DECIZIA nr. 298 din 25 mai 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Elisabeta Pintrijel în Dosarul nr. 659/114/2019 al Tribunalului Buzău – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 159D/2020. … 2.La apelul nominal se prezintă autoarea excepției. Lipsește partea Ministerul Apărării Naționale – Casa de Pensii Sectorială București. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției, care arată că în urma decesului soțului său a optat pentru pensia de urmaș. Apoi s-a reangajat la stat, înștiințând în acest sens casa de pensii. Ulterior, a constatat că pensia care i-ar fi revenit pentru propria contribuție la sistemul de pensii publice ar fi mai mare decât pensia de urmaș. Prin urmare, a înștiințat că dorește să renunțe la pensia de urmaș în favoarea pensiei sale. Susține că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât un beneficiar de pensie din sistemul public are dreptul să cumuleze pensia cu salariul, însă beneficiarul unei pensii de urmaș nu poate face acest lucru, deși această pensie are un cuantum mai mic. Textul de lege îi îngrădește dreptul la muncă și este discriminatoriu. … 4.Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că situația la care se raportează autoarea excepției este diferită, vizând sistemul public de pensii. Or, faptul că legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, instituie reglementări diferite cu privire la anumite categorii socioprofesionale nu are semnificația încălcării principiului egalității în drepturi. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 16 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 659/114/2019, Tribunalul Buzău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Elisabeta Pintrijel într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens, arată că alte categorii de pensionari pot cumula pensia cu salariul, însă beneficiarii pensiilor de urmaș nu pot. De asemenea, consideră că este încălcat dreptul la muncă. Totodată, susține că pensia este un bun patrimonial și nu poate fi îngrădită într-un anumit plafon. … 7.Autoarea excepției arată și că dispozițiile de lege criticate sunt în dezacord cu prevederile art. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, referitoare la principiile care guvernează sistemul public de pensii. … 8.Tribunalul Buzău – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că beneficiarii de pensii din sistemul de pensii militare de stat se află într-o situație diferită față de beneficiarii de pensii din sistemul public de pensii pentru că, în cazul celor dintâi, dreptul la pensie se calculează după un algoritm stabilit de legiuitor, fără legătură cu principiul contributivității, pe când în cazul celor din urmă calculul drepturilor de pensie are la bază principiul contributivității. Drept urmare, în considerarea diferențelor existente între cele două categorii de beneficiari de pensii, legiuitorul este în drept să adopte soluții legislative diferite în ceea ce privește pensia de urmaș, fără ca aceasta să se constituie într-un tratament discriminatoriu. … 9.Cât privește dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție, instanța consideră că art. 49 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu impietează asupra dreptului reclamantei de a se încadra în muncă și de a presta o activitate salariată, ci reglementează condițiile în care aceasta poate cumula dreptul la pensie, în calitatea sa de urmaș al unei persoane îndreptățite la pensie militară de stat, cu veniturile obținute din muncă. … 10.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții potrivit cărora: „(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puțin 15 ani și nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.“ … 14.Autoarea excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 41 privind munca și protecția socială a muncii. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 stabilesc unele dintre condițiile în care soția/soțul unui cadru militar decedat poate obține pensia de urmaș. Aceste condiții privesc vârsta prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 – respectiv 60 de ani -, durata căsătoriei, de cel puțin 15 ani, și interdicția de a realiza venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea să fie mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. … 16.Autoarea excepției critică dispozițiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, întrucât stabilesc condiții mai restrictive pentru obținerea pensiei de urmaș decât cele prevăzute în sistemul public de pensii. Sunt invocate, în acest sens, prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. … 17.Curtea observă că, la data formulării excepției de neconstituționalitate, Legea nr. 19/2000 era abrogată, reglementarea condițiilor de acordare a pensiilor în sistemul public de pensii realizându-se prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dispozițiile art. 85 alin. (1) din această lege prevăd că soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. Astfel, Curtea constată că acordarea pensiei de urmaș soțului supraviețuitor în sistemul pensiilor militare de stat este supusă unor condiții diferite față de cele prevăzute în sistemul public de pensii. … 18.Analizând diferența de tratament juridic dintre cele două categorii de beneficiari ai pensiilor de urmaș prin prisma criticilor referitoare la discriminare, Curtea amintește că discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiași categorii de subiecte de drept sau unor situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 263 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 18 martie 2009). În același sens, Curtea a reținut că discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific, în cazul neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). În jurisprudența sa, Curtea a mai reținut că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (spre exemplu, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003). De asemenea, Curtea a statuat că egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se află în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. Când criteriul în funcție de care își găsește aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv și rezonabil, și nu subiectiv și arbitrar, fiind constituit de o anumită situație prevăzută de ipoteza normei, și nu de apartenența sau de o calitate a persoanei, privitor la care își găsește aplicare, așadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituționale de referință (Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). … 19.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a referit în mod specific la diferența de tratament juridic dintre pensionarii din sistemul de pensii militare de stat și pensionarii din sistemul public de pensii, reținând că beneficiarii pensiilor militare de stat sunt supuși unor reglementări distincte în raport cu titularii pensiilor din sistemul public de pensii, atât în ceea ce privește condițiile de acordare a dreptului la pensie, cât și în ceea ce privește modul de calcul al acesteia. Curtea a apreciat însă că diferențele de tratament juridic sunt justificate de situațiile obiective avute în vedere de legiuitor, amintind, în acest sens, cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.587 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, referitor la natura activității și riscurile pe care le presupune desfășurarea activității de către cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale (a se vedea Decizia nr. 460 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 21 februarie 2023, paragraful 28). … 20.În acest context, Curtea apreciază că este relevant să se menționeze că, odată cu adoptarea Legii nr. 223/2015, legiuitorul a reinstituit un regim juridic diferit pentru militari, ce presupune acordarea pensiei de serviciu, care se calculează și se acordă în mod distinct față de pensiile din sistemul public de pensii, care se întemeiază pe principiul contributivității. … 21.Având în vedere toate cele mai sus reținute, Curtea apreciază că susținerile autoarei excepției privind încălcarea prevederilor constituționale referitoare la principiul egalității în drepturi sunt neîntemeiate. … 22.Cât privește critica referitoare la încălcarea prevederilor constituționale care consacră dreptul la muncă, instanța de contencios constituțional reține că sunt aplicabile, mutatis mutandis, cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 143 din 13 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 16 mai 2014, cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 92 alin. (1) lit. d) și ale art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, care prevedeau că plata pensiei se suspenda începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de urmaș realiza, dintr-o activitate profesională, venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, respectiv că beneficiarii pensiei de urmaș puteau cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depășeau o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie. … 23.Cu acel prilej, Curtea a statuat că rațiunea instituirii pensiei de urmaș rezidă în obligația pozitivă a statului de a susține soțul supraviețuitor sau copiii celui decedat prin acoperirea cheltuielilor materiale necesare traiului și pentru a suplini astfel contribuția materială a celui decedat. Pensia de urmaș, întrucât are natura unui ajutor din partea statului, nu se poate cumula cu alte venituri dacă beneficiarul acesteia realizează venituri peste un anumit cuantum, considerat de legiuitor ca fiind suficient pentru un trai decent. În acest caz, ajutorul nu se mai justifică, din moment ce beneficiarul pensiei de urmaș realizează venituri din activități profesionale peste un anumit cuantum care îi permit să își asigure un trai decent independent de ajutorul primit din partea statului sub forma pensiei de urmaș. … 24.Prin urmare, Curtea a constatat că pensia de urmaș are natura juridică a unui ajutor acordat de stat, în scopul suplinirii pe cât posibil a contribuției materiale a celui decedat. … 25.Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea a reținut că suspendarea plății pensiei de urmaș în cazul în care beneficiarul acesteia realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie nu este decât o aplicare la nivelul legii a rațiunii pentru care a fost instituită pensia de urmaș. Faptul că o persoană care se angajează va avea un salariu cel puțin la nivelul salariului minim brut pe economie, care depășește în toate situațiile o pătrime din salariul mediu brut pe economie, reprezintă chiar voința legiuitorului de a nu acorda ajutorul în cauză persoanelor angajate care, în acest mod, își asigură resursele materiale necesare traiului. Angajarea unei persoane beneficiare a pensiei de urmaș reprezintă un act de voință al acesteia în sensul că își poate asigura traiul fără a mai apela la ajutorul acordat de stat sub forma pensiei de urmaș; în această situație, plata pensiei de urmaș se suspendă, putând fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri. … 26.Prin urmare, Curtea, având în vedere cele statuate prin decizia mai sus amintită, a conchis că nu se poate pune un semn de egalitate între pensia pentru limită de vârstă și pensia de urmaș, temeiurile acordării acestor drepturi fiind diferite, astfel că și tratamentul juridic aplicabil titularilor celor două categorii de drepturi la pensie reflectă această diferență sub aspectul cuantumului pensiei cuvenite și al posibilității de a fi cumulată cu alte venituri. … 27.Cu același prilej, Curtea a arătat că obținerea dreptului la pensie de urmaș nu poate fi privită ca fiind o manifestare a dreptului de a moșteni, întrucât nu se exercită asupra elementelor din patrimoniul persoanei decedate, ci se obține în temeiul legii, având natura unui ajutor bănesc acordat de stat. … 28.În sfârșit, Curtea a constatat că dispozițiile art. 92 alin. (2) lit. d) și ale art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 nu aduceau atingere dreptului la muncă, întrucât nu instituiau nicio piedică pentru exercitarea acestuia. Pierderea dreptului de a beneficia de un ajutor financiar din partea statului acordat în vederea susținerii persoanelor lipsite de resurse materiale ca urmare a faptului că beneficiarul acestui drept și-a asumat să își asigure singur resursele materiale necesare traiului prin exercitarea dreptului la muncă nu poate fi privită sub niciun aspect ca o încălcare a acestui din urmă drept fundamental. … 29.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elisabeta Pintrijel în Dosarul nr. 659/114/2019 al Tribunalului Buzău – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică al Tribunalului Buzău – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește