DECIZIA nr. 30 din 4 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 în redactarea anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, excepție ridicată de Asocierea RER Ecologic Service Buzău – S.A. – RER Ecologic Service București REBU – S.A., prin liderul asocierii RER Ecologic Service Buzău – S.A. din Buzău, și de Rosal Grup – S.A. din București în Dosarul nr. 1.476/33/2016 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.382D/2017 al Curții Constituționale.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a revizuirii motivată de încălcarea principiului priorității dreptului european, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a clarificat această problemă, prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016. Cu privire la criticile referitoare la pretinsa nesocotire a principiului separației puterilor în stat, arată că sunt, de asemenea, neîntemeiate, în considerarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, consacrat de art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 527/2017 din 8 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.476/33/2016, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, excepție ridicată de Asocierea RER Ecologic Service Buzău – S.A. – RER Ecologic Service București REBU – S.A., prin liderul asocierii RER Ecologic Service Buzău – S.A. din Buzău, și de Rosal Grup – S.A. din București, într-o cauză având ca obiect soluționarea căii de atac a revizuirii introduse cu privire la decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluj într-un litigiu referitor la achiziții publice prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei decizii a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate nu sunt accesibile și previzibile, având o redactare defectuoasă, generatoare de confuzii și incertitudini, permițând diferite interpretări. Aceasta deoarece, pe de o parte, textul criticat nu prevede care este termenul în care poate fi formulată revizuirea pentru motivul special prevăzut de acesta și de când începe să se calculeze acest termen, în condițiile în care a fost constatată neconstituționalitatea tezei a doua din norma care reglementa aceste aspecte. Având în vedere că legiuitorul nu a intervenit pentru a pune în acord prevederea neconstituțională în 45 de zile, precum și faptul că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 se completează cu cele din Codul de procedură civilă, în practica judiciară s-au adoptat soluții diferite în ceea ce privește termenul de exercitare a căii extraordinare de atac. Se susține că prevederile de lege criticate nu sunt clare nici în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire, instanțele judecătorești fiind nevoite să aplice prin analogie unul sau altul dintre motivele de revizuire prevăzute la art. 509 din Codul de procedură civilă, ceea ce duce în mod evident la adoptarea unor soluții diferite, de natură să încalce principiul egalității în drepturi. … 6.Se susține că este nesocotit și principiul separației puterilor în stat, întrucât o dispoziție legală nu își poate înceta aplicabilitatea decât prin abrogarea de către legiuitor. Punerea în acord cu Constituția a dispozițiilor legale constatate ca fiind neconstituționale este, potrivit art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, atributul exclusiv al legiuitorului, astfel încât o eventuală interpretare care să realizeze această funcție specifică puterii legislative nu poate fi realizată de către Curtea Constituțională. Or, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale, art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu mai are același înțeles cu cel avut la momentul intrării în vigoare, astfel că este evident că s-a realizat o modificare/completare a acestui articol, pe care numai legiuitorul o putea face. Se precizează că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, s-a constatat neconstituționalitatea Legii nr. 299/2011 prin care fuseseră abrogate în totalitate dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. După publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, acestea au reintrat în fondul activ al legislației, modificându-se față de forma avută la momentul abrogării acestui articol. Posibilitatea Curții Constituționale de a repune în vigoare dispoziții legale abrogate încalcă principiul separației puterilor în stat, recunoscându-i-se acestei autorități un rol legislativ activ.  … 7.Se mai arată că este important să se stabilească în ce condiții se poate invoca încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, în situația în care revizuentul nu a invocat-o în faza soluționării dosarului înainte de emiterea unei decizii definitive. Având în vedere specificul căii de atac a revizuirii (de retractare) de a nu se reanaliza fondul cauzei pentru motive ce nu au fost invocate în fața instanței a cărei revizuire se solicită, este evident că o eventuală analiză a încălcării dreptului comunitar care nu a fost invocată în fața acestei instanțe, dar care este invocată pentru prima dată în fața instanței de revizuire, ar însemna rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii de reformare, situație care este determinată de lipsa de previzibilitate a conținutului art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Practic, acest nou motiv de revizuire, fără a stabili în mod concret condițiile de admisibilitate ale acesteia, nu tinde spre retractarea deciziei, ci implică o rejudecare a fondului raportat la motive care nu au fost invocate inițial, din culpa părților. Așadar, în temeiul principiului securității juridice și al transparenței/echității și previzibilității, este important ca textul art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 să cuprindă condițiile/limitele clare de admisibilitate a căii de atac a revizuirii. … 8.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, subliniind necesitatea existenței în legislația națională a cazului de revizuire cuprins în textul de lege criticat.  … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, potrivit art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere specifice dreptului administrativ, astfel că judecătorul și părțile interesate dispun de reperele necesare stabilirii condițiilor de admisibilitate, astfel că nu poate reține încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. În ceea ce privește discriminarea invocată învederează că simplele divergențe de jurisprudență nu pot constitui un tratament diferențiat, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție. Consideră că este neîntemeiată și critica referitoare la încălcarea principiului separației puterilor în stat și cele ale art. 61 din Legea fundamentală.  … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, în redactarea anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că autorii acesteia critică teza întâi a art. 21 alin. (2), care avea, la data ridicării excepției, următoarea redactare: „(2) Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive prin încălcarea principiului priorității dreptului Uniunii Europene, reglementat la art. 148 alin. (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată (…).“ … 14.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) care instituie principiul separației puterilor în stat, respectiv principiul legalității, în componenta privitoare la calitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 61 alin. (1) care consacră rolul Parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării, art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. k) care enumeră categoriile de legi și stabilește că reglementarea contenciosului administrativ se realizează prin lege organică, art. 146 lit. l) potrivit căruia Curtea Constituțională îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a acesteia și în art. 147 alin. (1) privind încetarea efectelor juridice ale dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 1.609 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2011, a constatat că este neconstituțională teza a doua a art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, care, la momentul pronunțării deciziei, avea următorul conținut: „Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată. Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivată a părții interesate, în termen de 15 zile de la pronunțare. Cererea de revizuire se soluționează de urgență și cu precădere, într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare.“  … 16.Deși prin decizia menționată a fost admisă excepția de neconstituționalitate doar cu privire la teza a doua din art. 21 alin. (2), acesta a fost în întregime abrogat, prin Legea nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 22 decembrie 2011, ceea ce a însemnat că s-a eliminat posibilitatea formulării unei cereri de revizuire, în materia contenciosului administrativ, pe motivul încălcării principiului priorității dreptului comunitar.  … 17.Ca atare, ulterior, prin Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2013, Curtea Constituțională a sancționat acest demers, constatând că Legea nr. 299/2011 este neconstituțională, fiind adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului. Astfel, Curtea a reținut că Senatul, în calitate de Cameră decizională, s-a îndepărtat de sensul prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituție, deturnând obligația legiuitorului de punere de acord a textului neconstituțional cu normele fundamentale și abătându-se de la intenția inițiatorilor, care propuseseră o formulare concordantă cu Decizia nr. 1.609 din 9 decembrie 2010. Totodată, Curtea a constatat și încălcarea art. 148 alin. (2) din Constituție care consacră prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, ca urmare a faptului că prin Legea nr. 299/2011 a fost înlăturat un mijloc procedural care permitea redeschiderea unor procese soluționate irevocabil, dar în cursul cărora s-a încălcat dreptul Uniunii Europene.  … 18.Prin Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, Curtea a clarificat și efectele constatării neconstituționalității Legii nr. 299/2011, subliniind că dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 vor continua să producă efecte juridice după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, cu excepția prevederilor cuprinse în teza a doua a textului, declarate ca neconstituționale prin Decizia nr. 1.609 din 9 decembrie 2010. Curtea a observat că, în perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a legii de abrogare – Legea nr. 299/2011 -, respectiv 25 decembrie 2011, și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, de constatare a neconstituționalității normei abrogatoare, dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 au fost abrogate și nu au produs efecte juridice, însă, după publicarea deciziei menționate, acestea au reintrat în fondul activ al legislației. … 19.Curtea reține că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate critică, mai întâi, lipsa de previzibilitate a art. 21 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, ca urmare a faptului că, după constatarea neconstituționalității tezei a doua a art. 21 alin. (2), nu mai sunt precizate condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire pentru motivul încălcării dreptului european, mai exact termenul în care se poate introduce și momentul de la care acesta începe să curgă.  … 20.Curtea constată că această critică nu poate fi reținută, având în vedere că, în exercitarea rolului său constituțional de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii de către celelalte instanțe judecătorești, consacrat prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit cu forță obligatorie, prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 23 mai 2017, că termenul în care poate fi formulată cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 este de o lună și curge de la data comunicării hotărârii definitive, supusă revizuirii.  … 21.Pentru a decide astfel, Înalta Curte a observat (paragraful 86) că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, care reprezintă norma specială, se completează cu dispozițiile art. 511 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care reglementează termenul general de revizuire de o lună. Această statuare s-a bazat pe faptul că, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte“ (paragraful 89). Totodată, Înalta Curte a observat că, în condițiile noului Cod de procedură civilă, problema legată de comunicarea hotărârilor judecătorești supuse revizuirii nu se mai pune, datorită prevederilor art. 427 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă“, astfel că termenul de revizuire va curge de la data comunicării hotărârii definitive, supusă revizuirii (paragrafele 105 și 106). … 22.Pentru evidențierea pretinsei lipse de precizie și claritate a art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se arată, de asemenea, că, având în vedere specificul căii de atac a revizuirii, ca o cale de atac de retractare, prin care nu se reanalizează fondul cauzei pentru motive ce nu au fost invocate în fața instanței a cărei revizuire se solicită, o eventuală analiză a încălcării dreptului european care nu a fost invocată în fața acestei instanțe și care este invocată pentru prima dată în fața instanței de revizuire ar însemna rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii de reformare. Curtea observă că problematica admisibilității revizuirii din perspectiva momentului în care a fost invocată încălcarea dreptului european în cronologia procesului a fost clarificată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, mai sus amintită. Astfel, instanța supremă a statuat (paragraful 78) că nu este necesar ca partea să fi invocat în cursul soluționării procesului încălcarea vreunui text din dreptul european, însă trebuie să fi invocat dreptul subiectiv ocrotit de dreptul european, chiar dacă nu s-a referit la incompatibilitatea normei interne cu dreptul european. Altminteri, ar fi inadmisibil ca, sub cuvânt de prioritate a dreptului european, să se invoce în revizuire un motiv de nelegalitate cu totul nou, întrucât caracterul extraordinar al căii de atac se opune unui asemenea demers.  … 23.În consecință, instanța supremă a clarificat modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 554/2004, statuând că cererea de revizuire este admisibilă în baza unor decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, indiferent de momentul pronunțării acestora și de împrejurarea invocării sau neinvocării în litigiul de bază a dispozițiilor de drept european preexistente, încălcate prin hotărârea a cărei revizuire se cere (paragraful 81). Astfel, Înalta Curte a arătat că este lipsită de relevanță neinvocarea în litigiul de bază a dispozițiilor de drept european preexistente, presupus încălcate prin hotărârea a cărei revizuire se cere, întrucât, potrivit principiului iura novit curia, consacrat de art. 22 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă, judecătorul, respectând limitele învestirii sale, este în drept, în virtutea prerogativelor sale jurisdicționale, să dea cererii calificarea juridică exactă și să facă aplicarea normelor juridice incidente. Instanța trebuie să aplice dreptul, care îi este cunoscut, inclusiv dreptul european și hotărârile interpretative ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, care au caracter obligatoriu pentru instanțele statelor membre și se bucură de prioritate în aplicare, potrivit art. 148 alin. (2) din Constituție (paragraful 83 din decizia menționată). … 24.Autorii excepției de neconstituționalitate critică, totodată, faptul că textul de lege criticat a fost modificat printr-o decizie interpretativă a Curții Constituționale, iar nu de către Parlament, potrivit competenței legislative unice a acestuia, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituție, referitoare la efectele deciziilor de constatare a neconstituționalității. În același timp, au rămas nereglementate condițiile de admisibilitate ale revizuirii. Față de această critică, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că poate utiliza tehnica deciziilor de admitere cu rezervă de interpretare pentru a corecta viciile de neconstituționalitate, reușind astfel, în același timp, să evite perturbarea securității juridice care ar putea să apară, în unele cazuri, ca urmare a constatării neconstituționalității pure și simple a unui text de lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 216 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 23 iulie 2013, Decizia nr. 417 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 2 decembrie 2013, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din data de 30 iunie 2017). … 25.În ceea ce privește încălcarea art. 147 alin. (1) din Constituție prin revigorarea unui text de lege abrogat, ca urmare a constării neconstituționalității legii abrogatorii, această problematică a mai format obiectul analizei Curții Constituționale, care a statuat că efectul specific al deciziilor Curții Constituționale de constatare a neconstituționalității dispozițiilor legale de abrogare dă expresie și eficiență – în situația particulară a constatării neconstituționalității actului abrogator și a lipsei intervenției Parlamentului sau Guvernului pentru punerea de acord a prevederilor neconstituționale cu dispozițiile Constituției – normelor constituționale cuprinse în art. 142 alin. (1) care consacră rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției și în art. 147 alin. (4) care statuează că deciziile Curții sunt general obligatorii. Instanța de contencios constituțional a reținut, așadar, că în astfel de cazuri nu intervine o abrogare a unui act de abrogare anterior, pentru a se putea reține incidența dispozițiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000 – dispoziții opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare (Decizia nr. 417 din 15 octombrie 2013, mai sus citată). Curtea a arătat, totodată, că pierderea legitimității constituționale este o sancțiune diferită și mult mai gravă decât abrogarea unui text normativ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din data de 1 noiembrie 2013). … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asocierea RER Ecologic Service Buzău – S.A. – RER Ecologic Service București REBU – S.A., prin liderul asocierii RER Ecologic Service Buzău – S.A. din Buzău, și de Rosal Grup – S.A. din București în Dosarul nr. 1.476/33/2016 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 februarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește