DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 84 alin. (1) și ale art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația Liga Studenților din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași în Dosarul nr. 2.703/99/2018 al Curții de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.218D/2019. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 5 mai 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, a amânat pronunțarea pentru data de 18 mai 2022, când a pronunțat această decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Decizia nr. 846 din 21 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.703/99/2018, Curtea de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) și ale art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni întemeiate pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, aflată în stadiul procesual al recursului și în care s-a invocat excepția lipsei capacității de reprezentare convențională a președintelui Asociației Liga Studenților din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă se susține că impunerea obligației pentru asociațiile constituite în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, de a fi reprezentate prin avocat sau consilier juridic, încalcă principiul accesului liber la justiție, dat fiind faptul că acestea sunt obligate să apeleze contra cost la serviciile unei terțe persoane pentru a putea sta în fața instanței, dreptul la apărare, prin transformarea acestuia într-o obligație nejustificată, și dreptul la liberă asociere, dat fiind faptul că asociațiile pot fi reprezentate în orice alte raporturi juridice de către oricare dintre asociați. Invocă cele statuate cu referire la dreptul la asociere în Decizia Curții Constituționale nr. 609 din 20 iunie 2007. … 5.Se mai susține că, raportat la obiectul cauzei deduse soluționării instanței de judecată, respectiv un litigiu întemeiat pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, scutit de plata taxei de timbru, lipsa dreptului de apărare materializat prin dreptul asociației de a sta printr-un asociat sau un membru al consiliului director în fața instanței se concretizează și într-o lipsire de dreptul privind accesul la justiție și, implicit, la informații de interes public. În același sens, se arată că introducerea obligației pentru asociații de a fi reprezentate sau asistate de către avocat sau consilier juridic transformă în mod abuziv dreptul la apărare în „obligația la apărare“. … 6.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă, se susține că aceste prevederi legale sunt constituționale în măsura în care persoanele juridice de drept privat, în speță asociații înființate în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, au dreptul de a susține recursul singure, fără avocat sau consilier juridic, susținerea recursului fiind o componentă esențială a dreptului la exercitarea căii de atac fără de care calea de atac ar fi lipsită de substanță, dacă ar putea fi doar formulată personal, nu și susținută personal. Invocă cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 485 din 23 iunie 2015, paragrafele 22-33. … 7.Curtea de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 84 alin. (1) și ale art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora:– Art. 84 alin. (1): „(1) Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii.“; … – Art. 486 alin. (2): „(2) La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocațială sau delegația consilierului juridic.“ …  … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 40 alin. (1) referitor la dreptul la asociere și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, se susține și încălcarea dispozițiilor art. 6 pct. 3 lit. c) referitor la dreptul oricărui acuzat de a se apăra el însuși, de a fi asistat de un apărător ales de el sau în mod gratuit de un avocat din oficiu, ale art. 11 pct. 1 privind libertatea de întrunire și libertatea de asociere și ale art. 18 – Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 21 și 24 din Constituție și ale art. 6 din Convenție, cu o motivare similară. Prin Decizia nr. 221 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 5 iulie 2019, analizând o critică de neconstituționalitate similară, referitoare la faptul că textul de lege criticat încalcă accesul liber la justiție și dreptul la apărare al persoanelor juridice, dat fiind faptul că, în cazul acestora, cheltuielile obligatorii de angajare a unui avocat sau a unui consilier juridic se constituie într-o sarcină disproporționată, Curtea, invocând jurisprudența sa anterioară în materie, a reținut că, în cazul persoanelor juridice, reprezentarea legală este necesară în considerarea naturii specifice a acestor subiecte de drept, caracterizate printr-o imposibilitate obiectivă de a participa în mod direct și nemijlocit la raporturile sociale. De aceea, art. 209 din Codul civil stabilește regula potrivit căreia persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, adică prin persoanele fizice sau juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acționeze, în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe seama persoanei juridice. Curtea a reținut că alături de această reprezentare legală persoanele juridice pot beneficia și de o reprezentare convențională, care, așa cum precizează textul de lege criticat și în cauza de față, se poate realiza în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat. Faptul că legiuitorul a redus posibilitatea reprezentării convenționale a persoanelor juridice în fața instanțelor doar la avocat sau consilier juridic nu este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiție, de vreme ce reprezentarea convențională este o simplă facultate, persoanele juridice păstrându-și permanent posibilitatea de a sta în justiție prin reprezentantul legal. Prin urmare, în măsura în care nu pot îndeplini exigențele impuse de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele juridice au posibilitatea de a introduce acțiuni și de a formula cereri, a ridica excepții și a propune probe, precum și de a efectua orice alt act procesual prin reprezentantul legal. Ca atare, nu se pune problema încălcării dreptului de acces liber la justiție sau a dreptului la apărare. … 14.De asemenea, prin Decizia nr. 246 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017, paragraful 20, Curtea a mai reținut că există o deosebire fundamentală față de ipoteza examinată prin Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, prin care a constatat, referitor la prevederile art. 84 alin. (2) din Codul de procedură civilă, că, în cazul introducerii cererii de recurs, precum și în ceea ce privește susținerea acestuia, dreptul persoanei juridice de a avea un reprezentant convențional era transformat într-o obligație. Or, prevederile de lege criticate în cauza de față nu restricționează posibilitatea persoanelor juridice ca, în situația în care nu apelează la un reprezentant convențional – avocat sau consilier juridic -, să stea în justiție prin reprezentantul legal. Faptul că art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care constituie și obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate, interzice implicit reprezentarea convențională a persoanelor juridice prin alte persoane decât avocat sau consilier juridic nu se poate constitui într-un fine de neconstituționalitate. Curtea a constatat, în aceeași ordine de idei, că, de vreme ce legea oferă posibilitatea reprezentării într-o manieră profesionalizată, fie prin intermediul unui avocat ales, cu care a încheiat un contract de reprezentare judiciară, fie prin consilierul juridic propriu, angajat cu contract de muncă, nu își găsește rațiunea eventuala reprezentare convențională printr-o altă persoană (juridică, în speța soluționată în precedent de Curtea Constituțională), întrucât, într-o logică firească, reprezentantul pe care și-l desemnează partea pentru a-i apăra interesele în cursul procesului trebuie să fie apt să își îndeplinească în mod eficient mandatul, ceea ce înseamnă că trebuie să aibă calitățile necesare pentru a construi o apărare rezonabilă. Or, nicio altă entitate nu poate fi mai calificată decât cele două profesii specializate în desfășurarea activității de asistență juridică și reprezentare judiciară menționate în textul de lege criticat, respectiv avocații și consilierii juridici. … 15.Reținând ideea că, în cazul persoanelor juridice, subzistă în orice moment posibilitatea reprezentării legale, ca o garanție a dreptului de acces liber la justiție și a exercitării efective a dreptului la apărare, exprimată deja prin Decizia nr. 246 din 25 aprilie 2017, precitată, paragraful 23, Curtea a mai observat, totodată, că, potrivit art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă, atunci când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Cererea nu va fi așadar anulată automat, ci doar dacă această dovadă nu este produsă la termenul acordat în acest scop. … 16.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 17.Pentru aceleași considerente, în cauză nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 40 alin. (1) referitor la dreptul la asociere, art. 6 pct. 3 lit. c),art. 11 pct. 1 și art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că sfera normativă a acestui text constituțional vizează situații care se abat de la cursul firesc al vieții politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepțional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile rationae materiae, dat fiind faptul că textul criticat nu reprezintă o normă aplicabilă unei situații excepționale. … 19.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că, în cauza dedusă soluționării instanței judecătorești, astfel cum rezultă din actul de sesizare cu prezenta excepție de neconstituționalitate, instanța judecătorească a apreciat că președintele Asociației Liga Studenților din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași nu poate reprezenta convențional asociația în instanță, conform art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, lipsa dreptului de reprezentare în instanță al președintelui asociației s-a întemeiat exclusiv pe aceste din urmă prevederi legale, iar nu pe cele cuprinse în art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă, referitoare la actele atașate cererii de recurs, respectiv dovada achitării taxei de timbru, precum și, atunci când este cazul, împuternicirea avocațială sau, după caz, delegația consilierului juridic. … 20.Prin urmare, prevederile art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu au legătură cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, din moment ce obiectul acestora nu îl constituie reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat. … 21.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, existența legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate (a se vedea și Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19). … 22.În aceste condiții, reținând că invocarea excepției relevă mai degrabă un caracter abstract, și nu un interes direct, născut și actual, de natură a produce un efect concret asupra desfășurării procesului, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu are legătură cu cauza concretă în care a fost ridicată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 805 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 14 martie 2022, paragraful 32). … 23.Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația Liga Studenților din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași în Dosarul nr. 2.703/99/2018 al Curții de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește