DECIZIA nr. 300 din 3 mai 2018

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. d) și e),art. 68 și ale art. 77 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Eugeniu Dragoș Petria în Dosarul nr. 5.370/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.511D/2016. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 martie 2018, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, față de cererea formulată de autorul excepției, în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 și al celor ale art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a acordat termen de judecată la data de 24 aprilie 2018. Dezbaterile din ședința publică din 24 aprilie 2018 au avut loc în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, și a autorului excepției și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 3 mai 2018, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Sentința civilă nr. 915 din 11 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.370/3/2015, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. d) și e), art. 68 și ale art. 77 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Eugeniu Dragoș Petria, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv anularea unei dispoziții emise de Primăria Sectorului 3 București. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că Legea nr. 215/2001 este neconstituțională, prin omisiunea de a preciza răspunderea primarilor și primăriilor pentru actele/faptele lor și, astfel, se creează imunitatea acestora. Totodată, se susține că aceste autorități sunt discriminate pozitiv, plasate în afara cadrului constituțional cu încălcarea art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală. De asemenea, autorul apreciază că, prin textele de lege criticate, art. 21 din Constituție este golit de conținut, deoarece dispozițiile Legii nr. 215/2001, protejând primarul/primăria, au drept consecință respingerea tuturor contestațiilor/acțiunilor în justiție formulate împotriva acestor autorități cu motivarea că nu au calitate procesuală. … 5.Autorul consideră că Legea nr. 215/2001 nu precizează către cine pot fi îndreptate acțiunile în justiție și, ca atare, „este evidentă tactica de diminuare a numărului acțiunilor în justiție formulate împotriva primarului și primăriei“. Autorul afirmă că Primăria Sectorului 3 București, prin actele depuse la dosarul cauzei, nu a precizat cine trebuia să stea în judecată și, ca atare, pentru a fi sigur că nu se respinge acțiunea, a formulat cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu primăria, consiliul local și poliția locală. Prin urmare, consideră că Legea nr. 215/2001 contravine art. 21 alin. (1),(2) și (3) din Constituție. … 6.În final, autorul excepției consideră că Legea nr. 215/2001 contravine prevederilor constituționale ale art. 52 și 53, deoarece în cuprinsul actului normativ nu sunt menționați cei care săvârșesc abuzuri.  … 7.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul netemeiniciei excepției invocate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția invocată este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie.  … 10.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere reținut în Decizia nr. 1.071 din 8 septembrie 2009, Decizia nr. 748 din 12 mai 2009 și Decizia nr. 855 din 16 iunie 2009. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. d) și e),art. 68 și ale art. 77 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Însă, din examinarea notelor scrise depuse de autor în motivarea criticii, rezultă că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. d) și e),art. 68 și ale art. 77 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din data de 20 februarie 2007, dispoziții care au următorul cuprins: – Art. 1 alin. (2):În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: […]d)autorități deliberative – consiliul local, consiliul județean, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor; … e)autorități executive – primarii comunelor, orașelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului București și președintele consiliului județean; […]; … 

 … – Art. 68: (1)În exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.(2)Prevederile art. 48 și ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.; … – Art. 77: „Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.“ …  … 14.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată netemeinicia acesteia din perspectiva argumentelor ce vor fi expuse. … 16.Astfel, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate definesc autoritățile deliberative și pe cele executive, stabilesc actele emise de primar și structura funcțională a primăriei.  … 17.În ceea ce privește susținerea autorului excepției potrivit căreia Legea nr. 215/2001 contravine prevederilor constituționale ale art. 21, prin omisiunea de a preciza răspunderea primarilor și primăriilor pentru actele/faptele lor și, astfel, creându-se imunitatea acestora, Curtea reține că, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale. … 18.Potrivit art. 25 și art. 61 alin. (2) și (3) din Legea nr. 215/2001, primarul este ales local, îndeplinește o funcție de autoritate publică, își exercită mandatul în condițiile legii și asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii, iar pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa, beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.  … 19.Cu privire la răspunderea primarilor, Curtea reține că, potrivit art. 128 alin. (1) din Legea administrației publice locale, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului București, primarii și viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale răspund, după caz, contravențional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii. Relativ la răspunderea primarilor, prin Decizia nr. 1.611 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2011, și Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din data de 29 ianuarie 2014, Curtea a statuat că „ținând seama de sfera atribuțiunilor ce intră în competența primarului, care prin excelență au conotații de putere publică, apare justificată vocația primarului la calitatea de subiect activ pentru infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum și pentru cele de corupție. În caz contrar, se poate desprinde concluzia că primarul este deasupra legii, neputând fi cercetat și pedepsit pentru săvârșirea unor infracțiuni care aduc atingere activităților de interes public, cum ar fi de exemplu cele de abuz în serviciu contra intereselor publice, de luare de mită, de primire de foloase necuvenite, de fals intelectual și altele, fapt care ar fi incompatibil cu funcționarea statului de drept“. … 20.În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, primarul emite dispoziții, care prin natura lor sunt acte administrative, supuse controlului de legalitate al prefectului în condițiile legii care îi reglementează activitatea [art. 115 alin. (1) și (7) din Legea nr. 215/2001] și, pe cale de consecință, acțiunii în contencios administrativ. … 21.Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale, iar, potrivit art. 21 alin. (1) și art. 62 alin. (1) din lege, în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean. Așadar, pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul stă în judecată ca reprezentant legal, și nu în nume personal. Totodată, primarul poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție. … 22.Ca atare, în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de primar, iar citarea acestora se va face prin primar, la sediul primăriei. … 23.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că liberul acces la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări, competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești revenindu-i legiuitorului, fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2). Ca atare, pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiției, prin sesizarea instanței competente cu o cerere de chemare în judecată. … 24.Dreptul comun în materia controlului actelor administrative îl constituie Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevede, la art. 1 alin. (1), că „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public“. … 25.În jurisprudența sa, a se vedea Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 8 mai 2017, paragraful 34, și Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 10 august 2015, paragraful 19, instanța de contencios constituțional a reținut că art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general în care persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h) din lege, respectiv în termenul de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede altul, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Din economia textelor de lege menționate, Curtea a constatat că art. 8 din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general pentru înlăturarea vătămării provocate prin acte administrative cu caracter individual, acțiuni sau omisiuni ale organelor administrative, admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ fiind condiționată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din lege și de respectarea unor termene legale. … 26.Prin urmare, pe parcursul soluționării cererii de către instanța de contencios administrativ, părțile din litigiu își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție sub niciun aspect. … 27.De asemenea, Curtea nu poate reține nici susținerea potrivit căreia Legea nr. 215/2001 nu precizează către cine pot fi îndreptate acțiunile în justiție, având în vedere că, potrivit art. 155 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, vor fi citate unitățile administrativ-teritoriale și celelalte persoane juridice de drept public, prin cei însărcinați să le reprezinte în justiție, la sediul acestora. … 28.În final, Curtea constată că nu pot fi primite criticile referitoare la încălcarea art. 52 și art. 53 din Constituție, deoarece autorul nu motivează în ce constă contrarietatea textelor de lege cu dispozițiile constituționale, simpla afirmație potrivit căreia „în cuprinsul actului normativ nu sunt menționați cei care săvârșesc abuzuri“ nu constituie motivarea excepției raportată la normele constituționale invocate. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugeniu Dragoș Petria în Dosarul nr. 5.370/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. d) și e),art. 68 și ale art. 77 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește