DECIZIA nr. 302 din 25 mai 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Melu Tudoroiu în Dosarul nr. 1.568/91/2019 al Tribunalului Vrancea - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 274D/2020. ... 2.->La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 349D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ioana Pavlicu în Dosarul nr. 5.301/118/2019 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă. ... 4.->La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5.Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de Ioana Pavlicu prin care solicită Curții Constituționale ca, în decizia pe care o va pronunța, să țină cont de considerentele reținute în Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022. ... 6.->Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 349D/2020 la Dosarul nr. 274D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, arată că, prin Decizia nr. 542 din 2 iulie 2020, Curtea Constituțională a apreciat că dispozițiile de lege criticate îndeplinesc condițiile cerute de art. 115 alin. (4) din Constituție. În ceea ce privește criticile vizând neconstituționalitatea intrinsecă, arată că acestea sunt neîntemeiate, dispozițiile prin care se instituie un plafon în privința pensiilor de serviciu intrând în marja de competență a legiuitorului. De asemenea, aceste dispoziții de lege nu retroactivează, aplicându-se pe perioada de acțiune a actului normativ. Cu privire la pretinsul tratament discriminatoriu, în funcție de data pensionării, arată că deschiderea dreptului la pensie se realizează potrivit principiului tempus regit actum. ... 
CURTEA,->>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 7 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.568/91/2019, Tribunalul Vrancea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Melu Tudoroiu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 9.Prin Încheierea din 27 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.301/118/2019, Tribunalul Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ioana Pavlicu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia, în Dosarul Curții Constituționale nr. 274D/2020, susține că dispozițiile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 contravin prevederilor constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) raportat la art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că prin plafonarea pensiei se realizează o reducere considerabilă a acestui drept. De asemenea, se realizează o discriminare în raport cu grefierii fără studii superioare. Consideră că reducerea pensiei cu 2.000 de lei constituie o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 47, care garantează dreptul la pensie. … 11.Autoarea excepției, în Dosarul Curții Constituționale nr. 349D/2020, susține că dispozițiile art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt retroactive, contravenind prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), întrucât reglementează pentru trecut, nefăcându-se în niciun fel distincție între perioadele de stagiu de cotizare împlinite sau în curs de împlinire. Astfel, stagiul de cotizare la sistemul public de pensii început sub imperiul Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice este afectat de dispozițiile de lege criticate. Mai mult, folosindu-se timpul prezent, respectiv sintagma „nu poate fi mai mare decât media venitului net“, retroactivitatea este cu atât mai clară cu cât, chiar dacă numai în abstract, sunt afectați și cei care sunt deja pensionați. … 12.De asemenea, susține că este încălcat art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât se creează o reală discriminare între persoanele care au depus cerere de pensionare anterior datei de 15 septembrie 2017 și cele care au depus cerere după această dată. … 13.În sfârșit, susține că sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat nu este un motiv suficient care să justifice urgența emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Mai mult, nici principiul echității și egalității de tratament între asigurații din sistemul public de pensii nu poate să fie un motiv de urgență, deoarece se creează o situație discriminatorie între grefieri, în funcție de data pensionării. … 14.Tribunalul Vrancea – Secția I civilă și Tribunalul Constanța – Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În esență, ambele instanțe arată că acordarea, modificarea sau eliminarea componentei suplimentare a pensiei de serviciu este atributul exclusiv al legiuitorului, iar acordarea pensiei suplimentare nu se subsumează dreptului constituțional la pensie. Se mai arată că în conceptul de „drepturi câștigate“ pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. De asemenea, se apreciază că nu există discriminări între persoane aflate în situații comparabile. … 15.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. IX alin. (1), respectiv ale art. IX, în ansamblu, dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta se referă și la aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, ce privesc Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său. Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, precum și dispozițiile art. IX din această ordonanță de urgență, în special, acestea din urmă având următorul conținut: (1)Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești si al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizația pentru limită de vârstă, prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizației pentru limită de vârstă.(2)Pensia de serviciu netă/indemnizația pentru limită de vârstă netă reprezintă pensia de serviciu/indemnizația pentru limită de vârstă stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.(3)Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu/indemnizației pentru limită de vârstă din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. … 19.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 47 privind nivelul de trai și art. 115 alin. (4) privind condițiile emiterii ordonanțelor de urgență. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia sunt persoane care au solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile art. 68^5 alin. (1) din această lege stabilesc că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3^1, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. … 21.Prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 introduc o plafonare a cuantumului pensiilor de serviciu prevăzute de actele normative menționate în cuprinsul acestui text de lege, între care și cele reglementate de Legea nr. 567/2004, la media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizației pentru limită de vârstă. … 22.Autorii excepției formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, ce privesc Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, referitoare la art. IX din acest act normativ. … 23.Analizând mai întâi aspectele de neconstituționalitate extrinsecă invocate de autorii excepției, Curtea constată că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragrafele 32-35, Curtea a reținut, în acord cu cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. … 24.Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență. Ordonanța de urgență nu constituie o alternativă aflată la discreția Guvernului, prin care acesta și-ar putea încălca obligația sa constituțională de a asigura, în vederea îndeplinirii programului său de guvernare, reglementarea prin lege, de către Parlament, a relațiilor ce constituie obiectul acestei reglementări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, în accepțiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conținut dispozițiile art. 115 din Constituție privind delegarea legislativă și a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgență acte normative cu putere de lege, oricând și – ținând seama de împrejurarea că prin ordonanță de urgență se poate reglementa și în materii care fac obiectul legilor organice – în orice domeniu. … 25.Având în vedere aceste repere, Curtea a reținut că în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivității, al solidarității și al egalității de tratament între asigurații sistemului. În același timp, Guvernul a arătat că în condițiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, prevede creșteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate. … 26.Analizând aceste aspecte, Curtea a apreciat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale. … 27.Examinând, în continuare, aspectele de neconstituționalitate extrinsecă invocate de autorii excepției referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate se aplică pentru viitor, de la data intrării acestora în vigoare, neexistând nicio dispoziție care să poată fi interpretată în sensul afectării drepturilor la pensie acordate până la această dată, astfel că această critică de neconstituționalitate este lipsită de susținere. … 28.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor constituționale privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, Curtea constată că dispozițiile art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 se aplică tuturor persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul Legii nr. 567/2004, fără privilegii ori discriminări. Astfel, susținerile referitoare la tratamentul mai favorabil aplicabil unor categorii de grefieri, respectiv cei cu studii medii, apare ca fiind lipsit de susținere. … 29.Cât privește susținerea referitoare la existența unui regim juridic diferit între grefieri sub aspectul cuantumului pensiei cuvenit, în funcție de data pensionării – anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 -, se reține, în acord cu cele statuate în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, așa cum este Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Prin urmare, Curtea constată că și această critică este neîntemeiată. … 30.Referitor la criticile privind încălcarea dreptului de proprietate, consacrat de art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că, potrivit celor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, așa cum sunt Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunțată în Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 53, și Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Muňoz Díaz împotriva Spaniei, paragraful 44, textul convențional menționat nu presupune și un drept de a dobândi un bun și nici dreptul la o pensie într-un anumit cuantum. Este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În același sens, Curtea de la Strasbourg a arătat că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil (Decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Frimu și alții împotriva României, paragraful 41). … 31.Curtea observă că, în cauză, nu este avută în vedere situația unor persoane ale căror drepturi la pensie, aflate în plată, au fost diminuate, ci situația unor persoane care au solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă după data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Or, din perspectiva art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu se poate susține că autorii excepției au avut o speranță legitimă la obținerea unui alt cuantum al pensiei, de vreme ce temeiul juridic al acordării și calculării acestui drept, potrivit principiului tempus regit actum, se raporta la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Cel mult, se poate aprecia că autorii excepției au avut o simplă speranță de a obține un anumit cuantum al pensiei, potrivit unui regim juridic aplicabil anterior datei pensionării și intrării în vigoare a dispozițiilor de lege criticate, speranță care nu se bucură însă de protecția dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 32.În sfârșit, analizând criticile referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 47, în ceea ce privește dreptul la pensie, Curtea constată că acestea au în vedere aspecte referitoare la respectarea principiului contributivității. Or, Curtea reține că pensiile de serviciu reglementate de art. 68^5 din Legea nr. 567/2004 nu se calculează potrivit principiului contributivității, ci potrivit unor formule de calcul diferite, astfel că și această critică apare ca fiind lipsită de susținere. … 33.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Melu Tudoroiu în Dosarul nr. 1.568/91/2019 al Tribunalului Vrancea – Secția I civilă și de Ioana Pavlicu în Dosarul nr. 5.301/118/2019 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, precum și dispozițiile art. IX din această ordonanță de urgență, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secția I civilă și Tribunalului Constanța - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE->
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește