DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 7, ale art. 8 alin. (1)-(2^2), ale art. 9 alin. (1) și (4) și ale art. 18 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată de Ștefan Țacu și alții în Dosarul nr. 2.072/54/2014/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.924D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că în jurisprudența constantă a Curții Constituționale s-a statuat că transferul dreptului de proprietate se realizează la momentul emiterii deciziei de expropriere, ulterior consemnării cuantumului despăgubirii într-un cont deschis pe numele titularului dreptului de proprietate, astfel că sunt respectate prevederile art. 44 alin. (3) din Constituție în privința caracterului prealabil al despăgubirii. De asemenea, potrivit legii criticate, persoanele interesate au posibilitatea ca în termen de 20 de zile de la comunicarea listei imobilelor supuse exproprierii să se prezinte pentru stabilirea despăgubirilor, iar dacă nu sunt de acord cu despăgubirea oferită, pot să atace decizia în fața instanței judecătorești, în conformitate cu art. 44 alin. (6) din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 11 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.072/54/2014/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 7, ale art. 8 alin. (1)-(2^2), ale art. 9 alin. (1) și (4) și ale art. 18 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată de Ștefan Țacu și alții într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare în parte a Hotărârii Guvernului nr. 689/2014 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Varianta de ocolire Târgu Jiu“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator se stabilesc unilateral, fără consultarea expropriaților, pe baza unui raport de evaluare având la bază expertizele camerelor notarilor publici. Dar acestea cuprind valorile minime care sunt avute în vedere la calculul impozitului pe tranzacțiile imobiliare, astfel că nu pot constitui bază de calcul pentru stabilirea despăgubirii în conformitate cu dispozițiile constituționale referitoare la expropriere. Aceasta, deoarece despăgubirea trebuie să cuprindă, potrivit dispozițiilor Codului civil și celor ale Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, valoarea reală a imobilului expropriat și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, atât cel actual, cât și cel viitor, dacă este cert. Ca atare, se susține că art. 5 din Legea nr. 255/2010 contravine dispozițiilor constituționale care impun o dreaptă despăgubire și stabilirea despăgubirii de comun acord cu proprietarul sau prin justiție. … 6.Se critică și faptul că despăgubirea nu este prealabilă exproprierii, având în vedere că expropriatului i se cere acordul cu privire la acceptarea sau neacceptarea despăgubirii după emiterea deciziei de expropriere și după deposedare, deci după exproprierea de fapt și de drept, uneori chiar și după câțiva ani de la darea în funcțiune a obiectivului. Se arată că despăgubirea efectivă se realizează după verificarea dreptului de proprietate de către comisia constituită în acest scop și emiterea de către aceasta a unei hotărâri cu privire la cuantumul despăgubirii, care, după comunicare, poate fi contestată la instanța competentă, fără a se putea contesta însuși transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii. … 7.Se mai susține că și dispozițiile art. 18 din Legea nr. 255/2010 sunt neconstituționale, întrucât decizia de expropriere se emite înainte de constituirea comisiei care verifică dreptul de proprietate al expropriatului și care stabilește, de comun acord cu expropriatul sau, în cazul în care acesta nu se prezintă la comisie, unilateral, iar nu prin justiție, cum prevede textul constituțional, prin hotărâre, cuantumul despăgubirii individuale, care se consemnează într-un cont deschis pe numele proprietarului. … 8.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu contravin normelor constituționale invocate, ci, dimpotrivă, instituie garanții în vederea exproprierii pentru realizarea lucrărilor de utilitate publică de interes național, județean și local. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 5 alin. (1), ale art. 7, ale art. 8 alin. (1)-(2^2), ale art. 9 alin. (1) și (4) și ale art. 18 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, precum și legea în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, modificată prin Legea nr. 233/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018. Textele de lege criticate au următorul conținut normativ:– Art. 5 alin. (1): „(1) În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 și 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligația de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorității administrației publice locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, județean și local, pe baza documentației tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanțare, precum și declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici și termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziția proprietarilor de imobile. Amplasamentul lucrării se aduce la cunoștința publică prin afișarea la sediul consiliului local respectiv, prin afișare pe pagina proprie de internet a expropriatorului și va fi comunicat spre avizare și recepție Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autoritățile administrației publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităților. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanțată și de către expropriator.“; … – Art. 7: „După aprobarea indicatorilor tehnico-economici, a documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului sau a documentațiilor topo-cadastrale, după caz, expropriatorul are obligația consemnării sumelor individuale reprezentând plata despăgubirii la dispoziția proprietarilor de imobile, individualizați conform listei proprietarilor, așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, afectați de prevederile prezentei legi, precum și obligația afișării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate și care fac parte din coridorul de expropriere, anterior notificării proprietarilor.“; … – Art. 8 alin. (1)-(2^2):(1)Notificarea intenției de expropriere a imobilelor, precum și lista imobilelor ce urmează a fi expropriate se transmit prin poștă către proprietari. Lista imobilelor se face publică prin afișarea acesteia la sediul consiliului local respectiv și pe pagina proprie de internet a expropriatorului.(2)În termen de 20 de zile calendaristice de la data notificării prevăzute la alin. (1), proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea depunerii documentelor care să ateste dreptul de proprietate sau alt drept real pentru stabilirea unei juste despăgubiri.(2^1)În cazul exproprierii pentru realizarea obiectivelor de ecologizare și de reabilitare a zonei litorale a Mării Negre, proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligația prezentării la sediul expropriatorului în termen de 20 de zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alin. (1), în vederea depunerii documentelor care să ateste dreptul de proprietate sau alt drept real pentru stabilirea unei juste despăgubiri.(2^2)Prin notificarea prevăzută la alin. (1) se va stabili și termenul de eliberare a imobilului, care nu poate fi mai mic de 30 de zile lucrătoare. … – Art. 9 alin. (1) și (4):(1)În termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenelor prevăzute la art. 8, expropriatorul are obligația emiterii deciziei de expropriere. (…)(4)Transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii. … – Art. 18: „În termen de 5 zile de la emiterea deciziei de expropriere, expropriatorul numește comisia de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real în temeiul căruia cererea a fost formulată și constată acceptarea sau, după caz, neacceptarea cuantumului despăgubirii de către proprietar sau titularii altor drepturi reale asupra imobilului supus exproprierii.“ …  … 13.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse art. 44 alin. (3) și (6) privind condițiile exproprierii și stabilirea despăgubirilor corespunzătoare exproprierii. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în esență, criticile formulate vizează modul de stabilire a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele expropriate, astfel cum acestea sunt determinate în cadrul etapei administrative a procedurii exproprierii, susținându-se că ar fi nesocotite dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituție, care impun ca aceasta să fie dreaptă și prealabilă, precum și cele ale art. 44 alin. (6) din Legea fundamentală, care statuează că despăgubirile în discuție se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție. … 15.Față de aceste critici, Curtea observă că, prin decizii anterioare referitoare la diverse prevederi ale Legii nr. 255/2010, a reținut că acest act normativ conține dispoziții care asigură cadrul legal unitar pentru simplificarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proceduri care au ca rezultat exproprierea terenurilor aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice, după o justă și prealabilă despăgubire, stabilită pe baza raportului de expertiză realizat de un expert evaluator autorizat (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 20 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 4 aprilie 2012, precum și Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 13-17). … 16.De asemenea, Curtea a reținut că Legea nr. 255/2010 reprezintă cadrul legal privind transferul dreptului de proprietate de la proprietarii afectați de realizarea unor obiective de interes național, județean și local și a unor obiective de importanță strategică și securitate națională către statul român. … 17.Curtea a mai observat că, în scopul realizării acestor obiective, au fost precizate expres etapele care trebuie parcurse în cadrul procedurii de expropriere. Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 255/2010, procedura debutează cu etapa aprobării indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, județean sau local, în cadrul căreia se stabilesc și sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator, pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici. Tot în această etapă se fixează și termenul în care aceste sume se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziția proprietarilor de imobile [art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010]. … 18.Urmează apoi etapa consemnării acestor sume individuale reprezentând plata despăgubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere, precum și afișarea listei proprietarilor imobilelor. … 19.Transferul dreptului de proprietate are loc în cea de-a treia etapă prevăzută de lege. Referitor la acest moment, Curtea a reținut (Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, precitată, paragraful 16) că, întrucât stabilesc că transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului ori a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii, prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 nu fac altceva decât să dea expresie dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Constituție care impun condiția ca exproprierea să poată fi realizată doar dacă se acordă o prealabilă despăgubire. Este evident că această condiție este respectată prin prevederile de lege supuse controlului, de vreme ce mai întâi are loc consemnarea sumelor aferente despăgubirii într-un cont deschis pe numele expropriatorului, dar la dispoziția proprietarilor imobilelor, și abia ulterior acestui moment este emis actul administrativ de expropriere de către expropriator. Mai mult, decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat, astfel cum prevede art. 9 alin. (1) din lege. Prin urmare, transferul dreptului de proprietate operează întotdeauna ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii, astfel încât este respectată cerința constituțională cu privire la caracterul prealabil al despăgubirii. … 20.În această succesiune procedurală, Curtea a observat (paragraful 17 din Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021) că și cealaltă caracteristică a despăgubirii cuvenite proprietarului expropriat, prevăzută de art. 44 alin. (3) din Constituție – aceea de a fi dreaptă, adică echitabilă, corespunzătoare valorii imobilului – este, de asemenea, întrunită, în condițiile în care, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, în termen de 20 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, proprietarii au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. În cadrul acestei etape, proprietarii pot demonstra valoarea reală a imobilului, obținând astfel o despăgubire care să acopere pierderea suferită prin scoaterea din patrimoniul acestora a imobilelor expropriate. Prin urmare, sunt lipsite de fundament susținerile autorilor excepției, neputând fi reținute criticile potrivit cărora exproprierea se realizează în baza consemnării unor sume stabilite în mod unilateral, fără negocierea cu proprietarii imobilelor expropriate. … 21.De altfel, în cazul în care proprietarul nu este de acord cu despăgubirea stabilită și contestă caracterul just al acesteia, devin incidente dispozițiile art. 44 alin. (6) din Legea fundamentală, în sensul că instanța de judecată va fi cea care va stabili cuantumul despăgubirii. Această ipoteză este reglementată de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2020, care dispune că expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanței judecătorești competente, revenind acesteia sarcina de a stabili dacă valoarea despăgubirii consemnate este una justă. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, cele statuate în decizia citată sunt pe deplin aplicabile și în cauza de față. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan Țacu și alții în Dosarul nr. 2.072/54/2014/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 5 alin. (1), ale art. 7, ale art. 8 alin. (1) – (2^2), ale art. 9 alin. (1) și (4) și ale art. 18 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește