DECIZIA nr. 301 din 18 mai 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, excepție ridicată de Societatea Costas Athanassiou Investments – S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.128/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.060D/2019. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 5 mai 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată când Curtea, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 18 mai 2022, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Decizia nr. 1.068 din 4 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.128/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Costas Athanassiou Investments – S.R.L. din București în cadrul soluționării recursului declarat împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins acțiunea privind anularea certificatului de urbanism emis în 2017 și emiterea unui nou certificat de urbanism în scopul construirii unui imobil cu destinație rezidențială. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă dispozițiile art. II din Legea nr. 135/2014 pentru modificarea alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru completarea art. 18 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, potrivit căruia „Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.“ Astfel, întrucât terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu, dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 sunt contrare dispozițiilor legale actuale. … 5.Se susține că dispozițiile criticate încalcă dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituție, deoarece au ca efect lipsirea proprietarului de atributele dreptului de proprietate – posesia, folosința și dispoziția, aplicarea lor conducând la o veritabilă expropriere pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. În plus, caracterul absolut al dreptului de proprietate privată face trimitere la un drept complex, deplin, în timp ce dispunerea exclusivă de dreptul de proprietate privată, așa cum este prevăzută în cuprinsul art. 555 din Codul civil, conferă monopolul proprietarului asupra bunului său cu excluderea terțului, inclusiv a autorităților publice, iar caracterul perpetuu subliniază faptul că atributele dreptului de proprietate privată și caracterele juridice ale acestuia sunt exercitate de proprietar atât timp cât există bunul. De asemenea, dispozițiile criticate transformă proprietarul unui imobil într-un plătitor de impozit pe un imobil asupra căruia nu mai deține niciun drept. … 6.Mai mult, dispozițiile criticate contravin și prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, protocol care are, în esență, ca obiectiv protejarea intereselor individului împotriva oricărei atingeri aduse de stat respectării bunurilor sale și poate, de asemenea, să implice obligații pozitive ale statului constând în punerea în aplicare de măsuri necesare protejării dreptului de proprietate. Or, a se admite contrariul, sar ajunge la o gravă tulburare a siguranței circuitului juridic civil și a garantării dreptului de proprietate privată, fapt ce contravine și legislației române, dar și Hotărârii din 10 martie 2009, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ichim împotriva României. … 7.În final, autoarea excepției de neconstituționalitate precizează că deciziile anterioare ale Curții Constituționale asupra dispozițiilor criticate au fost pronunțate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 135/2014. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă, în esență, considerentele din Decizia Curții Constituționale nr. 824 din 7 iulie 2008. Instanța apreciază că nu este încălcat nici art. 1 din Primul Protocol la Convenție, deoarece autoarea excepției nu este lipsită de proprietatea sa, ci acesteia doar îi este îngrădit dreptul de a construi, imobilul putând fi folosit conform reglementărilor existente cu privire la acesta. Totodată, arată că, în stabilirea limitelor dreptului de proprietate, legiuitorul poate să acorde prevalență dreptului la un mediu sănătos. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autoarea excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. … (2)Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.“13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, precum și dispozițiilor art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate prin Decizia nr. 824 din 7 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, și Decizia nr. 1.416 din 17 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 10 februarie 2009, Decizia nr. 1.118 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 7 octombrie 2011, și prin Decizia nr. 299 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2012, constatând constituționalitatea acestora din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. … 15.Astfel, prin Decizia nr. 824 din 7 iulie 2008 și prin Decizia nr. 1.416 din 17 decembrie 2008, Curtea a statuat că dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 nu contravin exigențelor art. 44 din Constituție referitoare la garanțiile specifice dreptului de proprietate privată. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că dreptul de proprietate, prevăzut de art. 44 din Constituție, nu este un drept absolut, conținutul și limitele acestuia fiind stabilite de lege. … 16.Curtea a constatat că ocrotirea și garantarea dreptului la un mediu sănătos, prevăzut de art. 35 din Constituție, reprezintă scopul reglementării art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului. … 17.Referitor la dreptul de proprietate, prevăzut de art. 44 din Constituție, Curtea a reținut că acesta nu este un drept absolut. Potrivit alin. (1) al acestui text, „Conținutul și limitele acestor drepturi (dreptul de proprietate și creanțele asupra statului) sunt stabilite de lege“, ceea ce permite legiuitorului ca, în considerarea unor interese specifice, să instituie reguli care să armonizeze incidența și a altor drepturi fundamentale ale cetățenilor decât cel de proprietate, într-o interpretare sistematică a Constituției, astfel încât ele să nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate. … 18.Cu privire la limitele dreptului de proprietate, Curtea a reținut constant în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, „legiuitorul ordinar este așadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat“. De altfel, chiar art. 44 alin. (7) din Legea fundamentală prevede respectarea de către titularul unui drept de proprietate privată a tuturor „sarcinilor privind protecția mediului“. … 19.Prin urmare, Curtea a reținut ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege examinate contravin art. 44 alin. (1) și (2) și art. 53 din Constituție, referitoare la ocrotirea și garantarea dreptului de proprietate și la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, atât timp cât măsura dispusă de textul de lege criticat nu atinge dreptul în însăși substanța sa, ci instituie doar o limitare obiectivă și rezonabilă, în acord cu principiile fundamentale. … 20.Totodată, Curtea a reținut că limitarea exercițiului dreptului de proprietate impusă de textul de lege criticat are și o justificare socială și morală, având în vedere că respectarea riguroasă a acestor norme reprezintă un obiectiv major, protejarea mediului înconjurător, deci și a spațiului verde existent, și are o legătură directă cu nivelul de sănătate publică, ceea ce constituie o valoare de interes național. … 21.Atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, deoarece intrarea ulterioară în vigoare a dispozițiilor art. II din Legea nr. 135/2014 – conform cărora terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi decât după îndeplinirea procedurii de expropriere – nu afectează constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate. … 22.În realitate, susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate referitoare la pretinsa contrarietate dintre dispozițiile criticate și cele ale art. II din Legea nr. 135/2014 nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, cel mult, o chestiune de aplicare a legii, care intră în competența de soluționare a instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Costas Athanassiou Investments – S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.128/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește