DECIZIA nr. 3 din 31 ianuarie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ana Alexa, Evdochia Andrian, Antoneta Boca, Aurica Burian, Georgeta-Brândușa Cazan, Liviu Corneanu, Carmen-Liliana Corneanu, Elisaveta Cojocari, Gheorghe Crețu, Viorica Crețu, Maria Dumitrean, Lucia Lupașcu, Sorin Nica și Nicoleta Vancea în Dosarul nr. 1.646/86/2018 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 693D/2019. … 2.La apelul nominal se prezintă pentru autorii excepției de neconstituționalitate doamna avocat Oana Raluca Tîrnovan, din Baroul Suceava, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, la primul termen, din data de 13 decembrie 2022, la cererea a 12 din cei 14 autori ai excepției de neconstituționalitate, respectiv Evdochia Andrian, Antoneta Boca, Aurica Burian, Georgeta-Brândușa Cazan, Liviu Corneanu, Carmen-Liliana Corneanu, Elisaveta Cojocari, Gheorghe Crețu, Viorica Crețu, Maria Dumitrean, Lucia Lupașcu și Sorin Nica, prin care au solicitat amânarea judecății și acordarea unui termen în vederea angajării unui avocat. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, care precizează că dorește să depună înscrisuri în susținerea acesteia și solicită Curții să formuleze o adresă către Tribunalul Suceava în vederea comunicării dispozițiilor prin care asistenții judiciari au fost desemnați să redacteze hotărâri. Depune înscrisuri. … 5.Referitor la cererea formulată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, apreciind că probele solicitate nu ar trebui admise în cauză, având în vedere că instanța constituțională judecă în drept și prin raportare la Constituție, și nu prin raportare la practica instanțelor judecătorești. … 6.Curtea, în temeiul art. 255 din Codul de procedură civilă și al art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respinge cererea. … 7.În continuare, având cuvântul, reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, arătând, în esență, că în mod greșit asistenții judiciari au doar un rol consultativ, aceștia trebuind să aibă un rol deliberativ în condițiile în care intră în compunerea completelor de judecată. Deși Curtea s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, apreciază că înscrisurile depuse pot constitui un motiv de reviriment jurisprudențial. … 8.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât în susținerea acesteia se invocă aspecte referitoare la faptul că asistenții judiciari motivează hotărârile judecătorești la cererea completului de judecată din care fac parte. În subsidiar, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 375 din 30 mai 2017, paragrafele 38-40. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.646/86/2018, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ana Alexa, Evdochia Andrian, Antoneta Boca, Aurica Burian, Georgeta-Brândușa Cazan, Liviu Corneanu, Carmen-Liliana Corneanu, Elisaveta Cojocari, Gheorghe Crețu, Viorica Crețu, Maria Dumitrean, Lucia Lupașcu, Sorin Nica și Nicoleta Vancea într-o cauză având ca obiect soluționarea unui apel. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, în mod greșit, asistenții judiciari au doar un rol consultativ, și nu unul deliberativ, contrar faptului că, raportat la art. 426 din Codul de procedură civilă, asistentul judiciar este desemnat să redacteze hotărârea. … 11.Astfel, în prezent, asistenții judiciari intră în componența unor complete specializate ale instanțelor judecătorești. Asistenții judiciari au un rol consultativ, util judecății în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu, soluționarea cauzelor deduse judecății fiind hotărâtă de judecători. Prin urmare, consideră că reglementarea prezenței acestora în completele de judecată care soluționează conflictele de muncă, fără vot deliberativ, contravine prevederilor constituționale invocate. … 12.Se mai arată că asistenții judiciari, contrar dispozițiilor art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă, semnează minutele hotărârilor alături de judecători. În realitate, votul asistenților judiciari, majoritari în compunerea completului, capătă un caracter deliberativ. Mai mult, sintagma „complet de judecată“ este incompatibilă cu votul consultativ al asistenților judiciari ce intră în compunerea completelor de judecată care soluționează, în primă instanță, cauzele privind conflictele de muncă și asigurări sociale. … 13.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, susținerile reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevăd următoarele:– Art. 55 din Legea nr. 304/2004: (1)Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari. Dispozițiile art. 11 și ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.(2)Asistenții judiciari participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.; … – Art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Hotărârea se redactează de judecătorul care a soluționat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră și asistenți judiciari, președintele îl va putea desemna pe unul dintre aceștia să redacteze hotărârea.“ …  … 18.În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate se observă că art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă a fost modificat prin art. I pct. 40 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, având în prezent următorul cuprins: „Hotărârea se redactează de judecătorul care a soluționat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră și asistenți judiciari sau magistrați-asistenți, președintele îl va putea desemna pe unul dintre aceștia să redacteze hotărârea.“ … 19.De asemenea, Curtea observă că Legea nr. 304/2004 a fost abrogată prin art. 168 alin. (5) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.104 din 16 noiembrie 2022, lege care a intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicării, respectiv la 16 decembrie 2022. Dispozițiile art. 55 din Legea nr. 304/2004 se regăsesc, în prezent, la art. 60 din Legea nr. 304/2022, cu păstrarea soluției legislative criticate. … 20.Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, raportat la data demarării procesului, Curtea va analiza dispozițiile legale în redactarea criticată. … 21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparțial și egal pentru toți al justiției, ale art. 124 alin. (3) potrivit cărora „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii“, ale art. 126 alin. (1) privind realizarea justiției și ale art. 126 alin. (5) teza a doua privind înființarea de instanțe specializate. De asemenea, se invocă și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Analizând rolul asistenților judiciari, Curtea a reținut, în esență, în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 489 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 24 august 2017, paragrafele 29 și 30), că asistenții judiciari au un rol consultativ, util judecății în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu, soluționarea cauzelor deduse judecății fiind hotărâtă de judecători. Prin urmare, prezența acestora în completele de judecată care soluționează conflicte de muncă, fără vot deliberativ, constituie o normă de procedură, reglementată prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, și nu contravine prevederilor art. 124 alin. (3) și ale art. 126 alin. (1) și alin. (5) teza a doua din Constituție. … 23.De altfel, Curtea a observat că, prin Hotărârea din 23 aprilie 1987, pronunțată în Cauza Ettl și alții împotriva Austriei, paragrafele 38-40, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că participarea unor persoane specializate în diverse domenii de activitate, alături de magistrații de profesie, la soluționarea unor categorii de litigii nu contravine principiului independenței și imparțialității instanței, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, s-a reținut că statele membre ale Consiliului Europei oferă multiple exemple de complete de judecată la care participă, pe lângă magistrați, și persoane specializate în anumite domenii, persoane ale căror cunoștințe sunt necesare pentru soluționarea acelor litigii. … 24.Prin urmare, asistenții judiciari nu au un rol formal în soluționarea cauzelor, iar faptul că participă în completele de judecată care soluționează conflicte de muncă, fără vot deliberativ, nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorii excepției de neconstituționalitate, întrucât reglementarea criticată potrivit căreia asistenții judiciari participă la deliberări doar cu vot consultativ a fost impusă ca efect general obligatoriu al Deciziei Curții Constituționale nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002. Prin această decizie s-a reținut că votul deliberativ al asistenților judiciari în judecarea conflictelor și a litigiilor de muncă contravine principiilor imparțialității justiției și independenței judecătorilor, consacrate prin Legea fundamentală. Curtea a mai statuat că asistenții judiciari nu pot îndeplini în activitatea lor la instanțele de judecată decât o activitate de asistență la soluționarea de către judecător a cauzelor privind conflictele și litigiile de muncă, cu vot consultativ în luarea hotărârilor, iar nu o activitate de judecată, rezervată prin Legea fundamentală exclusiv judecătorului. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ana Alexa, Evdochia Andrian, Antoneta Boca, Aurica Burian, Georgeta-Brândușa Cazan, Liviu Corneanu, Carmen-Liliana Corneanu, Elisaveta Cojocari, Gheorghe Crețu, Viorica Crețu, Maria Dumitrean, Lucia Lupașcu, Sorin Nica și Nicoleta Vancea în Dosarul nr. 1.646/86/2018 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 ianuarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește