DECIZIA nr. 300 din 7 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 lit. b) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, excepție ridicată de Dragoș Zamfirescu în Dosarul nr. 13.361/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.713D/2017. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în susținerea criticilor, autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosarul cauzei note scrise și un set de înscrisuri. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât motivarea autorului vizează lipsa unor ipoteze din conținutul normei juridice, apreciind neconstituționalitatea normelor nu prin conținutul intrinsec al acestora, ci prin raportare, în opinia sa, la o lipsă de reglementare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 26 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 13.361/3/2017, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 lit. b) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dragoș Zamfirescu într-o cauză în care s-a solicitat recunoașterea calității de urmaș de erou-martir. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 3^1 lit. b) din Legea nr. 341/2004 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât, în mod discriminatoriu, îi exclud din categoria urmașilor eroului-martir pe frații acestuia, apreciind că și această categorie de rude suferă un mare prejudiciu moral, în considerarea gradului de rudenie foarte apropiat. Autorul excepției apreciază că situația sa de fapt (decesul fratelui în Revoluția din Decembrie 1989) este asemănătoare cu cea a părinților săi, cărora le este recunoscută de lege calitatea de urmaș de erou-martir, încât nu se justifică obiectiv și rațional o diferență de tratament juridic. … 7.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată, legiuitorul având întreaga libertate de a alege ce categorie de rude să recompenseze în situația dedusă judecății.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, întrucât motivarea autorului vizează lipsa unor ipoteze din conținutul normei juridice, apreciind neconstituționalitatea nu prin raportare la conținutul intrinsec al normei, ci prin raportare la o omisiune, o lacună a textului, care, în opinia sa, ar trebui să îl includă și pe fratele eroului-martir în categoria urmașilor acestuia. Mai mult, textul de lege criticat nu este discriminatoriu, având în vedere că nu afectează un drept fundamental, recunoscut și garantat de Constituție tuturor cetățenilor, ci reglementează o categorie de beneficiari ai unor drepturi acordate de legiuitor în virtutea unor considerente morale, astfel încât Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare, are deplina libertate de a aprecia conținutul acestor beneficii și sfera persoanelor îndreptățite să le primească. … 10.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul de a reglementa printre persoanele îndreptățite să beneficieze de prevederile prezentei legi și pe frații eroilor-martiri, alături de soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și copiii acestuia. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3^1 lit. b) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: […] … b)urmaș de erou-martir – persoanele îndreptățite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și copiii acestuia;“. … 14.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Legea nr. 341/2004 reglementează modalitățile de exercitare a recunoștinței față de eroii-martiri, persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și luptătorii participanți la acțiunile desfășurate pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și grija față de urmașii eroilor-martiri, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987. … 16.Prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragrafele 39-43, Curtea a reținut că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. Această lege stabilea titlurile ce puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, după cum urmează: „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“, „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri. Legea nr. 341/2004 a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“ se referă, în Legea nr. 341/2004, la trei categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calitățile și titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate și completate unele dispoziții din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“, „Luptător cu Rol Determinant“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condițiile legii, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. … 17.Curtea reține că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 341/2004, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3^1 lit. b) din lege, respectiv titlurile de urmaș de erou-martir, primesc o indemnizație lunară reparatorie, calculată pe baza coeficienților de multiplicare ce sunt aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, astfel: a) soț supraviețuitor al eroului martir – un coeficient de 1,10; b) părinte al eroului martir – un coeficient de 1,10; c) copil al eroului-martir – un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, indiferent în întreținerea cui se află, și un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani. … 18.Curtea observă că, relativ la rudenie, art. 406 din Codul civil prevede că rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenței unei persoane dintr-o altă persoană și poate fi ascendentă sau descendentă. Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. Gradul de rudenie se stabilește astfel: a) în linie dreaptă, după numărul nașterilor: astfel, copiii și părinții sunt rude de gradul întâi, nepoții și bunicii sunt rude de gradul al doilea; b) în linie colaterală, după numărul nașterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun și coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, frații sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătușa și nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea. … 19.Curtea reține că, în funcție de materia reglementată, legiuitorul a dat relevanță relațiilor de familie în mod diferit. Astfel, în materia dreptului la moștenire, potrivit art. 963 alin. (1) din Codul civil, aceasta se cuvine, în ordine, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, și anume descendenților, ascendenților și colateralilor acestuia, după caz. În materia obligației de întreținere, art. 516 din Codul civil, cu denumirea marginală Subiectele obligației de întreținere, la alin. (1) prevede că obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege. În materie penală, spre exemplu, art. 301 alin. (1) din Codul penal, cu denumirea marginală Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, prevede că fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani. … 20.În materia reglementată de Legea nr. 341/2004, Curtea reține că, prin instituirea categoriei persoanelor îndreptățite să beneficieze de prevederile legii, legiuitorul a dat relevanță relațiilor de familie privind soțul supraviețuitor și rudele de gradul I, respectiv copiii și părinții eroului-martir. … 21.Ca atare, față de cele prezentate, Curtea constată că termenul de „urmaș“ folosit în cuprinsul Legii nr. 341/2004 trebuie interpretat în contextul reglementării, în această materie având un înțeles de sine stătător și nu de urmaș – moștenitor în sensul dispozițiilor Codului civil. … 22.Cu privire la modul de acordare a indemnizațiilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, Curtea s-a pronunțat, cu valoare de principiu, prin Decizia nr. 1.087 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, și Decizia nr. 807 din 21 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 29 august 2011, statuând că legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Curtea a observat că evenimentul care a determinat acordarea indemnizației, decesul eroului-martir, este același pentru toate categoriile de urmași, însă situația fiecărei categorii în parte este diferită de a celorlalte. Astfel, în ceea ce privește indemnizația acordată fiecăruia dintre copiii eroului-martir, Curtea a constatat că legiuitorul a folosit un raționament similar celui din reglementarea în materia dreptului familiei, respectiv a pornit de la prezumarea stării de nevoie în care se află copiii până la majorat. În consecință, pentru copiii eroului-martir, s-a reglementat acordarea indemnizației până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, prezumându-se că acesta este momentul până la care se află în incapacitate de muncă, așa încât părintele decedat ar fi fost obligat să le acorde întreținere, în temeiul relației de filiație. Referitor la soțul eroului-martir, legiuitorul a căutat să compenseze prin indemnizație lipsirea de sprijinul material firesc pe care soții și-l acordă în timpul căsătoriei. Prin urmare, Curtea a constatat că acordarea indemnizației diferă în funcție de situația categoriilor de urmași ai eroului-martir, respectiv de relațiile juridice în care acesta se afla, înainte de deces, cu fiecare categorie în parte. Or, în ceea ce privește acordarea indemnizației, legiuitorul a prevăzut soluții diferite, deoarece situațiile urmașilor sunt diferite, astfel încât Curtea a respins critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. … 23.Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 24.Aplicând aceste considerente de principiu la speța de față, Curtea constată că stabilirea persoanelor ce intră în categoria urmașilor de erou-martir, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, reprezintă opțiunea legiuitorului, în funcție de relațiile juridice în care acesta se afla, înainte de deces, cu fiecare categorie în parte.  … 25.Având în vedere cele referite, critica de neconstituționalitate formulată în raport cu prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) este neîntemeiată.  … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dragoș Zamfirescu în Dosarul nr. 13.361/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 3^1 lit. b) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește