DECIZIA nr. 298 din 4 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepție ridicată de Ovidiu Arion Bălan-Pop în Dosarul nr. 5.805/337/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.742D/2016. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune a se face apelul și în dosarele nr. 232D/2017 și nr. 373D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepție ridicată de Petru Mureșan în Dosarul nr. 1.941/265/2014/a2 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și, respectiv, de Andrei Nicușor Hirsch în Dosarul nr. 43.730/245/2014 al Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori. … 4.La apelul nominal răspunde pentru autorul excepției din Dosarul Curții nr. 232D/2017 avocat Ionel Manole, din cadrul Baroului Bihor, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește autorul excepției din Dosarul Curții nr. 373D/2017, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent precizează că, în Dosarul Curții nr. 232D/2017, autorul excepției a depus un memoriu în susținerea excepției de neconstituționalitate invocate. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar apărătorul prezent și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 232D/2017 și nr. 373D/2017 la Dosarul nr. 2.742D/2016, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului autorului din Dosarul nr. 232D/2017, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise aflate la dosar, totodată precizând că, față de jurisprudența anterioară a instanței de control constituțional în materie, elementul de noutate invocat în prezenta speță îl constituie situația de discriminare pozitivă de care se bucură persoanele care au fost condamnate anterior la o pedeapsă a închisorii cu aplicarea suspendării sub supraveghere a executării, comparativ cu un recidivist postcondamnatoriu condamnat la pedeapsa închisorii cu aplicarea suspendării condiționate a executării, în condițiile săvârșirii unei noi infracțiuni, în termenul de încercare, pentru care textul sancționator prevede alternativa pedepsei amenzii. … 7.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că autorii excepției, prin formularea motivelor de neconstituționalitate, compară instituția suspendării condiționate a executării pedepsei cu instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Or, cele două instituții sunt diferite, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere fiind reglementată atât în vechea legislație, la art. 86^1, cât și în noul Cod penal, la art. 91-98. Totodată, precizează că modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor legale criticate a fost dezlegată prin Decizia nr. 13 din 6 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 3 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.805/337/2015, Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Excepția a fost ridicată de Ovidiu Arion Bălan-Pop cu ocazia soluționării apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 79 din 15 aprilie 2016, pronunțată de Judecătoria Zalău în Dosarul nr. 5.805/337/2015, prin care autorul excepției a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și furt în scop de folosință. Infracțiunile pentru care autorul excepției a fost trimis în judecată au fost comise în perioada termenului de încercare, fiind anterior condamnat la pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru o infracțiune comisă sub incidența Codului penal din 1969. … 9.Prin Încheierea penală nr. 171 din 21 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.941/265/2014/a2, Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Excepția a fost ridicată de Petru Mureșan cu ocazia soluționării apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 74 din 24 februarie 2016, pronunțată de Judecătoria Năsăud în Dosarul nr. 1.351/866/2015, prin care autorul excepției a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Inculpatul, autor al excepției, este recidivist postcondamnatoriu, având o condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. … 10.Prin Decizia penală nr. 18 din 19 ianuarie 2017 pronunțată în Dosarul nr. 43.730/245/2014, Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Excepția a fost ridicată de Andrei Nicușor Hirsch cu ocazia soluționării apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 614 din 7 martie 2016, pronunțată de Judecătoria Iași, prin care autorul excepției a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prin aceeași sentință fiind revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată anterior de Judecătoria Iași prin Sentința penală nr. 2.550 din 24 septembrie 2010. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul din Dosarul Curții nr. 2.742D/2016 susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate permit instanțelor de judecată, în determinarea legii penale mai favorabile, să combine dispozițiile art. 83 alin. 1 din Codul penal din 1969, privitoare la revocarea în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni, cu cele ale actualului Cod penal, cu încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1), întrucât, prin combinarea dispozițiilor penale din mai multe legi succesive se creează, pe cale judiciară, o a treia lege (lex tertia). Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014. … 12.Autorul excepției din Dosarul Curții nr. 232D/2017 susține, în esență, că motivele de neconstituționalitate privesc situația de discriminare pozitivă de care se bucură persoanele care au „beneficiat“ de o condamnare anterioară la o pedeapsă a închisorii cu aplicarea suspendării sub supraveghere a executării, comparativ cu un recidivist postcondamnatoriu condamnat la pedeapsa închisorii cu aplicarea suspendării condiționate a executării, în condițiile săvârșirii unei noi infracțiuni, în termenul de încercare, pentru care textul sancționator prevede alternativa pedepsei amenzii. Susține că, în condițiile aplicării unei pedepse cu amenda, prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 aduc atingere inclusiv principiului aplicării globale a legii penale mai favorabile, consfințit prin Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, impunând, în speță, aplicarea legii defavorabile – Codul penal din 1969 – după ce la stabilirea pedepsei s-ar aplica legea mai favorabilă – noul Cod penal. … 13.Autorul excepției din Dosarul Curții nr. 373D/2017 susține că reglementarea criticată generează o vădită stare de inegalitate între persoanele ce au săvârșit infracțiuni pedepsite cu închisoarea, dar cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, sub imperiul Codului penal din 1969 și care, ca efect al eliminării din noua reglementare a instituției suspendării condiționate, nu vor putea beneficia de reglementările mai favorabile cuprinse în noua reglementare penală referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni, și persoanele ce au săvârșit o infracțiune pedepsită cu închisoarea, dar cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sub imperiul Codului penal din 1969 și care, în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, pot beneficia de reglementările mai favorabile referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni – art. 96 alin. (4) din noul Cod penal. … 14.Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori, exprimându-și opinia în dosarele Curții nr. 2.742D/2016 și nr. 232D/2017, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și, în acest sens, face referire la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 414 din 16 iunie 2016 și nr. 648 din 11 noiembrie 2014, precizând, totodată, că norma tranzitorie criticată este clară și previzibilă și nu contravine principiului constituțional al egalității în drepturi. … 15.Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, în condițiile în care nu se poate pune semnul egalității între revocarea suspendării executării pedepsei dispusă conform prevederilor art. 81 din Codul penal din 1969 și revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispusă conform prevederilor art. 86 din Codul penal din 1969, ca urmare a săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare stabilit de instanță. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 17.Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în dosarele conexate, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că menținerea regimului legal în vigoare la data la care s-a aplicat o hotărâre definitivă de condamnare apare ca o soluție logică având în vedere faptul că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se mai regăsește în legea actuală, astfel încât trebuia identificat de către legiuitor un regim aplicabil de la data intrării în vigoare a noului Cod penal. Observă că operează o prezumție legală, în sensul că vechea modalitate de individualizare a pedepsei este mai favorabilă, nefiind necesară modificarea acesteia ca efect al intrării în vigoare a dispozițiilor privind amânarea aplicării pedepsei. Arată că, în contextul consacrării explicite în Constituție a principiului separației puterilor în stat, a fost stabilită relația între principiul autorității de lucru judecat și aplicarea legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive și face referire, în acest sens, la Decizia Curții Constituționale nr. 365 din 25 iunie 2014. … 18.Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în dosarele conexate, arată că a transmis punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 în dosarele Curții Constituționale nr. 357D/2016, nr. 247D/2016 și nr. 1.970D/2016, fiind reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 632 din 8 octombrie 2015, nr. 715 din 27 octombrie 2015 și nr. 724 din 6 decembrie 2016. Precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, memoriul depus în Dosarul Curții nr. 232D/2017, concluziile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „Regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.“ … 22.Autorul excepției din Dosarul Curții nr. 2.742D/2016 susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, și art. 61 alin. (1) potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Autorii excepției din dosarele Curții nr. 232D/2017 și nr. 373D/2017 susțin că normele criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și art. 124 alin. (1) referitor la înfăptuirea justiției. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva afectării dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul aplicării legii penale mai favorabile și art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, prin Decizia nr. 648 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2015, Curtea reținând că situația din speța dedusă controlului de constituționalitate se caracterizează prin faptul că cel condamnat, fiindu-i aplicată suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit Codului penal din 1969, a săvârșit o nouă infracțiune, descoperită în termenul de încercare, procesul său fiind pendinte la data intrării în vigoare a noului Cod penal. Această situație tranzitorie este reglementată de art. 15 din Legea nr. 187/2012, care prevede că măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate în baza Codului penal din 1969 se menține și după intrarea în vigoare a Codului penal, iar regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969. Totodată, Curtea a constatat că instituția suspendării condiționate a executării pedepsei nu se mai regăsește în Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014. Având în vedere că instituția suspendării condiționate a executării pedepsei nu a mai fost preluată în noua reglementare, iar această instituție privește modul de executare a pedepsei, Curtea a apreciat că, din perspectiva aplicării legii penale în timp, este justificat ca regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, precum și motivele care pot duce la revocarea măsurii să fie supuse legii în vigoare de la momentul aplicării acesteia (considerente reluate și în deciziile nr. 221 din 2 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 15 iunie 2015; nr. 632 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 24 noiembrie 2015; nr. 666 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 20 noiembrie 2015; nr. 682 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 27 noiembrie 2015, nr. 692 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 25 noiembrie 2015, și nr. 715 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 20 noiembrie 2015). … 24.Curtea a reținut, de asemenea, că autorul excepției de neconstituționalitate a pus în balanță, în momentul formulării criticilor de neconstituționalitate, modul de revocare a măsurii suspendării condiționate și de individualizare a pedepsei pentru noua infracțiune, având în vedere, pe de-o parte, instituția suspendării condiționate a executării pedepsei (art. 81 din Codul penal din 1969), iar, pe de altă parte, instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art. 91 din Codul penal). Or, cele două instituții sunt instituții diferite, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere fiind reglementată atât în vechea legislație, la art. 86^1, cât și în noul Cod penal, la art. 91-98. Astfel, chiar dacă, potrivit art. 96 alin. (5) din Codul penal în vigoare, pedeapsa principală pentru noua infracțiune, în cazul revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, se stabilește și se execută, după caz, potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară, această nouă reglementare nu poate fi considerată lege penală mai favorabilă în raport de vechea reglementare a suspendării condiționate a executării pedepsei, ci doar în ceea ce privește, eventual, vechea reglementare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Așa fiind, Curtea a apreciat că declararea neconstituționalității textului de lege criticat din perspectiva susținută nu poate atrage aplicarea în speță a reglementărilor referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere din Codul penal. … 25.Cât privește critica referitoare la crearea unui regim discriminatoriu între persoanele a căror pedeapsă a fost suspendată condiționat și persoanele a căror pedeapsă a fost suspendată sub supraveghere, se constată că o problemă similară a fost analizată prin Decizia nr. 221 din 2 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 15 iunie 2015, paragrafele 16 și 17, ocazie cu care s-a reținut că, fiind în prezența unor instituții juridice diferite, și regimul juridic diferit reglementat de către legiuitor este justificat. În aceste condiții, diferența de tratament juridic aplicabilă persoanelor aflate în ipoteza celor două norme legale este justificată tocmai de faptul că acestea nu se află în situații juridice similare. … 26.Curtea a reținut, totodată, că modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor legale criticate a fost dezlegată prin Decizia nr. 13 din 6 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prilej cu care s-a statuat că „în aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, în cazul pluralității de infracțiuni constând într-o infracțiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă, cu suspendarea condiționată a executării, care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplinește condițiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii și, respectiv, o infracțiune săvârșită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este legea nouă, stabilirea și executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiționate se realizează potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. 1 din Codul penal anterior“. … 27.Cât privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate permit instanțelor de judecată, în determinarea legii penale mai favorabile, să legifereze, contrar celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, Curtea a reținut că principiul separației și echilibrului puterilor în stat presupune existența unui control reciproc între puterile statului, sub aspectul exercitării în conformitate cu legea a atribuțiilor lor specifice, acesta fiind un mecanism specific statului de drept și democratic, pentru evitarea abuzurilor din partea uneia sau alteia dintre puterile statului (Decizia nr. 1.109 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 2 noiembrie 2011). Controlul textelor de lege invocate ca temei de drept, realizat de instanța învestită cu soluționarea unei cauze penale, corespunde atribuțiilor constituționale ale instanțelor judecătorești. Potrivit art. 124 alin. (3) din Constituție, în activitatea de înfăptuire a justiției, judecătorii se supun numai legii, a cărei interpretare se realizează în mod necesar în procesul soluționării cauzelor, întrucât interpretarea este o fază indispensabilă aplicării legii. În aceste condiții, prin interpretarea și aplicarea de către instanță a textelor de lege criticate nu se realizează un „transfer“ de competență din sfera puterii legislative în sfera puterii judecătorești. … 28.În ceea ce privește invocarea de către autorii excepției a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), Curtea a reținut că principiul legalității este unul de rang constituțional (a se vedea Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009), astfel încât încălcarea legii are drept consecință imediată nesocotirea dispozițiilor constituționale precitate, care prevăd că respectarea legilor este obligatorie. Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea tuturor legilor cu aceasta (a se vedea Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004). În aceste condiții, instanța de control constituțional nu a putut reține contrarietatea între prevederile de lege criticate și dispozițiile constituționale invocate, ci, dimpotrivă, pentru considerentele dezvoltate în precedent, Curtea a constatat corelarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 cu dispozițiile constituționale referitoare la separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, egalitatea în drepturi a cetățenilor, legea penală mai favorabilă și înfăptuirea justiției. … 29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor precitate sunt aplicabile și în prezenta cauză. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ovidiu Arion Bălan-Pop în Dosarul nr. 5.805/337/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori, de Petru Mureșan în Dosarul nr. 1.941/265/2014/a2 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și, respectiv, de Andrei Nicușor Hirsch în Dosarul nr. 43.730/245/2014 al Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește