DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24, art. 25 alin. (1) și art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu privire la aplicarea în timp a dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă și în raport cu Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 pronunțată de Curtea Constituțională, excepție ridicată de Mariana Nedelea în Dosarul nr. 23.059/303/2014 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 5 mai 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, a amânat pronunțarea pentru data de 18 mai 2022, când a pronunțat această decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Decizia civilă nr. 456R din 3 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 23.059/303/2014/a9, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24, art. 25 alin. (1) și art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu privire la aplicarea în timp a dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă și în raport cu Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 pronunțată de Curtea Constituțională. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executarea silită referitoare la anularea unei somații imobiliare emise de executorul judecătoresc în dosarul de executare. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, s-a constatat neconstituționalitatea competenței executorului judecătoresc de a încuviința executarea silită, respectiv a faptului că declanșarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc. În ceea ce privește efectele deciziei sale, Curtea Constituțională a reținut că decizia nu se va aplica în privința procedurilor de executare silită încuviințate până la data publicării sale, aplicându-se, în schimb, în privința contestațiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data publicării deciziei. Ulterior pronunțării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, textul de lege criticat a fost pus de acord cu dispozițiile Constituției, iar prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe s-a stabilit că executorul judecătoresc înregistrează cererea de executare, dar va solicita încuviințarea acesteia de către instanța judecătorească de executare. … 5.Se mai arată că, prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul procedură civilă, s-a stabilit că efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015 se produc și asupra încheierilor de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc anterior publicării deciziei dacă motivul de nulitate decurgând din necompetența executorului judecătoresc a fost invocat în cadrul contestației la executare formulate în termen, după publicarea deciziei instanței constituționale. Astfel, se susține că, pronunțându-se asupra efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, prin hotărârea prealabilă anterior menționată, instanța supremă a încălcat dispozițiile constituționale cuprinse în art. 126 alin. (3) privind competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și art. 147 alin. (1) și (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, dat fiind faptul că interpretarea instanței supreme este contradictorie cu cele statuate în decizia Curții Constituționale referitoare la efectele deciziei sale. … 6.În acest sens se mai arată că instanța de contencios constituțional a statuat că efectele deciziei sale privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă se răsfrâng inclusiv asupra contestațiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data publicării deciziei. În schimb, prin hotărârea prealabilă, instanța supremă statuează că efectele deciziei Curții Constituționale se limitează la acțiunile introduse ulterior publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă motivul de nulitate decurgând din necompetența executorului judecătoresc a fost invocat în cadrul contestației la executare formulate în termen. … 7.Se mai susține că motivele de neconstituționalitate a interpretării date de instanța supremă dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, forma anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016, prin raportare la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, sunt similare celor reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prin această decizie, Curtea Constituțională a statuat că interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituție, realizată de către instanța supremă prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, în sensul că efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se vor produce numai în cazul situațiilor juridice viitoare – procese începute după data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar nu și în cazul situațiilor juridice în curs – procese aflate în curs de desfășurare, este neconstituțională, fiind încălcate dispozițiile din Legea fundamentală cuprinse în art. 147 alin. (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale și în art. 126 alin. (3) referitoare la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin urmare, solicită ca, în mod similar raționamentului juridic ce a fundamentat Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 18 decembrie 2018, Curtea Constituțională să constate că dispozițiile art. 24, art. 25 alin. (1) și art. 27 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în interpretarea dată prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, arată că, în acest mod, pe fondul cauzei, instanța de judecată, în temeiul declarării ca neconstituțională a interpretării date de instanța supremă prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, urmează să constate nelegalitatea executării silite începute față de autoarea excepției de neconstituționalitate. … 8.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că prevederile art. 24 din Codul de procedură civilă trebuie interpretate în coroborare cu cele cuprinse în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, iar prevederile art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în coroborare cu art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Așadar, se apreciază că legea nouă se aplică proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare (principiul aplicării imediate a legii noi), iar, pe de altă parte, procesele în curs de judecată rămân supuse acelei legi (principiul supraviețuirii legii vechi). … 9.Se mai apreciază că dispozițiile legale criticate au fost adoptate de către legiuitor, în cadrul competenței sale, astfel cum este consacrată prin prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, conform cărora competența instanțelor de judecată și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. … 10.De asemenea, se mai apreciază că, prin hotărârea prealabilă pronunțată, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că, dacă instanțele au găsit justificat să recunoască efectele deciziei de neconstituționalitate în privința unor contestații la executare în curs, în cadrul cărora doar se contestase competența executorului judecătoresc de a emite încheieri de încuviințare, cu atât mai mult se impune producerea acestor efecte în situațiile în care această contestare se face la un moment când norma este declarată neconstituțională. … 11.Astfel, instanța de judecată consideră că Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu contrazice efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, iar prevederile art. 24, art. 25 alin. (1) și art. 27 din Codul de procedură civilă, raportate la Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017 a instanței supreme, sunt în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (3), art. 142 alin. (1) și art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actului de sesizare, îl constituie prevederile art. 24, art. 25 alin. (1) și art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu privire la aplicarea în timp a dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă și în raport cu Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 pronunțată de Curtea Constituțională.  … 16.Analizând motivarea excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 24, art. 25 alin. (1) și art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prevederile art. 24, art. 25 alin. (1) și art. 27 din Codul de procedură civilă au următorul cuprins:– Art. 24: „Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.“ … – Art. 25 alin. (1): „(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.“ … – Art. 27: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“ …  … 17.Prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 10 ianuarie 2018, s-a stabilit că, „În interpretarea și aplicarea în timp a dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, forma anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2017, efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, se produc și asupra încheierilor de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc anterior publicării acestei decizii, dacă motivul de nulitate decurgând din necompetența executorului judecătoresc a fost invocat în cadrul contestației la executare formulate în termen, după publicarea deciziei instanței constituționale în Monitorul Oficial al României.“ … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (3) privind competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și art. 147 alin. (1) și (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea excepției critică interpretarea dată de instanța supremă dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, susținând, în esență, că, în acest mod, instanța supremă a statuat într-un mod care intră în contradicție cu efectele deciziei Curții Constituționale amintite, aspect ce contravine dispozițiilor art. 126 alin. (3), art. 142 alin. (1) și art. 147 alin. (1) și (4) din Legea fundamentală. … 20.Cu titlu prealabil, analizând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea reține că prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă și a statuat că nu este de competența executorului judecătoresc să dispună el însuși executarea titlului executoriu, acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanșate de către o instanță judecătorească. În același timp, Curtea a subliniat că intervenția instanței judecătorești nu se poate realiza ex post, pe calea soluționării unei eventuale contestații la executare, conform art. 712 din Codul de procedură civilă, întrucât hotărârea acesteia nu poate nici înlătura și nici acoperi viciul de neconstituționalitate al actului care a declanșat executarea silită ca fază a procesului civil, respectiv caracterul său extrajudiciar. Curtea a reținut, totodată, că executorul judecătoresc, deși îndeplinește un serviciu public, nu dispune de imperium – atribut care caracterizează numai judecătorul – pentru a da o hotărâre în baza căreia se dispune declanșarea executării silite, respectiv încheierea de încuviințare a executării silite, și nu beneficiază de atributele de imparțialitate și de independență specifice numai instanțelor judecătorești. … 21.În consecință, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, Curtea a constatat că prevederile art. 666 din Codul de procedură civilă încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 124 din Constituție, prin prisma faptului că începerea/declanșarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, astfel că nu sunt respectate exigențele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparțialității și independenței autorității. De asemenea, Curtea a constatat că soluția legislativă contravine și dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 126 alin. (1) din Constituție, prin prisma exercitării de către executorii judecătorești a unei activități specifice instanțelor judecătorești. … 22.În ceea ce privește efectele pe care urmează a le produce decizia în privința instanțelor de judecată și a legiuitorului, Curtea a constatat, la paragraful 28, că, pe perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privința procedurilor de executare silită încuviințate până la data publicării sale, aplicându-se, în schimb, în privința contestațiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data publicării deciziei de constatare a neconstituționalității, precum și în cele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate până la data susmenționată. De asemenea, odată cu publicarea deciziei Curții Constituționale, legiuitorul, în temeiul art. 147 alin. (1) din Constituție, are obligația de a pune de acord întreaga procedură de încuviințare a executării silite cu dispozițiile Constituției constatate a fi încălcate prin prezenta decizie, așadar, implicit, cu decizia Curții Constituționale, ale cărei considerente și dispozitiv sunt general obligatorii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 77), și să procedeze, în consecință, la respectarea exigențelor constituționale. Până la adoptarea soluției legislative corespunzătoare, ca o consecință a acestei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, Curtea a constatat că instanțele judecătorești urmează să aplice în mod direct art. 21 alin. (3), art. 124 și art. 126 alin. (1) din Constituție, devenind, astfel, competente să încuviințeze executarea silită (a se vedea mutatis mutandis, cu privire la aplicarea directă a Constituției, Decizia nr. 186 din 18 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 16 mai 2000, sau Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 6 ianuarie 2016). Așadar, a statuat Curtea, din ziua publicării prezentei decizii, competența executorilor judecătorești de a încuviința executarea silită încetează. … 23.Ulterior pronunțării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, textul de lege criticat a fost pus de acord cu dispozițiile Constituției a căror nesocotire a fost constatată prin decizia de admitere mai sus citată. Astfel, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2016, s-a stabilit că executorul judecătoresc înregistrează cererea de executare, dar va solicita încuviințarea acesteia de către instanța judecătorească de executare.  … 24.Analizând actul de sesizare a Curții, înscrisurile atașate sesizării, precum și Sentința civilă nr. 1.250 din 19 februarie 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în Dosarul nr. 23.059/303/2014, Curtea reține că obiectul cauzei deduse soluționării instanței de judecată l-a constituit cererea privind anularea somației imobiliare emise la data de 19 noiembrie 2014 în cadrul dosarului de executare referitor la executarea silită începută împotriva autoarei prezentei excepții de neconstituționalitate. Respingând ca neîntemeiată contestația la executare formulată, instanța de judecată a reținut că, după emiterea somației imobiliare, executarea silită imobiliară nu a continuat, fiind suspendată de drept, în temeiul art. 818 alin. (2) din Codul de procedură civilă, până la soluționarea cererii de partaj. Instanța de judecată a mai reținut că executorul judecătoresc a încuviințat începerea executării silite prin Încheierea din 5 noiembrie 2014, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 7.593 din 26 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a civilă, iar în același dosar de executare a fost emisă de către executorul judecătoresc, la data de 19 noiembrie 2014, somația imobiliară ce face obiectul acțiunii principale. … 25.În conformitate cu dispozițiile art. 712 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Așadar, obiectul contestației la executare poate fi reprezentat fie de urmărirea propriu-zisă, fiind atacate neregularități procedurale săvârșite în cursul activității de urmărire silită, fie de încheierea prin care sa admis cererea de încuviințare a executării silite, fie de orice act de executare. … 26.Or, în cauză, contestația la executare este formulată împotriva încheierii executorului judecătoresc din data de 19 noiembrie 2014 prin care s-a emis o somație imobiliară, urmând să se procedeze la urmărirea silită a unui imobil aparținând debitoarei, așadar împotriva unui act de executare derulat în cadrul urmăririi silite. Prin urmare, obiectul contestației la executare nu viza încheierea prin care a fost încuviințată executarea silită de către executorul judecătoresc, potrivit art. 666 din Codul de procedură civilă, redactarea anterioară modificării acestuia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016. … 27.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, nu îndeplinește condiția de admisibilitate referitoare la legătura cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.  … 28.În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragraful 23, Decizia nr. 540 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014, paragraful 26, Decizia nr. 376 din 26 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 7 august 2015, paragraful 26, sau Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 20).  … 29.Potrivit Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, paragraful 28, decizia este aplicabilă în privința contestațiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data publicării deciziei. Or, în cauză, contestația la executare este îndreptată împotriva neregularităților ce privesc un act de executare distinct (somația imobiliară ce privește un imobil proprietate comună, contrar dispozițiilor art. 818 din Codul de procedură civilă), iar nu împotriva încheierii de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24, art. 25 alin. (1) și art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Mariana Nedelea în Dosarul nr. 23.059/303/2014 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește