DECIZIA nr. 299 din 11 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Mirela Manea Ortansa (O Reilly) în Dosarul nr. 9.675/301/2018 al Tribunalului București – Secția I penală. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 839D/2019.  … 2.La apelul nominal lipsește autoarea excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că autoarea acesteia critică modul în care judecătorul a înțeles să aplice legea în soluționarea unei contestații la executare. În subsidiar, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile criticate sunt norme procedurale a căror stabilire intră în competența legiuitorului, iar, prin conținutul lor, nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 31 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.675/301/2018, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. Excepția a fost ridicată de Mirela Manea Ortansa (O Reilly) în cadrul contestației formulate împotriva unei sentințe penale prin care i s-a respins contestația la executare cu privire la o sentință penală prin care a fost condamnată definitiv pentru o serie de fapte penale.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că „aplicarea retroactivă a prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, pentru o prescripție începută anterior la data de 15 martie 2001, exclusiv în defavoarea contestatoarei și combinarea cu normele de drept penal substanțial privind calculul termenului de prescripție din Codul penal“ contravin dispozițiilor constituționale invocate. Se arată că, în ceea ce privește instituția prescripției, „este interzis ca în aplicarea legii penale mai favorabile să se aleagă termenele de prescripție dintr-o lege, prescripția specială dintr-o altă lege și dispozițiile referitoare la întreruperea prescripției dintr-o altă lege. Cum prescripția este o instituție de drept penal substanțial unitară, acesteia îi sunt aplicabile prevederile constituționale și legale referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile în integralitate, adică pentru toate normele cuprinse în textele referitoare la prescripția răspunderii penale ori la prescripția executării pedepsei, în mod global și nu pe instituții autonome. Cu atât mai mult, este interzisă aplicarea ori alegerea legii penale mai severe în defavoarea petentei din legi penale succesive, într-un mecanism de aplicare a legii penale mai favorabile reglementat de art. 6 din Codul penal.“  … 6.Se susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale „în măsura în care este permisă combinarea acestora cu prevederile cuprinse în Codul penal privind instituția prescripției (…) în condițiile în care legiuitorul nu a prevăzut în cuprinsul legilor penale succesive această posibilitate, a calculului termenului prescripției executării pedepsei care să se facă potrivit art. 127 din vechiul Cod penal ori art. 163 din noul Cod penal, iar cauzele de întrerupere a acestui termen să se facă potrivit unei norme din altă lege – art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, pentru a crea pe cale judecătorească lex tertia în defavoarea contestatoarei“. … 7.Tribunalul București – Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate întrunește condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Arată că „excepția a fost ridicată în fața unei instanțe de judecată și privește texte din legi sau ordonanțe în vigoare. De asemenea, textul criticat ca fiind neconstituțional are legătură cu soluționarea în fond a pricinii deduse judecății, iar excepția privește un text care nu a fost anterior declarat ca neconstituțional prin alte decizii ale Curții“. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 31 mai 2011. După data sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate ridicată în cauză, Legea nr. 302/2004, cu modificările și completările ulterioare, a fost republicată. Dispozițiile contestate și-au păstrat însă atât conținutul, cât și numerotarea, așa încât instanța constituțională reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, având următorul cuprins: „Depunerea cererii de extrădare întrerupe prescripția neîmplinită anterior.“ … 12.În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, și ale art. 61 alin. (1) referitoare la rolul Parlamentului. Se invocă, de asemenea, dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul interdicției aplicării legii penale prin analogie.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost motivată, Curtea constată că autoarea acesteia invocă, în esență, faptul că „aplicarea retroactivă a prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, pentru o prescripție începută anterior la data de 15 martie 2001, exclusiv în defavoarea contestatoarei și combinarea cu normele de drept penal substanțial privind calculul termenului de prescripție din Codul penal“ contravin dispozițiilor constituționale invocate. Nu este formulată nicio critică referitoare la modul de redactare a prevederilor ce formează obiectul excepției, potrivit cărora „Depunerea cererii de extrădare întrerupe prescripția neîmplinită anterior“. Autoarea este nemulțumită, de fapt, de modul în care s-au făcut interpretarea și aplicarea acestor prevederi în cauza aflată pe rolul instanțelor de judecată, având ca obiect o contestație la executare, și unde a solicitat, între altele, să se constate că a intervenit prescripția executării uneia dintre pedepsele care i-au fost aplicate. Potrivit contestatoarei, sentința de condamnare din 2001 a Judecătoriei Sectorului 3 București a fost pronunțată în lipsa sa, aflând de respectiva pedeapsă abia în cursul anului 2015, când la locuința sa din SUA s-au prezentat organele de poliție, care i-au adus la cunoștință faptul că s-a emis un mandat de reținere de către autoritățile americane pe numele său, în vederea extrădării în România pentru executarea mandatului de arestare emis în 2001.  … 14.Astfel fiind și ținând seama de faptul că instanța constituțională este garantul supremației Constituției, competență diferită de cea privind aplicarea legii în litigii concrete, ce revine instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea acestor litigii, criticile astfel formulate excedează competenței Curții. Potrivit unei jurisprudențe constante, „a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 octombrie 2019, Decizia nr. 62 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 9 martie 2021). … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Mirela Manea Ortansa (O Reilly) în Dosarul nr. 9.675/301/2018 al Tribunalului București – Secția I penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește