DECIZIA nr. 305 din 11 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Construcții Unu – S.A. din Iași în Dosarul nr. 5.832/99/2013/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 847D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât normele criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate în susținerea acesteia. De altfel, și jurisprudența Curții Constituționale în materie este în sensul că este competența exclusivă a legiuitorului să stabilească procedura de judecată, atât în general, cât și în mod concret cu privire la desfășurarea procedurilor insolvenței, inclusiv sub aspectul exercitării căilor de atac, având în vedere specificul acestor proceduri, fapt ce nu înseamnă că nu se asigură o garanție efectivă drepturilor tuturor celor implicați în procedura respectivă, nefiind instituită o discriminare între persoanele care promovează cereri în justiție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.832/99/2013/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Construcții Unu – S.A. din Iași într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează în sensul că numai căile de atac promovate de către debitor nu vor fi supuse suspendării și, ulterior, încetării acțiunii judiciare prevăzute de dispozițiile art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, interpretare care contravine principiului egalității în fața legii. Astfel, creditorul care în cadrul acțiunii judiciare aflate pe rolul instanței de drept comun a primit o soluție nefavorabilă este lipsit de căile de atac prevăzute de lege ca urmare a aplicării normelor criticate și, în consecință, îi este îngrădit accesul liber la justiție. Această situație discriminatorie este creată și între creditorii aflați în cadrul procedurii insolvenței care nu au formulat acțiune anterior deschiderii procedurii și care vor beneficia de analiza creanței în condițiile art. 105 din Legea nr. 85/2014, profitând de toate căile de atac recunoscute în procedura insolvenței, față de creditorii care au inițiat acțiuni judiciare anterior deschiderii procedurii insolvenței. Aceste aspecte conduc și la încălcarea dreptului de proprietate privată și a libertății economice, prin lipsa căii de atac a recursului în cazul creditorului care urmărește să își realizeze creanța împotriva debitorului ce se află în procedura generală a insolvenței, cu consecința aplicării autorității de lucru judecat, respectiv a caracterului executoriu al deciziei de respingere a creanței în discuție. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale în materia accesului liber la justiție, a căilor de atac și a libertății economice. … 6.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 75 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins:(2)Nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1):a)căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii și nici acțiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului;“. …  … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată, ale art. 45 – Libertatea economică, ale art. 129 – Folosirea căilor de atac și ale art. 135 – Economia. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că scopul Legii nr. 85/2014 este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia, bazată pe anumite principii. Totodată, legea stabilește diferite proceduri succesive care conduc, atât cât este posibil, pe de o parte, la acoperirea pasivului debitorului și, pe de altă parte, la posibilitatea de recuperare a creanțelor, fiind prevăzute deopotrivă drepturile creditorilor și ale debitorului, care se pot manifesta în cadrul aceleiași etape ale procedurii insolvenței sau în etape diferite. Astfel, ca regulă generală, se prevede că de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. De la regula antereferită, prin art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 sunt stabilite anumite excepții în sensul că, printre altele, nu sunt supuse suspendării de drept căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii și nici acțiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului. … 13.Față de această împrejurare, autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că textul cuprins în art. 75 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2014 este neconstituțional, în măsura în care se interpretează în sensul ipotezei normative prescrise de legiuitor și nu are aplicabilitate și în cazul diferitelor situații ipotetice învederate de aceasta. … 14.În acest context, Curtea observă că, în realitate, prin critica formulată, autoarea excepției de neconstituționalitate urmărește ca normele supuse controlului de constituționalitate să primească o interpretare pe care să o realizeze instanța de contencios constituțional, în funcție de ipotezele avute în vedere de către aceasta, interpretare care, practic, să conducă la o modificare și la o completare a normelor legale în discuție, în sensul de a institui și alte excepții de la prevederile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 și să le includă în art. 75 alin. (2) din aceeași lege, articol care circumscrie situațiile în care acțiunile judiciare nu sunt supuse suspendării de drept. … 15.Or, Curtea constată că asemenea critici nu intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, deoarece, pe de o parte, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Pe de altă parte, dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție prevăd expressis verbis principiul potrivit căruia „Parlamentul este (…) unica autoritate legiuitoare a țării“, ceea ce indică, în mod neechivoc, faptul că actul de legiferare este de competența exclusivă a Parlamentului. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Construcții Unu – S.A. din Iași în Dosarul nr. 5.832/99/2013/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește