DECIZIA nr. 300 din 18 mai 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 30 august 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 87 28/04/2017
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 426
ActulREFERIRE LALEGE 161 19/04/2003
ActulREFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 87
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ART. 1REFERIRE LALEGE 87 28/04/2017
ART. 1REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003
ART. 1REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ART. 2REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 57
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 58
ART. 3REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ART. 3REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003
ART. 3REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 4REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017
ART. 4REFERIRE LALEGE 1 05/01/2011
ART. 4REFERIRE LALEGE 1 05/01/2011 ART. 96
ART. 4REFERIRE LALEGE 286 06/07/2006
ART. 4REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ART. 5REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 25
ART. 5REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 6REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017
ART. 6REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ART. 6REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003
ART. 11REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE 87 28/04/2017 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003
ART. 13REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 87
ART. 14REFERIRE LALEGE 87 28/04/2017
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 14REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 45 22/01/2019
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 71 22/02/2018
ART. 17REFERIRE LALEGE 87 28/04/2017
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 12 19/01/2016
ART. 17REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 12 19/01/2016
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 225 15/02/2011
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 12 19/01/2016
ART. 19REFERIRE LAOUG 49 26/06/2014
ART. 19REFERIRE LALEGE 1 05/01/2011 ART. 96
ART. 19REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 167 17/03/2015
ART. 22REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017
ART. 22REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 1
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 34 04/02/2020
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 71 22/02/2018
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 838 27/05/2009
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 218 09/04/2019
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 26REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 39 30/01/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 320 30/05/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 294 25/05/2023





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, și ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Virgil Popa, de Astrid Cora Fodor și de Andrei Peti în dosarele nr. 58/57/2016/a1, nr. 59/57/2016/a1, respectiv nr. 247/43/2016/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 761D/2019, nr. 1.528D/2019 și nr. 3.020D/2019.2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 5 mai 2022, în prezența avocatului Lucian Chirilă pentru autorii excepției Virgil Popa și Astrid Cora Fodor și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când Curtea a dispus conexarea dosarelor nr. 1.528D/2019 și nr. 3.020D/2019 la Dosarul nr. 761D/2019, care a fost primul înregistrat, și, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 18 mai 2022, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:3.Prin încheierile din 14 februarie 2019, 16 mai 2019 și 11 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 58/57/2016/a1, nr. 59/57/2016/a1, respectiv nr. 247/43/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 și ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Virgil Popa, de Astrid Cora Fodor și de Andrei Peti în cadrul soluționării unor cauze având ca obiect anularea unor rapoarte privind constatarea stării de incompatibilitate emise în anul 2016 de Agenția Națională de Integritate.4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu au fost adaptate de legiuitor noii realități juridice create prin adoptarea Legii nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, lege specială în domeniul exercitării demnităților publice locale, precum și a Legii educației naționale nr. 1/2011. Prin adoptarea Legii nr. 128/2017 s-a exceptat de la regimul incompatibilităților situația ce a generat emiterea rapoartelor de evaluare contestate în cauze. Prin modificările succesive aduse normelor care reglementau exercitarea funcției de viceprimar, textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 (forma inițială) a creat o serie de inadvertențe, fiind lipsit de claritatea, accesibilitatea sau previzibilitatea legii, încălcând astfel principiul securității raporturilor juridice și principiul legalității, fiind contrar dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Faptul că în practica activității de evaluare, „Agenția Națională de Integritate a identificat sute de cazuri de incompatibilitate a viceprimarilor – care aveau, prin efectul legii, și calitatea de consilier local – exercitând în temeiul Legii educației naționale nr. 1/2011 calitatea de membru în consiliile de administrație ale unităților școlare“, demonstrează lipsa de claritate și previzibilitate a legii, încălcându-se, astfel, prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Însuși legiuitorul a recunoscut, în expunerea de motive a Legii nr. 128/2017, lipsa de claritate a art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Mai trebuie avută în vedere neconcordanța generată de dispozițiile art. 96 alin. (2) și (5) ale Legii nr. 1/2011 privitoare la obligativitatea participării unui reprezentant al consiliului local în consiliile de administrație ale unităților școlare și preșcolare.5.În ceea ce privește neconstituționalitatea articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 se susține că adoptarea textului modificator al art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu elimină integral neconstituționalitatea vechiului text. Totodată, dat fiind faptul că starea de incompatibilitate se definitivează în momentul finalizării procedurii judiciare de contestare a raportului de evaluare, fiind în situația de facta pendentia, noul text este lipsit de claritate și predictibilitate juridică, putând genera interpretări discriminatorii. Astfel, efectul constatării stării de incompatibilitate generează activarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 vizând interdicția de a ocupa timp de 3 ani funcțiile respective, iar „afectând capacitatea civilă, legea nouă ar trebui să retroactiveze deoarece, astfel, interdicția generată de starea de incompatibilitate nu s-ar aplica“. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul neretroactivității legii.6.În concluzie, pentru evitarea lipsei de predictibilitate, dar și pentru evitarea unor situații discriminatorii în raport cu alți viceprimari aflați în situații similare, se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii cu rezervă de interpretare care să prevadă că textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, așa cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, este constituțional numai în măsura în care prevederile sale se aplică și situațiilor în care rapoartele de evaluare a stării de incompatibilitate întocmite anterior Legii nr. 128/2017 nu s-au definitivat.7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența constantă a Curții Constituționale. Referitor la criticile privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, instanța observă că autorii își formulează critica din perspectiva modului în care inspectorii Agenției Naționale de Integritate aplică textul de lege criticat. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate revine instanței judecătorești.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorilor excepției prezent la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017.12.Dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 aveau, la data întocmirii rapoartelor de evaluare de către Agenția Națională de Integritate, următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: […] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;“. 13.Curtea reține că partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, având următorul cuprins: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități:“.14.Ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017.15.De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu următorul cuprins: „Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […] 2. La articolul 87 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: […] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație;“.16.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii.17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 12 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 30 martie 2016, sau prin Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 526 din 26 iunie 2018, sau prin Decizia nr. 45 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 3 mai 2019, constatând constituționalitatea acestora.18.Astfel, la paragraful 15 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, precitată, Curtea a reținut că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilități care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011).19.Curtea a mai reținut, la paragraful 16 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, că prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 se instituie mai multe situații de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate, autorul excepției se afla în situație de incompatibilitate întrucât deținea atât funcția de primar, cât și pe cea de membru al consiliului de administrație al unei instituții publice. În perioada în care autorul excepției a exercitat și funcția de primar și pe aceea de membru în consiliul de administrație al școlii, art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, prevedea că în componența consiliului de administrație intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanți ai părinților, un reprezentant al consiliului local și un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuși. Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost modificat, în sensul că din consiliul de administrație al școlii fac parte, pe lângă ceilalți reprezentanți, și primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea a observat că autorul critică, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii de către Agenția Națională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituționalitate. În acest sens, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa în materie, a constatat că susținerile privind înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății. 20.Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcțiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparțialității, protejare a interesului public (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27). 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.22.Referitor la dispozițiile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, Curtea reține că autorii excepției solicită pronunțarea unei decizii cu rezervă de interpretare care să prevadă că textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, așa cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, este constituțional numai în măsura în care prevederile sale se aplică și situațiilor în care rapoartele de evaluare a stării de incompatibilitate întocmite anterior Legii nr. 128/2017 nu s-au definitivat.23.Or, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa cu privire la succesiunea în timp a soluțiilor legislative criticate, acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, încadrându-se în marja sa de apreciere cu privire la stabilirea regimului incompatibilităților, iar instanța judecătorească analizează aplicarea legii la cazul dedus judecății (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018, paragraful 21). Totodată, Curtea a reținut că interpretarea și aplicarea legii vizează identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 34 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 25 iunie 2020, paragraful 27). 24.Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de aplicarea legii. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție (a se vedea și Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25).25.În concluzie, stabilirea în concret a dispozițiilor de lege aplicabile cauzei, ca urmare a aplicării legii în timp, revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale incidente și a principiilor de drept aplicabile.26.Având în vedere că, referitor la dispozițiile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, critica formulată de autorii excepției vizează modul de aplicare a legii, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii în concret la o cauză, mai exact de aplicarea legii în timp.27.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a acestora urmează să fie respinsă ca inadmisibilă prin prisma art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992.28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Virgil Popa, de Astrid Cora Fodor și de Andrei Peti în dosarele nr. 58/57/2016/a1, nr. 59/57/2016/a1, respectiv nr. 247/43/2016/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale aceleiași instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. Valer DORNEANU,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x