DECIZIA nr. 305 din 18 iunie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de societățile Next Step Advertising – S.R.L. și Marian Consult – S.R.L. din București în Dosarul nr. 9.533/300/2020 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.122D/2020. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarele excepției de neconstituționalitate, doamna consilier juridic Teodora Condruz, având împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratulasistent referă asupra cauzei și arată că a fost depus la dosar un memoriu prin care se solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului prezent, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, reiterând susținerile cuprinse în notele scrise aflate la dosar. … 4.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autoarele solicită modificarea normelor procesual penale criticate, în sensul completării acestora, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, întrucât soluția legislativă criticată este clară și oferă toate garanțiile constituționale invocate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 9 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.533/300/2020, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de societățile Next Step Advertising – S.R.L. și Marian Consult – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea propunerii de desființare a înscrisurilor, formulată de procuror. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că norma procesual penală criticată este neclară, generează confuzie și este discriminatorie, în sensul că nu se precizează de către legiuitor că, pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime, intimații pot formula orice fel de cereri, pot invoca excepții și mijloace de apărare, inclusiv mijloacele de apărare reglementate prin mecanismul unional, conform art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sau pot invoca excepții de neconstituționalitate în conformitate cu Legea nr. 47/1992. … 7.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens reține că dispozițiile art. 549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt precise și clare în sensul că persoanele ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate, persoane cărora li se comunică o copie a ordonanței procurorului, au posibilitatea să depună note scrise în termen de 20 de zile de la comunicare, care este un termen de recomandare, inclusiv să formuleze orice fel de cereri, să invoce excepții și să indice mijloace de probă. Reține că sesizarea parchetului a fost înregistrată pe rolul instanței în data de 21 mai 2020, stabilindu-se primul termen de judecată în data de 7 iulie 2020, deci cu respectarea dispozițiilor procesual penale criticate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă, întrucât autoarele solicită o completare a normei criticate, nu arată în ce constă încălcarea invocată și, totodată, criticile privesc interpretarea și aplicarea dispozițiilor supuse examinării, iar, în subsidiar, neîntemeiată, având în vedere faptul că textul criticat îndeplinește standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, fiind conform cu art. 1 alin. (5) din Constituție. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, memoriul comunicat la dosar, susținerile consilierului juridic prezent în ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală. Prin notele scrise, autoarea formulează critici de neconstituționalitate cu privire la art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „pot depune note scrise“, în forma anterioară modificării art. 549^1 din Codul de procedură penală prin art. II pct. 128 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. … 13.Curtea reține însă că sesizarea procurorului a fost înregistrată pe rolul instanței judecătorești, la judecătorul de cameră preliminară, în data de 21 mai 2020, astfel că norma de procedură aplicabilă în cauză este cea ulterioară modificării art. 549^1 din Codul de procedură penală prin art. II pct. 128 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016. Având în vedere acest din urmă aspect, faptul că soluția legislativă din alin. (2) al art. 549^1 din Codul de procedură penală, forma anterioară modificării, a fost preluată, cu modificări și completări, în alin. (3) al art. 549^1 din Codul de procedură penală, forma în vigoare, și, ținând cont de motivele de neconstituționalitate formulate de autoare, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „pot depune note scrise“, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 128 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016. De altfel, Curtea observă că și judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București a formulat, în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, opinia sa cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 128 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016. Textul de lege criticat are următorul conținut: „(3) Pentru termenul fixat se dispune încunoștințarea procurorului și se citează persoanele ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate, cărora li se comunică o copie a ordonanței, punându-le în vedere că în termen de 20 de zile de la primirea comunicării pot depune note scrise.“ … 14.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, textul legal criticat încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare și ale art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin modul cum sunt formulate motivele de neconstituționalitate, autoarele solicită modificarea normelor procesual penale criticate, în sensul completării textului de lege criticat – care reglementează procedura de confiscare sau desființare a unui înscris în cazul clasării -, prin adăugarea mențiunii potrivit căreia, „pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime, intimații pot formula orice fel de cereri, pot invoca excepții și mijloace de apărare, inclusiv mijloacele de apărare reglementate prin mecanismul unional, conform art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sau pot invoca excepții de neconstituționalitate, în conformitate cu Legea nr. 47/1992“. … 16.Curtea reține însă că o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a instanței de control constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, pentru a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, și Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12).  … 17.Modificarea conținutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorității legislative, în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica normele procesual penale criticate, în sensul solicitat de autori.  … 18.De altfel, Curtea observă că, deși autoarele au formulat prezenta excepție de neconstituționalitate invocând, printre altele, lipsa unei mențiuni exprese, în cuprinsul dispozițiilor art. 549^1 din Codul de procedură penală, cu privire la dreptul unei părți dintr-un litigiu de a ridica în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial o excepție privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, în temeiul dispozițiilor din Legea nr. 47/1992, chiar în lipsa unei atare mențiuni, reclamată de autoare, în virtutea prezumției cunoașterii legii, rezultantă a principiului nemo censetur ignorare legem, acestea au invocat prezenta excepție de neconstituționalitate în cadrul procedurii de desființare a unui înscris, pentru apărarea drepturilor și intereselor lor legitime. Așa încât, Curtea reține că autoarele excepției nu se pot prevala de necunoașterea legii pentru a susține neconstituționalitatea dispozițiilor procesual penale criticate. Regula nemo censetur ignorare legem consacră o obligație corelativă a cetățeanului, iar regula nullum crimen sine lege o obligație a statului. Cu alte cuvinte, cetățeanul este obligat să cunoască legea pe care statul o adoptă, principiul invocat consacrând o obligație socială născută din publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I. … 19.Având în vedere cele reținute anterior, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „pot depune note scrise“, este inadmisibilă. … 20.În final, Curtea constată că, prin memoriul depus la dosar, autoarele excepției au invocat și încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 20, ale art. 21 alin. (1)-(3), ale art. 41 alin. (1), ale art. 45, ale art. 57 și ale art. 135 alin. (1) și (2) lit. a), așadar, alte temeiuri de neconstituționalitate în afara celor arătate prin ridicarea excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată. Cu privire la această susținere, Curtea reține că, așa cum reiese din dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, părțile trebuie să își motiveze, în scris sau oral, excepția de neconstituționalitate ridicată, adică să indice prevederile și/sau principiile din Constituție pretins a fi încălcate de dispozițiile de lege criticate. Astfel invocată în fața instanței de judecată, excepția de neconstituționalitate trebuie pusă în discuția părților, iar instanța de judecată trebuie să își formuleze opinia cu privire la temeinicia excepției, toate acestea fiind menționate în încheierea de sesizare a Curții Constituționale. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 234 din 17 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 4 august 1997, actul de sesizare a Curții Constituționale este încheierea pronunțată de instanță în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate. Litigiul constituțional se desfășoară în limitele determinate de actul de sesizare. De asemenea, prin Decizia nr. 24 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004, Curtea a reținut că litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Astfel, Curtea reține că este necesar să se distingă între situația în care, ulterior sesizării Curții Constituționale, autorul excepției invocă și alte temeiuri de neconstituționalitate decât cele arătate prin ridicarea excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată (în scris sau oral), adică se invocă și alte dispoziții sau principii din Constituție pretins a fi încălcate de textele de lege criticate, ceea ce este inadmisibil, și, pe de altă parte, situația în care autorul excepției își expune argumentele pentru care susține că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fără a indica temeiuri de drept noi, păstrând limitele sesizării – limite referitoare, pe de o parte, la dispozițiile de lege criticate și, pe de altă parte, la temeiurile constituționale invocate, însă putând aduce argumente noi celor deja arătate în fața instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, ceea ce este în concordanță cu prevederile Legii nr. 47/1992 (în același sens este Decizia nr. 722 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragraful 29, și Decizia nr. 293 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 1 septembrie 2023, paragraful 20). … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „pot depune note scrise“, excepția ridicată de societățile Next Step Advertising – S.R.L. și Marian Consult – S.R.L. din București în Dosarul nr. 9.533/300/2020 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția penală. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește