DECIZIA nr. 301 din 25 mai 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Stamate în Dosarul nr. 3.646/3/2018* al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 202D/2020. ... 2.->La apelul nominal se prezintă autorul excepției, asistat de domnul avocat Ovidiu Ioan, cu împuternicire avocațială atașată la dosar. Lipsește partea Casa de Pensii a Municipiului București. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție, nemaiexistând un stat de drept, democratic, cu o separație a puterilor de stat. Există o dictatură guvernamentală, în care Guvernul a emis mai multe ordonanțe „tip suveică“, care nu mai sunt de actualitate, sunt expirate, dar sunt totuși menținute în vigoare, încălcându-se dreptul Parlamentului de a crea legi. Emiterea acestor ordonanțe nu a fost justificată de existența unor situații extraordinare, România neaflându-se în criză și nefiind dezastre naturale. Reglementările criticate reprezintă, prin urmare, o măsură politică, inadecvată ordonanțelor guvernamentale. Aceste ordonanțe nu au predictibilitatea, previzibilitatea și precizia necesare pentru a delimita categoriile de persoane cărora li se adresează. Dreptul pretins de autorul excepției nu este o indemnizație, ci un spor la pensia pentru limită de vârstă. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se referă la „indemnizațiile“ acordate. Deci, există o mare neclaritate în ceea ce privește categoria de venit avută în vedere. Ordonanțele de urgență nu au avut o aplicare limitată în timp și își produc în continuare efectele. Mai arată că există un drept patrimonial personal, al sporului de pensii, dar acesta este plafonat de Guvern. După trei ani intervine prescripția. Deci, în prezent, autorul excepției nu mai poate beneficia decât de sporurile acordate începând cu anul 2020. Dreptul la sporul de pensie este doar suspendat, așadar acordarea sa este prorogată pentru momentul nedefinit când România va ieși din criză. Dispozițiile de lege criticate dispun că indemnizațiile se vor acorda în cuantumul cuvenit, care reprezintă o formulă matematică, ce se aplică pentru revoluționarii determinați în raport cu 1,1 la salariul mediu brut pe economie. În luna decembrie, în anul 2018, acest salariu nu era prevăzut în Monitorul Oficial al României. În luna ianuarie, în Monitorul Oficial al României se prevede că salariul mediu brut a crescut, fiind de 4.000 de lei. Rezultă că de fapt nu există criză economică. Cuantumul sporului la pensie nu este calculat așa cum spune casa de pensii, ci se calculează potrivit sumei rămase în plată din anul precedent. Există astfel o discriminare clară între categorii de revoluționari și între categoriile de pensionari. Anual, pensiile bugetarilor cresc, ale revoluționarilor rămân plafonate și se pierd prin prescripție. ... 4.->Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că indemnizațiile care se acordă în temeiul Legii nr. 341/2004 au caracter reparator, neavând o consacrare constituțională. Prin urmare, legiuitorul este liber să stabilească modalitatea, cuantumul, condițiile și frecvența acordării acestor drepturi. ... 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.646/3/2018*, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Stamate într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cauze privind drepturile bănești reglementate de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni – august 1977 nr. 341/2004. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că prin art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 i se îngrădește, în perioada 2019-2021, dreptul la indemnizația de pensie pentru limită de vârstă în valoare de 0,6 procente din salariul mediu brut pe economie calculat pentru fiecare an în care se face plata, conform Legii nr. 341/2004, fiind menținut calculul făcut pentru anul 2008, care nu mai este de actualitate. … 7.Autorul excepției susține că orice lege și ordonanță guvernamentală trebuie să îndeplinească condițiile de procedură, formă, claritate, predictibilitate, adaptare și sincronizare cu timpul pentru care au fost promulgate. Ordonanțele guvernamentale sunt legi temporare care beneficiază de sprijinul legii doar pe perioada pentru care au fost elaborate și cu condiția sine qua non de apariție în timp util a unei legi care să confere propunerilor temporare o definitivare și o stabilitate legislativă a efectelor juridice produse prin ordonanțe. A fost depășit termenul pentru care au fost întocmite Ordonanțele de urgență nr. 95/2014, nr. 57/2015, nr. 99/2016, nr. 9/2017 și nr. 90/2017, fără ca apariția unei legi organice adoptate de către Parlamentul României să le mai consacre valabilitatea. … 8.Menținerea cuantumului aplicat în luna decembrie a anului anterior este o măsură care datează din anul 2008, când venitul mediu brut pe economie era 1.836 lei. În 2018, salariul mediu pe economie este de 4.126, conform art. 15 din Legea nr. 3/2018. Autorul pune în discuție situația în care un beneficiar al Legii nr. 341/2004 ar ieși în prezent la pensie, arătând că, deși procentul de 0,6 ar trebui să se calculeze la suma de 4.126 lei, rezultând o indemnizație în valoare de 2.475 de lei, cu toate acestea, valoarea acordată este de 1.102 lei, egală cu a celor care aveau deja în plată această indemnizație. … 9.Autorul excepției susține că statul român nu se află în recesiune economică în condițiile în care nivelul de trai a crescut, fapt confirmat și de creșterea salariului mediu brut pe economie. În plus, din surse de informare personală, cunoaște că termenul maxim de aplicare a unei ordonanțe de urgență pe temei de criză financiară este de maximum 3 ani, or, în perioada cuprinsă între 2010 și 2021, acest termen este depășit. … 10.Autorul excepției precizează și faptul că indemnizația de care beneficiază este un „bun patrimonial personal“ care nu poate fi afectat de deficitul bugetar și nici de dezorganizarea socială. Casa de Pensii a Municipiului București este obligată ca pentru fiecare modificare bugetară a salariului mediu brut pe economie să emită anual o nouă decizie de pensionare, așa cum ar trebui să procedeze și în privința luptătorilor anticomuniști, care însă sunt discriminați. … 11.Dispozițiile art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât toate indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 sunt amestecate în aceeași categorie fiscală, deși aceste indemnizații sunt bine definite de articole și legi diferite. Indemnizația prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 este separată și specifică acordării în cazul îndeplinirii condițiilor de vârstă pentru obținerea pensiei, deci este adiacentă pensiei și are aceleași caracteristici juridice și fiscale ca aceasta. Prin urmare, nu poate fi confundată cu indemnizația reparatorie de 1,1 prevăzută de alt articol din lege. Din contră, indemnizația de care beneficiază nu a fost niciodată suspendată, plafonată sau limitată de prevederile legale. … 12.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale arată că există legătură între textul criticat și obiectul cauzei, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 îi îngrădește autorului excepției, pe următorii 3 ani, 2019-2021, indemnizația de pensie pentru limita de vârstă în valoare de 0,6 din salariul mediu brut pe economie, calculată pentru fiecare an în care se face plata, conform Legii nr. 341/2004, fiind menținut calculul făcut pentru anul 2008, care nu mai este de actualitate. Astfel, autorul excepției este discriminat față de ceilalți pensionari cărora li se mărește anual pensia, punctul de pensie fiind direct influențat de salariul mediu brut pe economie. … 13.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „În perioada 2019-2021, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.“ … 17.Curtea observă că dispozițiile de lege criticate și-au încetat în prezent aplicarea. Având în vedere însă cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor de lege criticate cu care a fost sesizată, care sunt incidente în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. … 18.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 3 privind teritoriul, art. 5 referitor la cetățenie, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 136 privind proprietatea și art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 într-o cauză al cărei obiect privește drepturi reglementate de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004. Potrivit acestui text de lege, persoanele care au calitatea de Luptători pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, precum și urmașii de erou-martir care îndeplinesc condițiile Legii nr. 341/2004 beneficiază de acordarea unei indemnizații lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. … 20.Autorul excepției este nemulțumit că prin dispozițiile de lege criticate, precum și prin acte normative anterioare se derogă de la modul de calcul al indemnizației prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, prevăzându-se prin art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 acordarea cuantumului cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018. … 21.O primă critică de neconstituționalitate care se desprinde din argumentația mai amplă a autorului excepției se referă la inexistența unei justificări a măsurilor adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, întrucât nu a existat o situație de criză economică, ci, din contră, nivelul de trai a crescut. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, paragraful 35, Curtea, analizând critici similare celor invocate în prezenta cauză, a reținut că aceste critici nu sunt întemeiate, având în vedere cele prezentate în nota de fundamentare, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia. În sensul celor arătate a fost invocată și Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49. … 22.Un alt aspect de neconstituționalitate invocat de autorul excepției are în vedere faptul că prin dispozițiile de lege criticate îi este afectat un bun patrimonial. Prin Decizia nr. 83 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 mai 2022, paragraful 33, Curtea Constituțională a arătat că indemnizațiile ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un „bun“ în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul să stabilească frecvența și modalitatea concretă în care va face aceasta. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea acestora în viitor. … 23.În mod adițional celor reținute prin decizia mai sus amintită, Curtea reține și faptul că indemnizațiile reglementate de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, chiar dacă sunt acordate în legătură cu pensia pentru limită de vârstă, nu se confundă cu dreptul la pensie, care are o consacrare constituțională în art. 47 alin. (2) și se întemeiază pe principiul contributivității asiguraților. Prin urmare, condițiile restrângerii exercițiului dreptului prevăzut de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 nu ar putea fi supuse prevederilor art. 53 din Constituție, acesta nefiind incident decât în ceea ce privește drepturile fundamentale. … 24.În ceea ce privește susținerile referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor legale criticate, precum și a celor care se referă la încălcarea principiului egalității în drepturi, prin Decizia nr. 281 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 12 august 2022, paragraful 22, Curtea a reținut că legiuitorul trebuie să aibă o marjă rezonabilă în ceea ce privește aprecierea relevanței asemănărilor și deosebirilor dintre diverse categorii de subiecte de drept pe care el însuși le instituie. Astfel, în contextul în care legiuitorul delegat a implementat, prin dispozițiile de lege criticate, măsuri financiar-bugetare, aplicabile deopotrivă tuturor indemnizațiilor stabilite în baza Legii nr. 341/2004, diferența dintre aceste indemnizații devine irelevantă. Curtea amintește și faptul că, în mod contrar celor susținute de autorul excepției, indemnizația de care beneficiază în temeiul art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 nu este un drept fundamental, chiar dacă însoțește pensia pentru limită de vârstă, neputând fi confundată cu dreptul la pensie. … 25.În sfârșit, în ceea ce privește celelalte prevederi constituționale invocate de autorul excepției, Curtea constată că autorul excepției nu motivează modul în care dispozițiile de lege criticate contravin acestor prevederi, critica de neconstituționalitate fiind astfel inadmisibilă. De altfel, observând conținutul textelor constituționale, Curtea apreciază că acestea, raportat la reglementarea art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, nu sunt incidente în cauză. … 26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Stamate în Dosarul nr. 3.646/3/2018* al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE->
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește