DECIZIA nr. 302 din 11 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de Florina Din în Dosarul nr. 3.687/90/2017 al Curții de Apel Pitești -– Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.540D/2019.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate. Astfel, textul de lege ce face obiectul excepției oferă suficiente garanții prin reglementarea în detaliu a condițiilor și a modalităților de îndreptare a erorilor materiale. Precizează și faptul că acest text se referă la erori materiale evidente, facil de identificat, adică diferențe de necontestat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.687/90/2017, Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de Florina Din, în calitate de apărător din oficiu al inculpaților, într-o cerere privind îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta unei decizii penale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că normele criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece elimină posibilitatea atacării hotărârii pronunțate pentru prima dată, în materia îndreptării erorilor materiale în apel sau de orice instanță superioară, rămase definitive. Apelanții cărora nu li s-au îndreptat toate erorile materiale ar trebui astfel să beneficieze de toate drepturile specifice materiei procesual penale, inclusiv de posibilitatea contestării hotărârii judecătorești pronunțate. Se arată că, în ipoteza admiterii acestei excepții, se poate formula o altă cerere, care se poate soluționa prin încheiere, așa cum se menționează și în procedura privitoare la amenda judiciară prevăzută de art. 284 alin. (4) și (5) din Codul de procedură penală.  … 6.Se apreciază că se impune admiterea excepției de neconstituționalitate, având în vedere că, în practică, unele instanțe de judecată absolutizează prezumția de legalitate și temeinicie a îndreptării erorilor materiale. Or, prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate de Curtea de Apel în materia îndreptării erorilor materiale se aduce atingere normelor constituționale invocate, golindu-se astfel de conținut principiul exercitării căilor de atac. Statul are obligația de a garanta caracterul efectiv al accesului la justiție și al dreptului la apărare. Lipsa căii de atac în această situație echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv asupra măsurilor tehnico-administrative reglementate de art. 278 din Codul de procedură penală, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel iluzoriu și teoretic. … 7.Se mai susține că situația juridică criticată este similară celei analizate în materia măsurilor preventive pronunțate pentru prima dată în cauză de completul învestit cu soluționarea contestației, în procedura de cameră preliminară prevăzută de art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală, unde excepția de neconstituționalitate a fost admisă prin Decizia nr. 437 din 22 iunie 2017, sens în care se citează considerentele acestei decizii.  … 8.Se mai arată și că o situație similară este reglementată expres, dar cu două grade de jurisdicție, în materia îndreptării, lămuririi și completării hotărârilor prevăzute de art. 442-444 din Codul de procedură civilă, respectiv prin art. 446 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea“. … 9.Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția este neîntemeiată. Arată că dispozițiile art. 278 alin. (1) din Codul de procedură penală, referitoare la îndreptarea erorii materiale din cuprinsul unui act procedural, prevăd suficiente garanții prin reglementarea în detaliu a condițiilor și a modalităților de efectuare a îndreptării erorii materiale de către organul judiciar, iar o eventuală respingere a cererii întemeiată pe dispozițiile sus-menționate nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii, sens în care numai instanța de judecată este singura care hotărăște asupra incidenței textului contestat într-un anumit moment procesual. Nu se încalcă dispozițiile referitoare la dreptul la un proces echitabil atât timp cât art. 278 alin. (1) din Codul de procedură penală vine în sprijinul avocatului îndreptățit să solicite instanței îndreptarea erorii materiale în ceea ce privește cuantumul onorariului avocatului din oficiu stabilit de instanță în favoarea primului. În concluzie, nu se poate reține contrarietatea acestui text de lege față de dispozițiile din Constituție invocate. … 10.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuși organul de urmărire penală, de judecătorul de drepturi și libertăți sau de cameră preliminară ori de instanța care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu.“ … 14.În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la principiul neretroactivității legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale în materia drepturilor omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru toți a justiției, ale art. 126 potrivit cărora competența și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, ale art. 129 referitoare la exercitarea căilor de atac și ale art. 148 privitor la integrarea în Uniunea Europeană. Se invocă, de asemenea, dispozițiile art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost motivată, Curtea constată că aceasta a fost ridicată în cadrul unei cereri privind îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta unei decizii penale pronunțate de Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, „în sensul ca instanța să se pronunțe separat cu privire la activitatea fiecărui apărător din oficiu și nu în mod global“. Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a admis cererea, a îndreptat eroarea materială în sensul celor solicitate, dispunând, totodată, sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată în acest cadru.  … 16.Întreaga motivare a excepției vizează însă soluția de respingere a unei cereri întemeiată pe dispozițiile art. 278 alin. (1) din Codul de procedură penală, apreciindu-se de către autoarea acesteia că se impune admiterea excepției de neconstituționalitate având în vedere că, în practică, unele instanțe de judecată absolutizează prezumția de legalitate și temeinicie a îndreptării erorilor materiale. În opinia sa, prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate de Curtea de Apel în materia îndreptării erorilor materiale, se aduce atingere normelor constituționale invocate, golindu-se astfel de conținut principiul exercitării căilor de atac. Lipsa căii de atac în această situație echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv asupra măsurilor tehnico-administrative reglementate de art. 278 din Codul de procedură penală, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel iluzoriu și teoretic. … 17.Or, în cadrul procesual menționat, această motivare se referă la o situație pur ipotetică, ce nu are legătură cu soluționarea cauzei, câtă vreme instanța a admis cererea privind îndreptarea erorii materiale formulate de autoarea excepției. În aceste condiții, în ipoteza admiterii excepției de neconstituționalitate, decizia Curții Constituționale nu ar putea avea niciun efect concret asupra cauzei deja soluționate. … 18.În acest sens, într-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională a statuat că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care constituie o condiție de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, Decizia nr. 247 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 29 iulie 2018, și Decizia nr. 295 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 7 august 2018). … 19.Cu alte cuvinte, excepția de neconstituționalitate nu constituie un exercițiu pur teoretic. Curtea a subliniat în acest sens, de exemplu, prin Decizia nr. 230 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 5 iulie 2019, paragraful 20, faptul că, „în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. […] Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată“ (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Tot astfel, Curtea a mai reținut, într-o altă cauză, că „autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia […]“ (Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, paragraful 20, cu referire la Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014). … 20.Astfel fiind, normele criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, din perspectiva efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, astfel încât excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.  … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de Florina Din în Dosarul nr. 3.687/90/2017 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește