fiind determinată, între altele, de faptul că unele grile notariale elaborate pentru anul 2020 au suferit modificări și după data de 21 martie 2020, dată la care a fost stabilită o nouă procedură de evaluare; procesul de restituire a fostelor proprietăți nu poate fi oprit sau întârziat și nici nu poate conduce la emiterea unor decizii de despăgubire disproporționate, deși vizează aceleași tipuri de imobile; cu scopul de a preveni apariția de noi litigii cu privire la valoarea despăgubirilor, cauzate de data soluționării dosarelor și de variațiile grilelor notariale; pentru a preîntâmpina impactul financiar negativ asupra bugetului de stat prin aplicarea de sancțiuni de către instanțele de judecată naționale și internaționale; pentru a permite statului român să își poată distribui într-un mod previzibil resursele financiare pe fondul situației determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.30.Curtea reține, astfel, că ordonanța de urgență a fost adoptată în vederea preîntâmpinării impactului financiar negativ asupra bugetului de stat, având în vedere și necesitatea distribuirii previzibile a resurselor financiare ale statului, pe fondul situației determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Prin urmare, Curtea reține că un asemenea scop implică, în mod necesar și neechivoc, o reglementare juridică primară rapidă, care reclamă urgență, în vederea conservării stabilității economice a statului. Totodată, implicațiile financiare legate de afectarea bugetului de stat prin aplicarea de sancțiuni de către instanțele de judecată naționale și internaționale se pot constitui într-o situație extraordinară, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție, în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilității economice a statului român (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, reglementarea criticată îndeplinește exigențele constituționale prevăzute în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ana Bica în Dosarul nr. 2.549/108/2019 al Tribunalului Arad – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, excepție ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Arad – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x