DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023

Dosar nr. 1.751/2/2021

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât Ministerul Educației împotriva Sentinței nr. 1.028 din 29 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul-reclamant X personal, lipsind recurentul-pârât Ministerul Educației.Procedura de citare este legal îndeplinită.S-a făcut referatul cauzei de către magistratul-asistent, care învederează că în prezenta cauză sunt formulate, cu respectarea termenului legal, două recursuri de către Ministerul Educației, unul împotriva soluției de suspendare, iar cel de-al doilea împotriva soluției pronunțate pe fond, primul recurs fiind întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din Codul de procedură civilă, iar cel de-al doilea fiind întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. De asemenea, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de soluționat, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 392 din Codul de procedură civilă, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursurilor, în primul rând asupra recursului vizând soluția de suspendare, iar în al doilea rând asupra recursului declarat împotriva soluției pronunțate pe fondul cauzei.Intimatul-reclamant, având cuvântul, în ceea ce privește recursul formulat împotriva soluției de suspendare, arată că s-a invocat lipsa sa de interes, întrucât a obținut abilitarea doctorală.Or, dat fiind că la acest moment se află într-o procedură de obținere a gradului de profesor universitar, căreia i se aplică aceleași standarde minimale prevăzute în OMEC nr. 6.129/2016, susține că are în continuare interes în a susține suspendarea.Cât privește recursul pe fondul cauzei, învederează că instanța de fond a urmărit să clarifice respectivele standarde, formulând un set de 10 întrebări adresate Ministerului Educației, CNATDCU, precum și unor reputate școli doctorale, întrebări la care nu s-a oferit un răspuns concret.Deși prin recursul formulat se susține că această chestiune este clară, cu toate acestea nu se face niciun fel de clarificare, nerăspunzându-se la niciuna dintre cele 10 întrebări.Pentru aceste motive, înțelege să susțină în continuare motivele de anulare OMEC nr. 6.129/2016.În ceea ce privește art. 10 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, susține că se încalcă dispozițiile Codului de procedură civilă vizând conflictul de interese, reglementându-se doar situația unei relații de prietenie, nu și de dușmănie.Solicită respingerea recursului, învederând că nu are cheltuieli de judecată.Înalta Curte, luând act de susținerile părților, în conformitate cu dispozițiile art. 394 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra recursului promovat.
ÎNALTA CURTEasupra recursului de față,din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:1.Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecatăPrin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal la data de 30.03.2021, reclamantul X a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, suspendarea și anularea unor dispoziții din Ordinul MEC nr. 6.129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 123 bis din 15 februarie 2017, și din Ordinul MEC nr. 5.229/2020 de aprobare a Metodologiei privind organizarea si desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020.Prin cererea modificatoare, reclamantul a susținut că nu a atacat în tot actele administrative normative, ci doar acele dispoziții nelegale și prejudiciabile. Astfel, din Ordinul MEC nr. 6.129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 123 bis din 15 februarie 2017, dispozițiile nelegale și prejudiciabile atacate pentru nelegalitate din Ordinul MEC nr. 6.129/2016, ce fac obiectul prezentei acțiuni anulare și, respectiv, suspendare, se află în anexa nr. 24 – Comisia de Științe Juridice la pct. 2 – Standarde minimale, criteriul CI – Performanță fond, liniuțele a doua și a treia, după cum urmează: – două comunicări într-o limbă străină de largă circulație internațională, susținute la congrese/conferințe organizate de organizate de o societate științifică internațională din specializarea candidatului și publicate în volumul ori pe situl congresului V în revista societății/în secțiunea specială a unei reviste internaționale de prestigiu (numai comunicări acceptate ca urmare a selecției operate/invitației adresate de un comitet științific și susținute efectiv, nu în regim de poster). … – Director/Responsabil al unui grant de cercetare sau contract direct de cercetare.Rute alternative1.membru în echipele a două granturi de cercetare sau contracte directe de cercetare … 2.participarea în calitate de expert la comisiile pentru elaborarea proiectelor unor acte normative și în cadrul comisiilor, agențiilor, comitetelor sau grupurilor de lucru ale organizațiilor sau asociațiilor profesionale internaționale …  … 

Pe de altă parte, din Ordinul MEC nr. 5.229/2020 de aprobare a Metodologiei privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020, dispoziția nelegală și prejudiciabilă din Ordinul MEC nr. 5.229/2020, ce face obiectul prezentei acțiuni în anulare și, respectiv, suspendare, este cea de la art. 10 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin respectivul ordin, conform căreia:Se află în situația de conflict de interese persoana implicată în procedura de evaluare, în situația existenței unui interes personal, în cazurile în care: a) este soț, afin ori rudă până la gradul al II-lea inclusiv; b) a beneficiat în ultimii 3 ani anteriori evaluării ori beneficiază în prezent de foloase de orice natură din partea persoanei evaluateÎn motivarea modificării acțiunii, reclamantul a arătat că, pe lângă prejudiciul moral, mai important și mai grav este prejudiciul material încercat, ce constă în următoarele:– remunerația pe care o pierde ca urmare a faptului că nu i se permite în mod nelegal să conducă doctorate, conducere care presupune, de plano, deținerea atestatului de abilitare; … – remunerația pe care o pierde ca urmare a faptului că nu poate obține gradul de profesor universitar, cu remunerația aferentă, deoarece, potrivit art. 2 din Ordinul MEC nr. 6.129/2016, „standardele minimale de acceptare a dosarului pentru obținerea atestatului de abilitare sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar“. De asemenea, potrivit art. 166 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, „pot fi conducători de doctorat (…) persoanele care au obținut atestatul de abilitare“. …  … 2.Hotărârea primei instanțePrin Sentința civilă nr. 1.028 din data de 29.06.2021, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea precizată/modificată formulată de reclamantul X, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației. A anulat în parte Ordinul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 6.129/2016, doar în ceea ce privește anexa nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“), criteriul C1 („Performanță de fond“), liniuțele a doua și a treia. A anulat în parte Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 5.229/2020, doar în ceea ce privește art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat și prevăzută în anexa nr. 1 la acest ordin.Suspendă executarea în parte a Ordinului Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 6.129/2016, doar în ceea ce privește anexa nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“), criteriul C1 („Performanță de fond“), liniuțele a doua și a treia. A suspendat executarea în parte a Ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 5.229/2020, doar în ceea ce privește art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat și prevăzută în anexa nr. 1 la acest ordin. A respins în rest acțiunea precizată/modificată. … 3.Cererile de recursÎmpotriva Sentinței civile nr. 1.028 din data de 29.06.2021, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației atât în ceea ce privește soluția de suspendare a prevederilor OMECS nr. 6.129/2016, în ceea ce privește anexa nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“)/criteriul CI („Performanță de fond“), liniuțele a doua și a treia, și suspendarea prevederilor art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat și prevăzută la anexa nr. 1 la OMEC nr. 5.229/2020, cât și în ceea ce privește soluția de anulare a prevederilor OMECS nr. 6.129/2016, în ceea ce privește anexa nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“)/criteriul CI („Performanță de fond“), liniuțele a doua și a treia, și a prevederilor art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat și prevăzută la anexa nr. 1 la OMEC nr. 5.229/2020.Cu privire la soluția de suspendare, recurentul-pârât a susținut că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția de suspendare a art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020, fiind astfel incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă. Prima instanță nu a respectat această cerință esențială a motivării hotărârii judecătorești, nearătând în mod explicit „motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția“, în ceea ce privește pretinsa îndeplinire a condiției cazului bine justificat, precum și argumentele pentru care a înlăturat susținerile pârâtei referitoare la condiția privind paguba iminentă.A mai invocat cazul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin (1) pct. 8 din Codul de procedura civilă. În motivarea acestuia, recurentul-pârât a arătat că Ordinul MECS nr. 6.129/2016, atacat în cauză, a avut în vedere necesitatea de înlăturare a discrepanțelor dintre standardele naționale și standardele relevante la nivel internațional, precum și dintre standardele propuse de comisiile de specialitate ale CNATDCU.Referitor la criteriul CI din anexa nr. 24 la OMEC nr. 6.129/2016 privind standardele minimale care trebuie să fie îndeplinite cumulativ pentru obținerea atestatului de abilitare, a arătat că aceste standarde sunt stabilite de către CNATDCU conform prerogativelor atribuite de legiuitor, singurul organism cu competențe în acest domeniu.Instanța de fond a interpretat greșit normele de drept material reprezentate de art. 14 din Legea nr. 554/2004, privind pretinsa întrunire cumulativă a celor două condiții statuate imperativ de legiuitor pentru admiterea cererii de suspendare a actului normativ menționat. Astfel, norma prevăzută la anexa nr. 24 pct. 2 („Standarde minimale“) la OMECS nr. 6.129/2016 nu este lipsită de claritate și precizie, așa cum afirmă instanța de fond, deoarece standardele sunt stabilite pentru a reliefa implicarea candidatului în activitatea științifică din domeniul de competență, interesul pentru dezvoltarea profesională, contribuția la cercetarea științifică. Acestea au un caracter clar ce asigură tuturor candidaților posibilitatea de a demonstra îndeplinirea acestora, precum și certitudinea încadrării corecte de către evaluator. Mai mult nu pot să fie cuprinse în cadrul unor definiții toate aspectele ce vizează activitatea științifică a candidaților.Nici norma de la lit. a) a art. 10 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020, nu este lipsită de precizie și claritate, având în vedere că o normă reglementează conflictul de interese al persoanei implicate în procedura de evaluare, în situația existenței unui interes personal, astfel încât este clar că această situație se stabilește prin raportare la persoana evaluată. Mai mult, norma urmează a fi citită și înțeleasă în ansamblul său. Astfel, la lit. b) a articolului în discuție se menționează în mod clar că situația conflictului de interese se stabilește prin raportare la persoana evaluată.Nu este îndeplinită nici condiția unei pagube iminente, fiindcă suspendarea prevederilor supuse cenzurii nu atrage în mod automat acordarea unei remunerații pentru reclamant. Pe de altă parte, prejudiciile eventuale nu pot constitui temei suficient pentru cenzurarea unor acte cu caracter normativ. Iminența producerii prejudiciului nu se prezumă, aceasta trebuie să fie dovedită, iar din dovezile depuse de către reclamant și reținute de instanța de fond nu rezultă îndeplinirea acestora.Încadrarea în calitate de conducător de doctorat la școala doctorală nu este o simplă formalitate rezultată din suspendarea actului administrativ, ci implică anumite demersuri, inclusiv participarea la un concurs.În prezent reclamantul a dobândit atestatul de abilitare ca urmare a admiterii acțiunii care face obiectul Dosarului nr. 1.245/2/2021. Astfel, la acest moment condiția privind paguba iminentă nu mai subzistă.Cu privire la procedura de evaluare a dosarului de abilitare de către CNATDCU, din dispozițiile legale rezultă că CNATDCU este un organism consultativ al MEC, format din experți selectați prin concurs, care face propuneri neobligatorii ministerului. Acești experți formulează opinii științifice de specialitate, în cadrul unei proceduri de evaluare academică. Prin urmare, lucrările comisiilor de specialitate CNATDCU nu se desfășoară într-un cadru procesual, astfel încât nu se poate vorbi de vreo încălcare a dreptului la un proces echitabil.Concluziile din rapoartele de evaluare ale membrilor CNATDCU sunt aprecieri de ordin științific, abuzul de putere fiind exclus. Ca urmare, prin hotărârea pronunțată, instanța și-a depășit competențele, atunci când a reținut că, prin referatul sintetic de evaluare, membrii CNATDCU nu ar fi acționat în mod corespunzător.Claritatea și predictibilitatea (despre care se susține, în decizia instanței de fond, că ar lipsi în criteriile suspendate/anulate) sunt, într-adevăr, cerințe existente în dreptul nostru intern.Dar procedura de abilitare este clar și explicit reglementată prin Legea nr. 1/2011 a educației naționale și prin anexa nr. 1 la OMEC nr. 5.229/2020. Ca urmare, simpla lectură a etapelor procedurale și urmarea cu bună-credință a acestora sunt suficiente pentru obținerea atestatului de abilitare de către un candidat care îndeplinește cerințele și standardele minimale în acest sens.În mod nelegal, decizia instanței de fond admite că nu a putut identifica o societate științifică internațională în specializarea Drept comercial. Concomitent, instanța nu are nicio problemă să admită că reclamantul se poate prevala de calitatea de membru in elaborarea unui proiect de act normativ în materie fiscală! Altfel spus, anexa nr. 24 la Ordinul MEC nr. 6.129/2016 ar fi de vină că nu enumeră expres societățile științifice internaționale din specializarea candidatului, în timp ce candidatul la abilitare poate să susțină că participarea la un proiect de act normativ în altă specializare decât a sa trebuie punctată. În privința dispozițiilor referitoare la incompatibilități și conflicte de interese, aceste chestiuni nu au nicio legătură cu cauza și nu s-a dovedit existența vreunei incompatibilități. Prin urmare, nu subzistă niciun motiv de anulare a dispozițiilor art. 10 lit. a) din anexa nr. 1 la OMEC nr. 5.229/2020.Atașează în acest sens punctul de vedere al Comisiei juridice din cadrul CNATDCU exprimat prin Adresa nr. 25.587/28.02.2023. … 4.Apărările formulate în cauzăPrin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.În motivare, intimatul-reclamant a arătat că are în continuare interes procesual în susținerea cererii de suspendare, deoarece suspendatele liniuțe – a doua și a treia – reprezentând standarde minimale ale pct. 2 criteriul CI din cadrul anexei nr. 24 la OMEC nr. 6.129/2016 sunt aplicabile nu doar procedurii de abilitare doctorală, ci și procedurii de concurs pentru gradul de profesor universitar/cercetător științific gradul I. Deoarece intenționează să obțină titlul de profesor universitar, odată ce îndeplinește cea mai grea condiție pentru acest titlu, abilitarea doctorală, are interes procesual ca aceste standarde abuzive și neclare să nu i se aplice.Obiectul acestui litigiu nu este calificarea juridică a abilitării, drept sau vocație de a conduce doctorate, ci lipsa de claritate și predictibilitate a textului unui act administrativ normativ ce reglementează această vocație. Mai exact, a celor două liniuțe (a doua și a treia) ale criteriului CI al punctului 2 – Standarde minimale din cadrul anexei nr. 24 la OMEC nr. 6.129/2016. Aceste două liniuțe sunt redactate cu atâta neclaritate și imprecizie, încât conduc la interpretări abuzive și părtinitoare din partea comisiei de științe juridice a CNATDCU. Acesta este motivul anulării lor, nu încălcarea unei norme juridice superioare, afirmă recurentul-pârât.Motivul anulării și suspendării prevederilor art. 10 din Metodologia privind organizarea si desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020, este, de această dată, încălcarea unei legi, ca normă juridică superioară, respectiv a dispozițiilor privind conflictul de interese și incompatibilitatea de la art. 42 alin. (1) pct. 9 și alin. (13) din Codul de procedură civilă.Deși prima instanță a pus în vedere atât recurentului, cât și CNATDCU – comisia de științe juridice, precum și unor reputate școli doctorale (din 3 facultăți de drept cu tradiție) să depună relații precise și clarificări cu privire la interpretarea standardelor minimale în discuție, acestea nu au depus răspuns. Solicitarea formulată de către prima instanță are ca temei faptul că CNATDCU, prin comisia de științe juridice, este organul tehnic care nu doar aplică, dar a și elaborat standardele cuprinse în anexa nr. 24 la OMEC nr. 1.629/2016.  … 5.Procedura de soluționare a recursuluiÎn cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471^1 și art. 201 alin. (5) și (6) din Codul de procedură civilă, cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471^1 și art. 201 alin. (5) și (6) din Codul de procedură civilă, prin Rezoluția din data de 2 mai 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 20 septembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților. … 6.Soluția instanței de recursExaminând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:Reclamantul a susținut examenul de abilitare la Școala doctorală a Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara (UVT) în data de 28.03.2019. După 13 luni de la data susținerii tezei, comisia de abilitare formată din trei profesori universitari abilitați doctoral în domeniul Drept comercial, în care reclamantul a cerut abilitarea, au întocmit raportul de evaluare, cu propunerea de acordare a atestatului de abilitare (care ar conferi reclamantului vocația de a conduce doctorate). În conformitate cu procedura de abilitare doctorală, reglementată de Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020, dosarul de abilitare, conținând și raportul de evaluare al comisiei de abilitare, a fost trimis Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în vederea validării. Primind dosarul de abilitare, președintele comisiei de specialitate CNATDCU – științe juridice a desemnat 3 (trei) evaluatori care să îl analizeze potrivit art. 24 alin. (1) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020. Două dintre referatele individuale de evaluare au fost întocmite în data de 10.12.2020, iar al treilea în data de 14.12.2020. În baza acestora, președintele comisiei de specialitate CNATDCU – științe juridice a întocmit, potrivit art. 24 alin. (3) din aceeași metodologie, Referatul sintetic din 12.12.2020, cu propunerea de neacordare a atestatului de abilitare. Referatul sintetic cu propunerea de neacordare a fost aprobat de comisia – științe juridice, a cărei rezoluție a fost însușită de consiliul general al CNATDCU, care a emis, în acest sens, Decizia din 16.12.2020. Înalta Curte apreciază că intimatul-reclamant are în continuare interes în susținerea cererii de chemare în judecată, deoarece anexa nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“), criteriul C1 („Performanță de fond“), liniuțele a doua și a treia sunt aplicabile atât procedurii de abilitare doctorală, cât și procedurii de concurs pentru gradul de profesor universitar/cercetător științific gradul I, astfel încât intimatul-reclamant urmărește înlăturarea aplicării acestora inclusiv în procedura de concurs pentru gradul de profesor universitar/ cercetător științific gradul I. În privința soluției date cererii de suspendare de către prima instanță, recurentul-pârât a invocat cazurile de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din Codul de procedură civilă.Referitor la cazul de nelegalitate reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, recurentul-pârât a arătat că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de suspendare a art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020, în ceea ce privește pretinsa îndeplinire a condiției cazului bine justificat, precum și argumentele pentru care a înlăturat susținerile pârâtei referitoare la condiția privind paguba iminentă.Contrar susținerilor recurentului-pârât, Înalta Curte apreciază că hotărârea recurată cuprinde motivele de fapt și de drept pentru care prima instanță a dispus suspendarea executării art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020, atât în privința condiției existenței cazului bine justificat, precum și a celei referitoare la paguba iminentă, respectând cerințele impuse de dispozițiile art. 425 alin. (1) din Codul de procedură civilă.Astfel, în privința existenței unui caz bine justificat, prima instanță a arătat că acesta rezultă, în mod evident, din faptul stabilirii emiterii nelegale a art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020, ca urmare a lipsei vădite de precizie și claritate, întrucât nu indică cealaltă persoană sau celelalte persoane cu privire la care nu trebuie să existe relația de rudenie sau de afin (a persoanei implicate în procedura de evaluare).Iar în privința condiției pagubei iminente, prima instanță a arătat că aceasta rezultă, fără echivoc, pe de parte, din raportarea la remunerația pe care reclamantul o pierde ca urmare a faptului că nu i se permite să conducă doctorate, conducere care presupune, de plano, deținerea atestatului de abilitare, iar, pe de altă parte, din raportarea la remunerația pe care reclamantul o pierde ca urmare a faptului că nu poate obține gradul de profesor universitar.Referitor la cazul de nelegalitate reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, recurentul-pârât a arătat că hotărârea instanței de fond referitoare la admiterea cererii de suspendare este nelegală, interpretându-se greșit dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.În primul rând, dispozițiile atacate sunt cele cuprinse în anexa nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“), criteriul C1 („Performanță de fond“), liniuțele a doua [„o comunicare într-o limbă străină de largă circulație internațională, susținută la congrese/conferințe organizate de o societate științifică internațională din specializarea candidatului și publicată în volumul ori pe situl congresului/în revista societății/în secțiunea specială a unei reviste internaționale de prestigiu (numai comunicări acceptate ca urmare a selecției operate/invitației adresate de un comitet științific și susținută efectiv, nu în regim de poster)“] și a treia („Director/Responsabil al unui grant de cercetare sau contract direct de cercetare. Rute alternative 1. membru în echipele a două granturi de cercetare sau contracte directe de cercetare. 2. participarea în calitate de expert la comisiile pentru elaborarea proiectelor unor acte normative și în cadrul comisiilor, agențiilor, comitetelor sau grupurilor de lucru ale organizațiilor sau asociațiilor profesionale internaționale“).Înalta Curte consideră că este îndeplinită condiția existenței unui caz bine justificat în privința dispozițiilor menționate anterior, deoarece există o îndoială serioasă în privința legalității acestora determinată de lipsa de claritate și precizie a acestora. Astfel, nu sunt definiți termenii de „societate științifică“ și „societate internațională“.Este adevărat că standardele minime sunt stabilite pentru a reliefa implicarea candidatului în activitatea științifică din domeniul de competență, interesul pentru dezvoltarea profesională, contribuția la cercetarea științifică, dar pentru ca acestea să fie clare și previzibile, astfel încât orice candidat să poată verifica dacă le îndeplinește și să fie înlăturat orice subiectivism în aprecierea îndeplinirii lor, era necesară definirea acestora, cu atât mai mult cu cât termenii de „societate științifică“ și „societate internațională“ nu au un sens îndeobște cunoscut și de notorietate. Dovadă în acest sens sunt răspunsurile primite de prima instanță de la recurentul-pârât, CNATDCU și școlile doctorale din cadrul facultăților de drept ale Universității din București, Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași și Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu, care nu au indicat niciun exemplu de societate de științe juridice, națională sau internațională, în domeniul dreptului comercial.De asemenea, este îndeplinită condiția existenței unui caz bine justificat în privința dispozițiilor art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 5.229/2020, deoarece există o îndoială serioasă în privința legalității acestora determinată de lipsa de claritate și precizie a acestora, de vreme ce nu se indică cealaltă persoană sau celelalte persoane cu privire la care nu trebuie să existe relația de rudenie sau de afin a persoanei implicate în procedura de evaluare. Recurentul-pârât a arătat că dispozițiile menționate sunt clare și previzibile, deoarece acestea reglementează conflictul de interese al persoanei implicate în procedura de evaluare, în situația existenței unui interes personal, astfel încât este clar că această situație se stabilește prin raportare la persoana evaluată. Mai mult, norma urmează a fi citită și înțeleasă în ansamblul său, iar la lit. b) a articolului în discuție se menționează în mod clar că situația conflictului de interese se stabilește prin raportare la persoana evaluată.Aceste afirmații sunt neîntemeiate, deoarece nu se poate subînțelege că situația de conflict de interese se stabilește prin raportare la persoana evaluată, ci era necesară o prevedere expresă în acest sens, așa cum există la lit. b) din același articol.În al doilea rând, nu se poate trage concluzia că referirea la persoana evaluată de la lit. b) este aplicabilă și în privința lit. a), deoarece acestea reglementează situații diferite de conflict de interese, nefiind clară voința emitentului ordinului de a se referi la persoana evaluată, în ambele litere ale articolului. Dimpotrivă, diferența de reglementare constând în faptul că la lit. a) nu este menționată persoana evaluată, iar la lit. b) aceasta este indicată expres naște o îndoială că lit. a) se referă la persoana evaluată.Înalta Curte apreciază că este îndeplinită și condiția prevenirii unei pagube iminente în sensul art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, deoarece suspendarea executării anexei nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“), criteriul C1 („Performanță de fond“), liniuțele a doua și a treia, din Ordinul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 6.129/2016 și a art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 5.229/2020 și prevăzută în anexa nr. 1 la acest ordin, previne prejudiciul material și viitor pe care l-ar suferi intimatul-reclamant, constând, pe de o parte, în remunerația pe care acesta o pierde ca urmare a faptului că nu i se permite să conducă doctorate, conducere care presupune deținerea atestatului de abilitare, iar, pe de altă parte, în remunerația pe care acesta o pierde ca urmare a faptului că nu poate obține gradul de profesor universitar.Este adevărat că atestatul de abilitare nu este suficient pentru a deveni conducător de doctorat sau profesor universitar, dar lipsa acestuia face imposibilă afilierea la o școală doctorală sau la depunerea candidaturii pentru un post de profesor universitar și împiedică astfel obținerea remunerației aferente acestora.Din aceste motive, în baza art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8, precum și art. 496 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educației împotriva Sentinței nr. 1.028 din 29 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ce privește soluția dată cererii de suspendare.În privința recursului declarat împotriva aceleași sentințe, referitor la soluția dată cererii de anulare, recurentul-pârât Ministerul Educației a invocat cazul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Cu privire la dispozițiile cuprinse în anexa nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“), criteriul C1 („Performanță de fond“), liniuțele a doua și a treia, Înalta Curte apreciază că acestea sunt lipsite de claritate și precizie, deoarece nu sunt definiți termenii de „societate științifică“ și „societate internațională“.Este adevărat că standardele minime sunt stabilite pentru a reliefa implicarea candidatului în activitatea științifică din domeniul de competență, interesul pentru dezvoltarea profesională, contribuția la cercetarea științifică, dar pentru ca acestea să fie clare și previzibile, astfel încât orice candidat să poată verifica dacă le îndeplinește și să fie înlăturat orice subiectivism în aprecierea îndeplinirii lor, era necesară definirea acestora, cu atât mai mult cu cât termenii de „societate științifică“ și „societate internațională“ nu au un sens de notorietate. Dovadă în acest sens sunt răspunsurile primite de prima instanță de la recurentul-pârât, CNATDCU și școlile doctorale din cadrul facultăților de drept ale Universității din București, Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași și Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu, care nu au indicat niciun exemplu de societate de științe juridice, națională sau internațională, în domeniul dreptului comercial.În privința criteriului referitor la „Director/Responsabil al unui grant de cercetare sau contract direct de cercetare“, Înalta Curte consideră neîntemeiată critica recurentului-pârât. Prima instanță a considerat că maniera de reglementare a contractelor de cercetare a reprezentat în cazul dosarului de abilitare al intimatului-reclamant un motiv de interpretare subiectivă, deoarece proiectul internațional de cercetare realizat în cadrul Center for International Legal Studies (CILS), Salzburg, Austria, depus de către reclamant la dosarul de abilitare, apreciază că nu este un proiect de cercetare, câtă vreme adeverința anexată indică participarea la un volum colectiv, iar nu un proiect propriu-zis de cercetare, după ce anterior comisia de abilitare constituită la nivelul Școlii doctorale de la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara a apreciat că este un proiect de cercetare. Așadar, nu caracterul greu accesibil pentru mulți candidați al acestui criteriu a fost avut în vedere de prima instanță, așa cum afirmă recurentul-pârât.În privința dispozițiilor art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 5.229/2020, Înalta Curte apreciază, asemenea primei instanțe, că acestea sunt lipsite de claritate și precizie, deoarece nu se indică cealaltă persoană sau celelalte persoane cu privire la care nu trebuie să existe relația de rudenie sau de afin a persoanei implicate în procedura de evaluare. Recurentul-pârât a arătat că dispozițiile menționate sunt clare și previzibile, deoarece acestea reglementează conflictul de interese al persoanei implicate în procedura de evaluare, în situația existenței unui interes personal, astfel încât este clar că această situație se stabilește prin raportare la persoana evaluată. Mai mult, norma urmează a fi citită și înțeleasă în ansamblul său, iar la lit. b) a articolului în discuție se menționează în mod clar că situația conflictului de interese se stabilește prin raportare la persoana evaluată.Aceste afirmații sunt neîntemeiate, deoarece nu se poate subînțelege că situația de conflict de interese se stabilește prin raportare la persoana evaluată, ci era necesară o prevedere expresă în acest sens, așa cum există la lit. b) din același articol.În al doilea rând, nu se poate trage concluzia că referirea la persoana evaluată de la lit. b) este aplicabilă și în privința lit. a), deoarece acestea reglementează situații diferite de conflict de interese, nefiind clară voința emitentului ordinului de a se referi la persoana evaluată, în ambele litere ale articolului. Dimpotrivă, diferența de reglementare constând în faptul că la lit. a) nu este menționată persoana evaluată, iar la lit. b) aceasta este indicată expres naște o îndoială că lit. a) se referă la persoana evaluată.Nu este întemeiată nici critica adusă de recurentul-pârât sentinței recurate cu privire la neîncălcarea dreptului intimatului-reclamant la un proces echitabil cu ocazia procedurii de evaluare, desfășurată la CNATDCU, câtă vreme prin sentința recurată nu s-a reținut că s-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil.De asemenea, este adevărat că rapoartele de evaluare ale membrilor CNATDCU implică aprecieri de ordin științific, dar acestea trebuie făcute în baza unor standarde minime clare și previzibile, accesibile oricărui candidat. Instanța de judecată este competentă să evalueze claritatea și previzibilitatea actelor normative ce reglementează standardele minime, competență izvorâtă din legislația națională și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Facini Dori c. Recre, 1994, și Foto-Frost c. Hauptzollant Lübeck. Ost, 1987).Din aceste motive, în baza art. 488 alin. (1) pct. 8 și art. 496 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educației împotriva Sentinței nr. 1.028 din 29 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ce privește soluția dată cererii de anulare.În temeiul art. 23 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va dispune publicarea, în Monitorul Oficial al României, a hotărârii recurate, aceasta fiind o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-au anulat în parte două acte administrative cu caracter normativ. … 
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECIDE:Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educației împotriva Sentinței nr. 1.028 din 29 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.În temeiul art. 23 din Legea nr. 554/2004, dispune publicarea, în Monitorul Oficial al României, a hotărârii recurate.Definitivă.Pronunțată astăzi, 20 septembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Judecător,
X
Judecător,
X
Judecător,
X
Magistrat-asistent,
X––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește