DECIZIA nr. 301 din 7 mai 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 628 din 29 iulie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ActulREFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 1REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 2REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 28
ART. 2REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 3REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 3REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 3REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 11REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 11REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 12REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 13REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 14REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 14REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 16REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 17REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 17REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 18REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 18REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 164 07/04/2001
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 20REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 29
ART. 23REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 23REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 23REFERIRE LALEGE 80 11/07/1995
ART. 27REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 27REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 108
ART. 27REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 28REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 30REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 32REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 32REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 34REFERIRE LADECIZIE 43 22/01/2019
ART. 34REFERIRE LADECIZIE 656 30/10/2018
ART. 35REFERIRE LADECIZIE 656 30/10/2018
ART. 35REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 36REFERIRE LADECIZIE 43 22/01/2019
ART. 36REFERIRE LADECIZIE 656 30/10/2018
ART. 36REFERIRE LADECIZIE 652 30/10/2018
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 40REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 40REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 41REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 41REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 42REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 62
ART. 43REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 28
ART. 43REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 43REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 44REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 44REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 44REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 44REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 44REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 44REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 44REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 44REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 44REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 44REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 44REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 44REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 44REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 44REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 7
ART. 45REFERIRE LADECIZIE 784 29/11/2018
ART. 45REFERIRE LADECIZIE 656 30/10/2018
ART. 45REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 45REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 45REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 45REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 46REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 76
ART. 46REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 46REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 76
ART. 46REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 47REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 47REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 47REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 47REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 48REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 48REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 49REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 50REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 16
ART. 51REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 3
ART. 51REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 28
ART. 52REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 29
ART. 53REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 108
ART. 53REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 47
ART. 54REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 54REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 108
ART. 55REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 29
ART. 56REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 56REFERIRE LADECIZIE 450 30/05/2006
ART. 56REFERIRE LALEGE 179 17/05/2004 ART. 79
ART. 57REFERIRE LADECIZIE 43 22/01/2019
ART. 57REFERIRE LADECIZIE 784 29/11/2018
ART. 57REFERIRE LADECIZIE 656 30/10/2018
ART. 57REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 58REFERIRE LADECIZIE 350 22/05/2018
ART. 58REFERIRE LADECIZIE 42 24/01/2012
ART. 59REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 60REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 60REFERIRE LALEGE (R) 164 07/04/2001
ART. 61REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 61REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 61REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 61REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 61REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 61REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 761 14/12/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 616 05/10/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 544 02/07/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 552 26/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 497 17/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 554 26/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 492 17/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 810 05/12/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 789 03/12/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 863 17/12/2019





Valer Dorneanu – președinte
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, care modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Viorel Mocan în Dosarul nr. 1.964/117/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 21D/2018.2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus, prin jurist, note scrise, precizând că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, și nu cele ale art. 28 din aceeași lege. De asemenea, referă asupra faptului că autorul nu a depus și o împuternicire autentică a reprezentantului său denumit jurist, precum și a faptului că nu există dovada studiilor juridice ale acestuia. 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 340D/2018, nr. 481D/2018 și nr. 673D/2018, având ca obiect excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, excepții ridicate de Florian Liviu Lazăr în Dosarul nr. 716/119/2017 al Tribunalului Covasna – Secția civilă, de Vlasie Dumitriu în Dosarul nr. 7.876/99/2017 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și de Marian-Nicu Spînu în Dosarul nr. 6.480/108/2017 al Tribunalului Arad – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.4.La apelul nominal se constată lipsa tuturor părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 340D/2018, partea Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Juridică Generală, pentru Casa de Pensii Sectorială a acestuia, a depus note scrise, în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema la care a făcut referire magistratul-asistent în Dosarul Curții nr. 21D/2018, precum și pe cea a conexării dosarelor. 7.Cu privire la prima problemă, reprezentantul Ministerului Public arată că autorul excepției de neconstituționalitate nu poate formula respectiva cerere în condițiile arătate de magistratul-asistent. 8.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.9.Curtea respinge cererea formulată de autorul excepției de neconstituționalitate în Dosarul Curții nr. 21D/2018 și, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 340D/2018, nr. 481D/2018 și nr. 673D/2018 la Dosarul nr. 21D/2018, care a fost primul înregistrat.10.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, în cauză, există o bogată jurisprudență a Curții Constituționale și că nu au survenit elemente noi, care să conducă la modificarea acesteia. Ca atare, solicită Curții respingerea excepțiilor invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11.Prin Încheierea din 15 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.964/117/2017, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 care modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată, în faza apelului, de Viorel Mocan, apelant-reclamant într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei. 12.Prin Încheierea din 1 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 716/119/2017, Tribunalul Covasna – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Florian Liviu Lazăr, reclamant într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.13.Prin Încheierea din 19 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.876/99/2017, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de Vlasie Dumitriu, reclamant într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei. 14.Prin Încheierea din 27 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.480/108/2017, Tribunalul Arad – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Marian-Nicu Spînu, reclamant într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei. 15.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, referitoare la respectarea condițiilor constituționale de emitere a ordonanțelor de urgență, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, privind conținutul textelor supuse analizei de constituționalitate.16.Din perspectiva constituționalității extrinseci a dispozițiilor criticate, se susține că Legea nr. 223/2015 este o lege organică ce nu poate fi modificată legal decât de către Parlamentul României. 17.De asemenea, se susține că, la data ridicării excepției, nu este legală modificarea adusă Legii nr. 223/2015, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu este aprobată de Parlament, iar acte administrative, precum un ordin de ministru sau un ordin comun, nu pot modifica Legea nr. 223/2015, cu atât mai mult cu cât aceasta se referă la dreptul fundamental la pensie. Autorii conchid că se încalcă art. 115 din Constituție. 18.Se mai arată că Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin care se modifică dispozițiile criticate, a fost aprobată de Senat. În plus, se menționează că Legea nr. 223/2015 este dezavantajoasă în comparație cu Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.19.În opinia autorilor, dispozițiile criticate încalcă dreptul fundamental la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) și, prin aceasta, și dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. 20.Cu referire la criticile de constituționalitate intrinsecă, autorii apreciază că dispozițiile contestate tratează în mod diferențiat două categorii de titulari de pensii militare de stat: pe de o parte, categoria pensiilor care, prin aplicarea art. 29 alin. (1) și a art. 108 din Legea nr. 223/2015, nu depășesc cota de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din legea menționată și, pe de altă parte, categoria pensiilor care, prin aplicarea art. 29 alin. (1) și a art. 108 din Legea nr. 223/2015, depășesc cota de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din aceeași lege. Astfel, pensionarii din prima categorie beneficiază în mod integral de rezultatele efortului depus pentru realizarea unei vechimi mai mari decât vechimea minimă de 25 de ani și/sau de efortul realizării de contribuții la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget. În schimb, pensionarii din a doua categorie, din cauza plafonului de 85% instituit prin dispozițiile criticate, nu vor putea beneficia integral de efortul pe care îl implică realizarea unei vechimi mai mari decât vechimea minimă de 25 de ani și/sau de efortul realizării de contribuții la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget. 21.Autorii arată că un astfel de tratament este discriminatoriu și că acesta este cu atât mai nedrept cu cât „ia forma unei penalizări a pensionarilor care au muncit mai mult“. 22.De asemenea, se arată că sporul pentru desfășurarea muncii în condiții extreme de risc și cu uzură fizică și psihică și chiar cu amenințarea pierderii vieții este un drept, și nu un privilegiu. 23.În sfârșit, în motivarea excepției se mai susține că „în ceea ce privește sporul prevăzut de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, acesta se adaugă la pensia stabilită în baza Legii nr. 223/2015 fiecărui militar indiferent de cuantumul pensiei, în raport cu clasa ordinului militar acordat, neavând nicio legătură cu discriminarea creată în recalcularea pensiei, cu sublinierea că a avut recalculată pensia și în baza Legii nr. 263/2010, luându-se în calcul toate drepturile prevăzute de lege în baza contributivității și sporul pentru grupa de muncă, fără a exista un motiv de contestare“. 24.De asemenea, potrivit autorilor, pentru pensiile militare de stat baza de calcul este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, iar pentru alte categorii de pensii de serviciu calculul de bază se raportează fie la ultima lună de activitate, fie la ultimele 12 luni de activitate. 25.În sfârșit, în motivarea excepției, se mai arată că, în ceea ce privește pensiile militare de stat, cuantumul este de 65% din baza de calcul al acestora, iar cuantumul altor pensii de serviciu este de 80% din baza de calcul, precum și faptul că pentru pensiile militare de stat se prevede o limitare la 85% din baza de calcul, iar pentru alte categorii profesionale se prevede 100% din baza de calcul. 26.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale arată că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în excepție, întrucât nu înlătură dreptul la pensie, ci doar stabilesc elemente de întindere a acestui drept, respectiv stabilesc o bază de calcul al pensiei care se integrează în marja legiuitorului.27.Tribunalul Covasna – Secția civilă arată că limitarea prevăzută de dispozițiile criticate se aplică, în concret, ulterior determinării cuantumului total al pensiei, deci în urma adăugării tuturor elementelor ce compun pensia (inclusiv a sporului de 9% aferent vechimii contribuției la pensia suplimentară prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin pct. 20 al art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015). Dacă procentul final rezultat în urma totalizării elementelor ce compun pensia de serviciu depășește limita impusă de art. 30 din Legea nr. 223/2015, atunci pensia se reduce la acea limită. Ca urmare, nu se poate reține existența unei discriminări între pensionarii cu o vechime cumulată mai mare în comparație cu cei cu vechime mai mică (aceștia putând să beneficieze efectiv de sporul pentru vechimea la pensia suplimentară în situația în care cuantumul total al pensiei ar fi sub limita plafonului de 85% stipulat de lege, cum susține reclamantul).28.În final, instanța arată că nu se poate reține încălcarea, în cauză, a principiului egalității în drepturi și al nediscriminării instituit prin art. 16 alin. (1) din Constituție, atâta vreme cât modalitatea de calcul, de stabilire a cuantumului pensiei de serviciu este aceeași pentru toți beneficiarii, iar plafonarea la limita de 85% instituită de art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se aplică tuturor pensionarilor militari.29.Tribunalul Iași – Secția I civilă reține că stabilirea plafonului maxim al cuantumului pensiei de serviciu la cel mult 85% din baza de calcul se aplică tuturor beneficiarilor sistemului pensiilor militare de stat. Principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament juridic egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar deosebirea de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional.30.Nemulțumirea contestatarului vizează, în fapt, efectele pe care aplicarea dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 le produce în cazul său prin raportare la alte categorii de pensionari. Or, apreciază instanța, situațiile concrete diferite justifică efectele diferite, motiv pentru care aceasta susține că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 nu sunt neconstituționale prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție.31.Tribunalul Arad – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul criticat fiind constituțional, în raport cu criticile formulate, având în vedere că se aplică în mod egal tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei, fără privilegii și discriminări.32.Instanța mai arată că, din motivarea excepției invocate, se observă că autorul acesteia este nemulțumit de plafonarea la 85% din baza de calcul al pensiei sale, însă argumentele acestei măsuri au fost prezentate în expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. De asemenea, instanța semnalează că autorul excepției nu a criticat dispozițiile prin raportare la art. 41 din Constituție, respectiv nu a invocat nerespectarea vreunui drept de proprietate sau a posesiei asupra unui bun, astfel cum sunt definite în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.33.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.34.Avocatul Poporului, în Dosarul Curții nr. 21D/2018, arată că își menține punctul de vedere, în sensul constituționalității normei criticate, reținut în deciziile Curții nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, și nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019. 35.În Dosarul Curții nr. 340D/2018, arată că dispozițiile art. 40 pct. 1, 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, punctul său de vedere, în sensul constituționalității normei legale criticate, fiind reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 656 din 30 octombrie 2018.36.În dosarele Curții nr. 481D/2018 și nr. 673D/2018, arată că își menține punctul de vedere, în sensul constituționalității normei criticate, așa cum a fost reținut în Deciziile Curții Constituționale nr. 43 din 22 ianuarie 2019, nr. 656 din 30 octombrie 2018 și nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019. 37.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:38.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.39.Obiectul excepției de neconstituționalitate, în prezenta cauză, este circumscris de următoarele elemente. 40.În primul rând, cele 4 dispozitive ale încheierilor de sesizare a Curții Constituționale nu au un conținut identic. Astfel, din analiza lor, precum și a motivării excepției de neconstituționalitate, rezultă că au fost criticate, pe de o parte, dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate prin dispozițiile art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, și, pe de altă parte, că au fost aduse critici de neconstituționalitate extrinsecă, din perspectiva dispozițiilor art. 115 din Constituție.41.În al doilea rând, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea observă că, deși a fost sesizată doar cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în soluționarea acestora va trebui să se considere învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor întregului art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin care se modifică și completează Legea nr. 223/2015. Într-adevăr, prin natura sa, critica de neconstituționalitate formulată din perspectiva art. 115 din Constituție, care stabilește imposibilitatea reglementării prin ordonanțe de urgență în materia legilor organice, nu se poate restrânge la o parte din ordonanța de urgență vizată, ci are în vedere actul normativ în ansamblu. 42.În al treilea rând, Curtea constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 62 teza întâi („Efectele dispozițiilor de modificare și de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“. 43.În considerarea acestor precizări, obiectul excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză îl reprezintă dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, acestea din urmă având următorul cuprins:– Art. 30: Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.44.Autorii excepției consideră că dispozițiile criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 referitor la delegarea legislativă. De asemenea, se consideră că sunt încălcate și art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție privind interzicerea generală a discriminării, precum și art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.45.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea, raportându-se la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, observă că în paragraful 54 al Deciziei nr. 656 din 30 octombrie 2018 a reținut că interdicția Guvernului de a reglementa în domeniul legilor organice este prevăzută în art. 115 alin. (1) din Constituție, în ceea ce privește ordonanțele simple. Cât privește ordonanțele de urgență, Legea fundamentală prevede condiții diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție, care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice (acest considerent a fost reiterat în paragraful 78 al Deciziei nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019).46.În plus, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituție, „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“. Prin urmare, textul constituțional însuși stabilește în mod neechivoc că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice. 47.Autorii mai arată că nu este legală modificarea adusă Legii nr. 223/2015, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu este aprobată de Parlament, iar acte administrative, precum un ordin de ministru sau un ordin comun, nu pot modifica Legea nr. 223/2015, cu atât mai mult cu cât aceasta se referă la dreptul fundamental la pensie. Ca atare, în opinia lor, se încalcă art. 115 din Constituție.48.Cu referire la prima dintre aceste susțineri, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 115 alin. (5) din Constituție, „Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată […]“. Prin urmare, pentru intrarea în vigoare a ordonanței de urgență nu este necesară adoptarea de către Parlament a legii de aprobare, ci este suficientă depunerea spre dezbatere la Camera competentă să fie sesizată. Cu referire la a doua susținere, Curtea reține că nu are competența de a verifica eventualitatea ca, în fapt, un act administrativ anume să fi modificat o lege. În concluzie, Curtea constată că dispozițiile art. 115 din Constituție nu au fost încălcate. 49.În vederea soluționării criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea va preciza corelațiile care există între, pe de o parte, dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, care fac obiectul acestor critici și, pe de altă parte, dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) și art. 108 din Legea nr. 223/2015. Astfel, întrucât art. 30 din Legea nr. 223/2015 reglementează aspecte care țin de cuantumul pensiei de serviciu, se impune clarificarea, în prealabil, a noțiunilor de pensie de serviciu, vechime cumulată, bază de calcul al pensiei de serviciu, spor la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei și determinare a cuantumului pensiei de serviciu. 50.Mai întâi, Curtea observă că dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă; b) au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.“, stabilesc natura juridică a pensiei de serviciu, condițiile de acordare și titularii eligibili. 51.De asemenea, Curtea observă că, pentru înțelegerea mecanismului de calcul al pensiei militare de stat, punctul de plecare îl reprezintă noțiunea baza de calcul al pensiei militare de stat. Art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 stabilește modalitatea de stabilire a bazei de calcul al pensiei de serviciu, după cum urmează: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:“ […urmează enumerarea tipurilor de venituri care nu se includ în baza de calcul]“. 52.Curtea reține, în continuare, că modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de serviciu este reglementată de dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28“. Dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 sunt necesare și generale, în sensul că, în absența lor, nu s-ar putea calcula cuantumul niciunei pensii de serviciu. 53.În schimb, dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“, precum și dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani, c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.“, au un caracter opțional, în sensul că ele pot sau nu să devină incidente în stabilirea cuantumului pensiei militare de stat. Astfel, privite din perspectiva dispozițiilor art. 47 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Articolul cuprinde, de regulă, o singură dispoziție normativă aplicabilă unei situații date.“, dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 au ca situație dată eventualitatea în care este depășită vechimea minimă de 25 ani, iar ca dispoziție normativă adăugarea a câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015 la cuantumul pensiei stabilit potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 223/2015. În mod similar, situația dată a art. 108 din Legea nr. 223/2015 este plata de către militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special a contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau a contribuției individuale la buget, iar dispoziția normativă este acordarea sporurilor în condițiile prevăzute de lit. a), b) și c) ale aceluiași articol. 54.Art. 30 din Legea nr. 223/2015 limitează însă efectele dispozițiilor normative ale art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 și, respectiv, ale art. 108 din Legea nr. 223/2015. În absența art. 30 din Legea nr. 223/2015, aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) și ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 ar lăsa deschisă posibilitatea ca o pensie militară de stat să aibă un cuantum mai mare decât însăși baza de calcul al acesteia. 55.Legiuitorul a exclus, însă, prin adoptarea dispozițiilor criticate, o astfel de posibilitate. Această opțiune a legiuitorului este, în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, de natură să conducă la discriminarea pensionarilor ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. (1) și a art. 108 din Legea nr. 223/2015, depășesc cota de 85% din baza lor calcul față de pensionarii ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. (1) și a art. 108 din Legea nr. 223/2015, nu depășesc cota de 85% din baza lor de calcul. 56.Curtea reține că, prin instituirea pragului de 85% prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul nu a urmărit să trateze diferențiat cele două categorii de pensionari. Legiuitorul a urmărit, în mod nemijlocit, doar să plafoneze cuantumul maxim al pensiei militare de stat. În acest context, reiterează jurisprudența sa referitoare la dispozițiile art. 79 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, abrogată la data de 1 ianuarie 2011, potrivit cărora „Pensia polițistului stabilită în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei“. Astfel, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a statuat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie în prerogativele legiuitorului.57.Curtea reține că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu. De altfel, Curtea a procedat în aceeași manieră și cu alte ocazii când a soluționat critici similare ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 (Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, paragrafele 41-42, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, paragrafele 65-67, sau Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018). 58.Cu referire la pretinsa discriminare a pensionarilor militari față de alți titulari de pensii de serviciu, Curtea reiterează cele reținute în paragraful 17 al Deciziei Curții Constituționale nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018. Astfel, Curtea a reținut că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, diferențe care au ca fundament particularitățile acestor profesii. În acest sens pot fi amintite, cu titlu de exemplu, cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că „militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților“.59.Pentru toate aceste argumente, Curtea reține că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 sunt conforme cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție.60.În final, Curtea reține că simpla susținere a autorilor, potrivit căreia Legea nr. 223/2015 este dezavantajoasă comparativ cu Legea nr. 164/2001, adică reglementarea anterioară a pensiilor de serviciu ale destinatarilor Legii nr. 223/2015, nu prezintă relevanță constituțională, întrucât nu sunt supuse controlului Curții norme infraconstituționale prin raportare la norme de rang constituțional, ci se solicită compararea unor norme de același rang, infraconstituțional. 61.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Mocan în Dosarul nr. 1.964/117/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Florian Liviu Lazăr în Dosarul nr. 716/119/2017 al Tribunalului Covasna – Secția civilă, de Vlasie Dumitriu în Dosarul nr. 7.876/99/2017 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și de Marian-Nicu Spînu în Dosarul nr. 6.480/108/2017 al Tribunalului Arad – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, precum și dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Covasna – Secția civilă, Tribunalului Iași – Secția I civilă și Tribunalului Arad – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x