DECIZIA nr. 297 din 25 mai 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției. Excepția a fost ridicată de Ion Petroșanu și alții în Dosarul nr. 1.252/87/2019 al Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 93D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 223D/2020, nr. 224D/2020, nr. 225D/2020, nr. 1.519D/2020, nr. 1.534D/2020, nr. 1.880D/2020, nr. 2.098D/2020 și nr. 2.373D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege. Excepțiile au fost ridicate de Georgeta Popescu și alții, Camelia Rozalia Neamu și Petrișor Gigi Roșu, precum și de Mihaela Anca Bojă și Nicolae Popescu în dosarele nr. 1.018/87/2019, nr. 1.035/87/2019 și nr. 1.197/87/2019 ale Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Alina-Elena Agavriloaie-Stoica și alții în Dosarul nr. 1.486/30/2019 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, de Andrei-Radu Dincă și alții, respectiv de Vadim Caranic în dosarele nr. 1.451/120/2020 și nr. 22/120/2020 ale Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, de Cristina Blaga și alții în Dosarul nr. 522/59/2019* al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și de George Cristian Ancuțescu și alții în Dosarul nr. 2.696/63/2018/a1* al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 223D/2020, nr. 224D/2020, nr. 225D/2020, nr. 1.519D/2020, nr. 1.534D/2020, nr. 1.880D/2020, nr. 2.098D/2020 și nr. 2.373D/2020 la Dosarul nr. 93D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Astfel, referindu-se la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, arată că urgența adoptării actului normativ criticat a fost motivată în preambulul ordonanței de urgență și în nota de fundamentare, arătându-se influența negativă pe care ar fi avut-o asupra bugetului consolidat acordarea într-o singură tranșă a drepturilor salariale restante. Prin urmare, a fost necesară eșalonarea pe o anumită perioadă de timp. Cu privire la criticile vizând neconstituționalitatea intrinsecă referitoare la discriminare, arată că acea categorie profesională la care se raportează autorii excepției nu era prevăzută ca destinatară a actului normativ. Totodată, cu privire la stabilirea tipului de dobândă, problema a fost lămurită de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 75 din 7 decembrie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 8 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.252/87/2019, încheierile din 23 ianuarie 2020, pronunțate în dosarele nr. 1.018/87/2019, nr. 1.035/87/2019 și nr. 1.197/87/2019, Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției. Excepția a fost ridicată de Ion Petroșanu și alții, de Georgeta Popescu și alții, respectiv de Camelia Rozalia Neamu și Petrișor Gigi Roșu – prin recalificarea cererilor formulate în acțiunile principale de către instanța de judecată -, precum și de Mihaela Anca Bojă și Nicolae Popescu în cauze având ca obiect cereri privind acordarea unor drepturi salariale restante. … 8.Prin Încheierea din 10 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.486/30/2019, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, în ansamblu, precum și a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din același act normativ. Excepția a fost ridicată de Alina-Elena Agavriloaie-Stoica și alții într-o cauză având ca obiect cererea privind acordarea unor drepturi salariale restante. … 9.Prin Încheierea din 22 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.451/120/2020, și Încheierea din 22 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 22/120/2020, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019. Excepția a fost ridicată de Andrei-Radu Dincă și alții, respectiv de Vadim Caranic în cauze având ca obiect cereri privind acordarea unor drepturi salariale restante. … 10.Prin Încheierea din 8 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 522/59/2019*, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019. Excepția a fost ridicată de Cristina Blaga și alții într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale restante. … 11.Prin Încheierea din 29 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.696/63/2018/a1*, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019. Excepția a fost ridicată de George Cristian Ancuțescu și alții într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale restante. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 a fost emisă cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4), întrucât nu sunt îndeplinite condițiile situației extraordinare și ale urgenței. Sunt amintite cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, Decizia nr. 544 din 28 iunie 2006 și Decizia nr. 255 din 11 mai 2005. Astfel, deși se invocă influența substanțială asupra bugetului de stat pe anul 2019, legiuitorul delegat nu face trimitere la nicio analiză care să arate care sunt sumele care ar trebui acordate personalului din justiție și la modalitatea în care plata acestor sume ar influența bugetul de stat. De asemenea, nu se arată motivele pentru care se invocă lipsa fondurilor din bugetele Ministerului Justiției și Ministerului Public, nu se indică și nu se dovedesc motivele pentru care aceste fonduri nu au fost prevăzute în bugetele celor două ministere, având în vedere că Guvernul este cel care face propunerile privind bugetul de stat și, chiar în perioada în care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019, a fost trimisă spre adoptare Parlamentului și legea bugetului de stat. Or, Guvernul nu poate invoca propria sa inacțiune (faptul că nu a prevăzut în bugetele Ministerului Justiției și Ministerului Public sumele necesare pentru plata drepturilor restante) pentru a justifica urgența adoptării acestei ordonanțe de urgență. … 13.În același sens, Guvernul nu a motivat care este situația extraordinară și urgentă care privește numai curțile de apel, tribunalele, judecătoriile, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și parchetele de pe lângă curțile de apel, de pe lângă tribunale și de pe lângă judecătorii, din cauza căreia nu au fost prevăzute sumele necesare în bugetele Ministerului Justiției și Ministerului Public, însă nu privește și celelalte instituții din familia ocupațională „Justiție“ (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii) cărora nu li se aplică ordonanța de urgență. … 14.Autorii excepției susțin și că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 încalcă dreptul lor de proprietate, întrucât eșalonează o creanță de natură salarială fără a exista o justificare rezonabilă și prin impunerea unei sarcini disproporționate. Arată că, spre deosebire de cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, nu există o situație obiectivă care să justifice eșalonarea, așa cum ar fi o criză economică. … 15.De asemenea, măsura este aplicabilă în mod arbitrar și discriminatoriu, întrucât de la eșalonare sunt exceptați magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție și cei detașați la Institutul Național al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri etc. Totodată, măsura eșalonării nu se aplică magistraților care au primit deja drepturile salariale restante. Consideră că sumele care se plătesc celor exceptați ar putea fi împărțite tuturor magistraților, fără discriminare, sursa financiară regăsindu-se tot în bugetul de stat. … 16.În susținerea acestor critici sunt invocate și Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, și Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunțată în Cauza Driha împotriva României, precum și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârea din 10 aprilie 1984, pronunțată în Cauza 14/83 Sabine von Colson și Elisabeth Kamann împotriva Land Nordrhein-Westfalen.  … 17.Se mai arată că prin art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 legiuitorul delegat stabilește dreptul creditorilor de a primi cu titlu de accesorii dobânda legală remuneratorie, calculată de la data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale, ceea ce încalcă principiul separației puterilor în stat, precum și supremația legilor. Astfel, articolul de lege criticat este neconstituțional atât din perspectiva tipului de dobândă recunoscută de către legiuitor, cât și sub aspectul momentului de la care curge aceasta. … 18.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 a fost adoptată în contextul în care prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.066/C/2018 s-a recunoscut autorilor excepției plata diferențelor salariale derivate din aplicarea unei valori de referință sectorială diferite în cadrul aceleiași categorii profesionale pentru perioada 9 aprilie 2015-30 iunie 2018, sume care în prezent au fost calculate de către departamentele financiar-contabile de la nivelul fiecărui ordonator de credite. … 19.Este de menționat că recunoașterea acestor drepturi salariale prin ordinul menționat nu a modificat cu nimic scadența acestor diferențe salariale, în sensul că diferențele sunt scadente lunar, în perioada 9 aprilie 2015-30 iunie 2018, din momentul în care salariul trebuia achitat la nivelul maxim aflat în plată, așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, astfel că stabilirea unui alt moment de la care ar curge aceste dobânzi – data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale – reprezintă o intruziune nepermisă a legiuitorului în sfera de activitate a puterii judecătorești, singura în măsură să asigure interpretarea legilor, încălcând totodată supremația legilor, și în special a dispozițiilor legale care reglementează daunele-interese moratorii sub forma dobânzii legale care curg de la scadență, și nu din momentul recunoașterii lor prin acte administrative. Din acest punct de vedere sunt incidente prevederile art. 1.531 alin. (1) și alin. (2) teza întâi și ale art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligației, conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât și beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), iar acest din urmă element este acoperit de daunele-interese moratorii sub forma dobânzii legale, care se cuvin de la scadență, și nu de la data recunoașterii dreptului prin acte administrative. … 20.Recunoașterea diferențelor salariale prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.066/C/2018 nu a avut semnificația fixării momentului scadenței obligației de plată, ci a avut rolul de a consolida un drept preexistent în patrimoniul subsemnaților, astfel că stabilirea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 a momentului de la care se datorează dobânzi legale, respectiv data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale, vine în contradicție cu regimul juridic stabilit de Codul civil asupra dobânzii legale aferente obligațiilor de plată a sumelor de bani. … 21.Dacă s-ar accepta teza prevăzută de art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 ar însemna că legiuitorul delegat poate să modifice în mod unilateral regimul juridic al dobânzii legale, stabilind că aceasta se datorează de la un moment arbitrar (emiterea unor acte administrative), și nu de la data scadenței, conform art. 1.535 din Codul civil, cu încălcarea vădită a supremației legilor. … 22.Pe de altă parte, art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 este neconstituțional și sub aspectul tipului de dobândă legală pe care îl prevede – dobânda remuneratorie, în condițiile în care ceea ce se datorează de la scadență este dobânda penalizatoare. … 23.Conform art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației, este denumită dobândă remuneratorie, or, se observă că dobânda datorată de angajat ca urmare a recunoașterii obligației de plată a drepturilor salariale nu poate fi decât dobânda penalizatoare, definită prin art. 1 alin. (3) din același act normativ, respectiv dobânda legală aferentă perioadei calculate de la scadența obligației de plată și până la data plății efective. … 24.De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit cu caracter obligatoriu că în astfel de situații se datorează dobânda legală penalizatoare, calculată de la data scadenței obligației de plată a drepturilor salariale. În acest sens, sunt invocate Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii și Decizia nr. 7 din 27 aprilie 2015, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prin efectul art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 legiuitorul delegat nesocotește deciziile nr. 2 din 17 februarie 2014 și nr. 7 din 27 februarie 2015, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind că de la momentul scadenței se datorează o altă dobândă legală decât cea penalizatoare, ceea ce contravine principiului separației puterilor în stat și al supremației legii. … 25.Având în vedere cele menționate anterior cu privire la tipul dobânzii legale datorate și scadența obligației de plată, autorii excepției consideră că prin art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 legiuitorul introduce o discriminare între persoane aflate în situații identice, în condițiile în care magistrații care au beneficiat de drepturi salariale restante anterioare acestei ordonanțe au obținut dobânda legală penalizatoare (și nu cea remuneratorie), calculată de la data scadenței (și nu de la data vreunui eventual act administrativ de recunoaștere a drepturilor restante). … 26.Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 nu sunt de natură să creeze discriminări în raport cu alte categorii din sistemul justiției și nu încalcă prevederile art. 44 din Constituție, raportat la art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, apreciază că nu sunt încălcate nici prevederile art. 115 din Constituție în contextul în care fondurile prevăzute în prezent în bugetul Ministerului Justiției și al Ministerului Public pentru drepturi salariale nu sunt suficiente. … 27.Tribunalul Alba – Secția I civilă apreciază că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 16 și art. 115 alin. (4) din Constituție. Cât privește înfrângerea prevederilor art. 1.516 alin. (1) din noul Cod civil, susținută de autorii excepției de neconstituționalitate, aceasta nu intră sub incidența controlului exercitat de Curtea Constituțională, întrucât controlul vizează numai conformitatea unui act normativ cu prevederile Constituției. … 28.Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.880D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, iar în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.534D/2020 arată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 sunt de natură să creeze discriminări în raport cu alte categorii de personal din sistemul justiției și încalcă prevederile art. 44 din Constituție, raportat la art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, însă apreciază că nu au fost încălcate prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4) din Constituție. … 29.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că sunt neîntemeiate criticile vizând neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 în raport cu prevederile constituționale ale art. 115, dar că este încălcat principiul egalității în drepturi, întrucât se creează o discriminare în cadrul aceleiași categorii profesionale. … 30.Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă apreciază că dispozițiile actului normativ criticat nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției. … 31.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 32.Guvernul, în punctul de vedere comunicat în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.098D/2020, consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată, în esență, că în ceea ce privește urgența și situația extraordinară care au justificat elaborarea actului normativ, acestea sunt prezentate în preambulul ordonanței de urgență și, pe larg, în nota de fundamentare a acestui act normativ. Apreciază că, raportat la cuantumul sumelor în discuție și la impactul semnificativ al lipsei măsurilor instituite prin ordonanța de urgență a Guvernului asupra bugetului de stat, în speță sunt pe deplin incidente argumentele Curții Constituționale din Decizia nr. 722 din 29 octombrie 2015. De asemenea, considerentele din Cauza Dumitru și alții împotriva României, deși s-au referit la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, sunt deopotrivă aplicabile și în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, care, în esență, stabilește același grafic de eșalonare. Prin Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererile reclamanților din cauza de mai sus, prin care aceștia invocau încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (dreptul la un proces echitabil) și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție (atingerea dreptului la proprietatea sa), în sensul că autoritățile interne (Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice) au refuzat să pună de îndată în executare hotărâri judecătorești ce recunoșteau drepturi salariale restante. În ceea ce privește susținerea că acest act normativ este discriminatoriu, instituind măsuri de eșalonare doar pentru unele instituții din sistemul justiției, în timp ce pentru altele nu s-au instituit astfel de măsuri, menționează faptul că personalul din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție sau al Consiliului Superior al Magistraturii nu a făcut parte dintre destinatarii acestui act normativ dintr-un motiv obiectiv: aceste instituții nu au înregistrat, la momentul adoptării actului, drepturi salariale restante aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018. Or, obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 se referă la imposibilitatea obiectivă de plată a unor sume de bani restante stabilite prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, imposibilitate determinată de impactul substanțial asupra bugetului de stat al acelor sume. … 33.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:34.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 35.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2019, al cărei conținut este următorul: + 
Articolul 1(1)Plata sumelor reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției prevăzut la art. 2 prin acte administrative ale ordonatorilor de credite aferente perioadei 9 aprilie 2015- 30 iunie 2018 se va realiza după cum urmează:a)în anul 2019 se plătește 5% din totalul sumei cuvenite; … b)în anul 2020 se plătește 10% din totalul sumei cuvenite; … c)în anul 2021 se plătește 25% din totalul sumei cuvenite; … d)în anul 2022 se plătește 25% din totalul sumei cuvenite; … e)în anul 2023 se plătește 35% din totalul sumei cuvenite. … (2)Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(3)La sumele actualizate în condițiile alin. (2) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale.(4)Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății sumelor restante, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1). + 
Articolul 2Prezenta ordonanță de urgență se aplică personalului din sistemul justiției ale cărui indemnizații de încadrare/salarii de bază se stabileau în perioada prevăzută la art. 1 alin. (1) pe baza valorii de referință sectorială din cadrul: curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor, al celorlalte instituții pentru care ministrul justiției este ordonator principal de credite, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, de pe lângă tribunale și de pe lângă judecătorii. + 
Articolul 3Prevederile prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică personalului care a obținut, până la data intrării ei în vigoare, plata sumelor care fac obiectul acesteia. … 36.Autorii excepției apreciază că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și ale art. 115 alin. (4) privind condițiile adoptării ordonanțelor de urgență. De asemenea, apreciază că sunt înfrânte prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării și art. 1 din Primul Protocol adițional la aceeași convenție privind proprietatea. … 37.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 stabilesc eșalonarea pe o perioadă de 5 ani a plății drepturilor de natură salarială restante stabilite prin acte administrative ale ordonatorilor de credite aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018 în favoarea personalului din sistemul justiției din cadrul curților de apel, al tribunalelor, al judecătoriilor, al celorlalte instituții pentru care ministrul justiției este ordonator principal de credite, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, de pe lângă tribunale și de pe lângă judecătorii. … 38.În nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 s-a arătat, în esență, că pentru perioada 9 aprilie 2015-30 iunie 2017 salarizarea personalului bugetar (și a personalului din sistemul justiției) a fost reglementată de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010. Prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 9 iunie 2016, legiuitorul a intervenit pentru înlăturarea diferențelor salariale rezultate în urma aplicării legii unitare de salarizare, astfel cum a fost ea modificată prin legi anuale de salarizare. … 39.Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, Curtea Constituțională a reținut că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 (care se aplică întregului personal bugetar, inclusiv magistraților) s-au eliminat diferențele provenite din faptul că o parte dintre magistrații și personalul asimilat, încadrați în aceeași funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, au obținut hotărâri judecătorești definitive și irevocabile (în temeiul Codului de procedură civilă din 1865) sau definitive (în temeiul Codului de procedură civilă), prin care le-au fost recunoscute majorări salariale, în timp ce alții nu obținuseră asemenea hotărâri judecătorești. Astfel, urmarea intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 este aceea că, pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, indemnizația de încadrare a magistraților și a personalului asimilat este aceeași, stabilită la nivel maxim. Prin aceeași decizie, Curtea a statuat în sensul că, pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Ca urmare, Curtea a constatat că dispozițiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 contraveneau principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece stabileau că persoanele aflate în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să li se fi recunoscut majorări salariale, au indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cei cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază/indemnizației de încadrare. … 40.Decizia menționată este și o decizie interpretativă a dispozițiilor cuprinse în legislația vizată în ceea ce privește sintagma „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“, sintagmă folosită și în Legea nr. 71/2015 la art. 1 alin. (5^1). … 41.În nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 s-a mai arătat că, în ceea ce privește cuantumul valorii de referință sectorială în cadrul familiei ocupaționale „Justiție“, valoarea de referință sectorială de 421,36 lei începând cu 9 aprilie 2015 și de 463,5 lei începând cu 1 decembrie 2015 este stabilită prin sentințe/decizii ale instanțelor judecătorești. Având în vedere aceste valori, a fost emis Ordinul nr. 75 din 15 martie 2018 al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, din care rezultă că judecătorii, magistrații-asistenți, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex din cadrul instanței supreme sunt salarizați, pentru perioada 9 aprilie 2015-30 noiembrie 2015, prin acordarea valorii de referință sectorială (VRS) de 421,36 lei, respectiv VRS 405 lei, la care se adaugă 4%, procent prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 13/2008 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2008, și, pentru perioada 1 decembrie 2015-31 decembrie 2017, prin acordarea unei VRS de 463,5 lei, respectiv VRS 405 lei, la care se adaugă 4%, procent prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 13/2008, și 10%, procent prevăzut de Legea nr. 293/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 25 noiembrie 2015. În același sens au fost emise ordinele ministrului justiției nr. 2.066/C/2018 și nr. 2.118/C/2018 prin care se acordă drepturile salariale menționate mai sus pentru judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și pentru Ministerul Justiției și care trebuie să fie puse în aplicare de îndată (ordine similare fiind emise pentru personalul din instituțiile pentru care ministrul justiției are calitatea de ordonator principal de credite și ale cărui salarii se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială). … 42.Din examinarea celor mai sus arătate Curtea reține că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 au în vedere drepturi de natură salarială a căror acordare s-a dispus prin acte administrative ale ordonatorilor de credite în vederea asigurării unei salarizări egale – la nivelul recunoscut prin hotărâri judecătorești – a personalului din justiție aflat în situații profesionale identice. … 43.Cu privire la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, autorii excepției formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, ce privesc întregul act normativ, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, referitoare la măsurile dispuse prin această ordonanță. … 44.Analizând aspectele de neconstituționalitate extrinsecă invocate, Curtea constată că acestea se referă la neîndeplinirea condițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, susținându-se că nu a existat o situație extraordinară care să impună adoptarea de urgență a măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019. … 45.Față de această critică, Curtea reține că, prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, a statuat că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public prin intermediul ordonanței de urgență. Ordonanța de urgență nu constituie o alternativă aflată la discreția Guvernului, prin care acesta și-ar putea încălca obligația sa constituțională de a asigura, în vederea îndeplinirii programului său de guvernare, reglementarea prin lege, de către Parlament, a relațiilor ce constituie obiectul acestei reglementări. … 46.Examinând nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, Curtea constată că, în emiterea acestui act normativ, Guvernul invocă consecințele grave pe care plata neeșalonată a drepturilor prevăzute prin actele administrative ale ordonatorilor de credite le-ar avea asupra asigurării resurselor necesare funcționării Ministerului Justiției și plății drepturilor salariale pentru toate categoriile de personal din sistem, în condițiile inexistenței unor fonduri suficiente pentru plata imediată a acestor sume. Mai mult, imposibilitatea plății imediate a tuturor drepturilor acordate prin actele administrative ale ordonatorilor de credite ar genera noi procese care privesc punerea în executare a ordinului și inițierea executărilor silite, elemente care sunt de natură să determine costuri semnificative cu resursele materiale și umane. … 47.Curtea apreciază că motivele invocate de Guvern constituie o situație obiectivă, ieșită din comun, care justifică intervenția legislativă urgentă pentru a preveni efecte de natură să afecteze interesele publice, care privesc, pe de o parte, angajarea imediată a unor cheltuieli bugetare într-un cuantum semnificativ și, pe de altă parte, buna funcționare a Ministerului Justiției și plata drepturilor salariale personalului. Curtea observă, de asemenea, că emiterea actelor administrative ale ordonatorilor de credite pentru egalizarea drepturilor salariale ale personalului din justiție nu a reprezentat un eveniment ce putea fi anticipat, ci a intervenit, așa cum s-a reținut și în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, ca urmare a unei succesiuni de acte normative, a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, precum și a existenței unor hotărâri judecătorești care au prevăzut pentru o parte din personalul din justiție drepturi salariale superioare celor pe care le primeau persoane aflate în situații profesionale identice, dar care nu dețineau astfel de hotărâri judecătorești. … 48.Prin urmare, Curtea apreciază că măsurile adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 se circumscriu unei situații urgente și extraordinare în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție, criticile de neconstituționalitate privind încălcarea acestor prevederi constituționale fiind neîntemeiate. … 49.Examinând, în continuare, criticile de neconstituționalitate intrinsecă ce privesc măsurile dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019, Curtea constată că una dintre criticile formulate de autorii excepției privește dreptul lor de proprietate asupra sumelor reprezentând drepturi salariale restante. … 50.Față de această critică, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate prevăd plata drepturilor stabilite prin actele administrative ale ordonatorilor de credite, precum și actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică și plata dobânzii legale remuneratorii calculate de la data emiterii ordinelor/ deciziilor de acordare a drepturilor salariale. Prin Decizia nr. 75 din 7 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 15 februarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că, alături de dobânda remuneratorie prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019, se pot acorda dobânzi penalizatoare la drepturile salariale restante ce intră în domeniul de aplicare al aceluiași act normativ pentru perioada anterioară emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale, respectiv diferența dintre dobânda penalizatoare și cea remuneratorie, pentru perioada ulterioară emiterii acelorași ordine sau decizii. … 51.Curtea apreciază că Guvernul, prin adoptarea reglementării criticate, nu neagă existența și întinderea drepturilor salariale restante acordate prin ordinul ordonatorului de credite. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate privată (în același sens sunt, mutatis mutandis, și considerentele Deciziei nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010). … 52.În prezenta cauză, referitor la încălcarea prevederilor constituționale și convenționale privind dreptul de proprietate, autorii excepției invocă și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, arătând că, așa cum a reținut instanța europeană prin pct. 41 din această decizie, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale și economice, de o amplă marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a actului. Cu toate acestea modul în care statul concepe imperativele de interes general nu trebuie să se dovedească a fi lipsit în mod vădit de temei rațional. Or, autorii excepției apreciază că în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 nu există temeiuri raționale care să justifice plata eșalonată a drepturilor prevăzute prin actele administrative ale ordonatorilor de credite pentru o perioadă de 5 ani. … 53.Referitor la această critică, Curtea apreciază că sunt valabile cele reținute mai sus cu privire la conformitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 cu prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4), în sensul existenței unei situații urgente și extraordinare care a justificat emiterea acestui act normativ. … 54.Având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că nu pot fi reținute criticile privind încălcarea dreptului de proprietate. … 55.În ceea ce privește critica vizând încălcarea prevederilor constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, Curtea reține că autorii excepției invocă existența unei diferențe de tratament juridic între persoanele care au beneficiat de plata integrală a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 și cele ale căror drepturi sunt plătite eșalonat, ca efect al dispozițiilor acestui act normativ. Or, Curtea amintește că, așa cum a statuat prin Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. … 56.Tot raportat la prevederile constituționale și convenționale care prevăd egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, autorii excepției invocă și discriminarea pe care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 o face între diferitele categorii de personal din justiție, arătând că dispozițiile privind eșalonarea plății drepturilor salariale prevăzute prin acte administrative ale ordonatorilor de credite nu sunt aplicabile personalului altor instituții, așa cum sunt Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii. … 57.Or, față de aceste critici, Curtea reține că, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, situația extraordinară care impune adoptarea de urgență a măsurii eșalonării plății drepturilor restante o reprezintă insuficiența fondurilor în bugetul Ministerului Justiției și al Ministerului Public și consecințele pe care acordarea imediată a acestor drepturi le-ar fi avut asupra acestui buget. Legiuitorul delegat nu a avut în vedere și nu invocă eventuala insuficiență a fondurilor necesare funcționării Înaltei Curți de Casație și Justiție, care se finanțează, în mod distinct, din bugetul de stat, ordonatorul principal de credite fiind președintele acestei instanțe [art. 18 alin. (3) și (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, abrogată în prezent prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022]. De asemenea, nu s-a referit nici la insuficiența fondurilor necesare funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, care se finanțează, de asemenea, din bugetul de stat, ordonatorul principal de credite fiind președintele Consiliului Superior al Magistraturii [art. 60 alin. (1) și (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, abrogată în prezent prin Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022]. … 58.Prin urmare, Curtea constată că situația personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a personalului Consiliului Superior al Magistraturii este, în mod obiectiv, diferită de cea a personalului ale cărui drepturi salariale sunt plătite din bugetul Ministerului Justiției, astfel că tratamentul juridic diferit este justificat. … 59.În ceea ce privește critica referitoare la pretinsa discriminare față de magistrații cărora le-au fost achitate drepturile salariale restante anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 și care au obținut dobânda legală penalizatoare (și nu cea remuneratorie), calculată de la data scadenței (și nu de la data vreunui eventual act administrativ de recunoaștere a drepturilor restante), se apreciază că aceasta pune în discuție, în realitate, probleme de interpretare și aplicare a legii, ce au fost soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 75 din 7 decembrie 2020, precitată. … 60.În continuare, analizând criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației puterilor în stat, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a mai analizat constituționalitatea unor prevederi legale care prevedeau eșalonarea succesivă a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, și în anii 2012-2017 (a se vedea Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, precitată, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 24 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 29 februarie 2012, Decizia nr. 384 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020, sau Decizia nr. 393 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 9 septembrie 2021). Referindu-se la susținerile privind încălcarea principiului separației puterilor în stat, Curtea a reținut că aceasta nu poate fi reținută din moment ce Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, le recunoaște și își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat. Prin urmare, Curtea a constatat că eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar nu este o măsură prin care se interzice, nici măcar temporar, executarea unei hotărâri judecătorești și, în consecință, nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiției. Curtea apreciază că, mutatis mutandis, considerentele acestor decizii sunt valabile și în prezenta cauză. … 61.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Petroșanu și alții, de Georgeta Popescu și alții, de Camelia Rozalia Neamu și Petrișor Gigi Roșu, precum și de Mihaela Anca Bojă și Nicolae Popescu în dosarele nr. 1.252/87/2019, nr. 1.018/87/2019, nr. 1.035/87/2019 și nr. 1.197/87/2019 ale Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Alina-Elena Agavriloaie-Stoica și alții în Dosarul nr. 1.486/30/2019 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, de Andrei-Radu Dincă și alții, respectiv de Vadim Caranic în dosarele nr. 1.451/120/2020 și nr. 22/120/2020 ale Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, de Cristina Blaga și alții în Dosarul nr. 522/59/2019* al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și de George Cristian Ancuțescu și alții în Dosarul nr. 2.696/63/2018/a1* al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Alba – Secția I civilă, Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Pitești – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește