DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022

1.Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate a Hotărârii Senatului nr. 81/2022 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Senat. … 2.Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.930 din 6 mai 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 1.172L/2/2022. … 3.În motivarea sesizării de neconstituționalitate se susține că hotărârea criticată contravine art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție coroborat art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Potrivit acestui din urmă text legal, candidații trebuie audiați de Comisia juridică și de plenul Camerei competente; or, persoana numită în funcția de judecător al Curții Constituționale nu a fost audiată în plenul Senatului. O atare critică este obiectivă în sine și privește conduita Parlamentului, fiind fundamentată sub aspectul temeiului juridic, prin trimiterea la un text de lege care reglementează o condiție cu caracter obiectiv, putând fi, astfel, verificată de Curtea Constituțională. … 4.În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președintelui Senatului pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului. … 5.Președintele Senatului a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se solicită respingerea sesizării de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 6.Se arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 5 din Legea nr. 47/1992, Senatul numește, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător la Curtea Constituțională, persoana care a întrunit votul majorității membrilor prezenți. La Comisia menționată au fost depuse trei candidaturi pentru ocuparea funcției menționate, iar în aplicarea prevederilor legale și regulamentare, în ședința din 27 aprilie 2022, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au procedat la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 143 din Constituție, precum și la art. 61 alin. (3) și art. 62 din Legea nr. 47/1992 de către candidații propuși pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, pe baza documentelor doveditoare anexate propunerilor de candidatură. Totodată, Comisia juridică a audiat fiecare candidat, potrivit prevederilor art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. În cadrul audierilor, candidații au prezentat membrilor Comisiei juridice activitatea profesională desfășurată și motivele care îi determină să candideze la ocuparea funcției de judecător la Curtea Constituțională și au răspuns întrebărilor adresate de către membrii Comisiei. Astfel, membrii Comisiei juridice au analizat, în urma expunerii candidaților, documentele anexate la dosare și prevederile legale, constatând că aceștia îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru această funcție. Tot în ședința din 27 aprilie 2022, Comisia juridică a analizat prevederile constituționale, precum și actele doveditoare depuse de cei trei candidați în favoarea susținerii candidaturilor și a hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să avizeze favorabil cele trei candidaturi privind îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru ocuparea funcției de judecător la Curtea Constituțională din partea Senatului. În consecință, Comisia juridică, în temeiul art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a transmis Biroului permanent și plenului Senatului cele trei candidaturi, avizate favorabil, urmând ca plenul să numească, în calitate de judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de 9 ani, persoana care va întruni votul majorității membrilor prezenți.  … 7.În data de 2 mai 2022, Biroul permanent a hotărât înscrierea raportului Comisiei juridice în proiectul ordinii de zi a ședinței plenului Senatului din data de 3 mai 2022. În data de 3 mai 2022, inclusiv prin luarea în considerare a deciziei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, plenul Senatului, cu ordinea de zi Numirea unui judecător la Curtea Constituțională a României, a dezbătut raportul Comisiei juridice, stabilindu-se ca procedură: „citirea raportului, emiterea buletinelor de vot și votul, fiind convinși că fiecare grup parlamentar și fiecare senator interesat a putut să își facă o impresie discutând cu oamenii pe care îi au în comisii sau audiind ședința Comisiei juridice, care a fost live, motiv pentru care Grupul PNL propune distribuirea buletinelor de vot și trecerea la vot“ (stenograma ședinței plenului Senatului din data de 3 mai 2022, pag. 6). Ca urmare a intervenției domnului senator Radu Mihai Mihail, liderul Grupului parlamentar al partidului Uniunea Salvați România, a fost supusă la vot propunerea acestuia privind reluarea dezbaterilor din Comisia juridică, însă plenul a respins această propunere, care nu a întrunit numărul de voturi necesar, astfel cum reiese din stenograma ședinței de plen.  … 8.Cu privire la votul acordat pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, plenul Senatului a ales, cu majoritatea prevăzută de Constituție, pe doamna Laura-Iuliana Scântei și, în consecință, ca urmare a faptului că a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, Senatul a numit-o pe doamna Laura-Iuliana Scântei judecător la Curtea Constituțională, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție, ale art. 5 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 143 și 147 din Regulamentul Senatului. … 9.Se arată că argumentul principal al autorului sesizării constă în faptul că Hotărârea Senatului nr. 81 din 3 mai 2022 a fost adoptată de Senat cu nesocotirea prevederilor art. 5 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Candidații vor fi audiați de comisie și de plenul Camerei“, ceea ce ar duce la încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.  … 10.Cu privire la acest aspect, se arată că prevederile art. 5 alin. (5) teza a treia se completează cu prevederile art. 147 alin. (3) din Regulamentul Senatului, cele două reglementări corelându-se în mod logic, fără a fi contradictorii sau derogatorii. Prin urmare, audierea candidaților propuși pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională poate fi realizată în ședința de plen a Senatului numai în condițiile în care plenul Senatului consideră că raportul prezentat nu este suficient pentru a evalua candidații, în acest sens invocându-se Decizia Curții Constituționale nr. 396 din 5 iunie 2019, care a răspuns cu privire la o critică de neconstituționalitate identică. … 11.În ceea ce privește prezenta sesizare de neconstituționalitate, se arată că în ședința plenului Senatului din 3 mai 2022: niciunul dintre liderii grupurilor parlamentare nu a solicitat în mod expres și neechivoc audierea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale; raportul comisiei de specialitate care include evaluarea audierii candidaților a fost prezentat în plenul Senatului; președintele de ședință a supus la vot reluarea (în plen) dezbaterilor din comisie, iar plenul Senatului a respins în mod neechivoc reluarea dezbaterilor.  … 12.Având în vedere considerentele Curții Constituționale din Decizia nr. 396 din 5 iunie 2019 și toate elementele de fapt enunțate mai sus, rezultă că plenul Senatului a considerat în mod implicit că prezentarea raportului comisiei de specialitate este suficientă pentru evaluarea candidaților, aplicând art. 147 alin. (3) din Regulamentul Senatului prin raportare la prevederile art. 5 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992. Așadar, candidații au fost audiați de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar nu au mai fost audiați și de plenul Senatului, ca urmare a exprimării exprese a plenului de a respinge noi dezbateri cu privire la ceea ce deja a fost analizat și dezbătut în comisia de specialitate. … 13.Se subliniază că doar respectarea de către Camerele Parlamentului a condițiilor cu caracter obiectiv poate face obiectul controlului de constituționalitate prin prisma dispozițiilor art. 1 alin. (5) raportat la alin. (3) din Constituție. Or, raportat la situația învederată Curții Constituționale de autorul sesizării, prevederile art. 5 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992 nu sunt condiții obiective pentru numirea în funcție a judecătorilor la Curtea Constituțională, ci elemente de procedură parlamentară care se aduc la îndeplinire în conformitate cu Regulamentul Senatului, în limitele principiului autonomiei regulamentare și cu respectarea suveranității decizionale a plenului.  … 14.Se arată că în mod constant, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la desfășurarea procedurilor parlamentare, precizând că nu este competentă să se pronunțe asupra modului de aplicare a regulamentelor celor două Camere. Mai mult, chiar și atunci când au existat vicii regulamentare (deși nu a fost cazul în ședința din 3 mai 2022, care a stat la baza sesizării de neconstituționalitate), Curtea a statuat că, de principiu, în lipsa unei prevederi constituționale exprese și în temeiul autonomiei de care se bucură, Senatul, prin votul pe care îl dă asupra proiectului de hotărâre, acoperă viciile regulamentare de procedură ale acesteia, Curtea neavând competența ca ea însăși să cerceteze și să determine starea de fapt pentru ca din constatările astfel efectuate să stabilească starea de constituționalitate a normei regulamentare (Decizia nr. 396 din 5 iunie 2019).  … 15.Din analiza sistematică a deciziilor Curții Constituționale în materie, rezultă că Parlamentul are o marjă de apreciere în ceea ce privește desfășurarea procedurilor parlamentare și parcurgerea etapelor pe care le presupun numirile în diverse funcții. De altfel, în Decizia nr. 433 din 21 iunie 2018, Curtea a mai reținut că, în virtutea autonomiei parlamentare de care se bucură cele două Camere ale Parlamentului, acestea își pot organiza modul de lucru într-un mod corespunzător și adaptat cerințelor procedurilor parlamentare. … 16.În conformitate cu dispozițiile art. 76 din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate secretarului general al Senatului următoarele înscrisuri în copie, cu mențiunea „conform cu originalul“: candidatura doamnei Laura-Iuliana Scântei; actele depuse de aceasta în susținerea candidaturii sale conform art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992; raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări; stenograma ședinței Senatului din 3 mai 2022; orice alte înscrisuri depuse/întocmite în cadrul procedurii parlamentare de numire a doamnei Laura-Iuliana Scântei în funcția de judecător al Curții Constituționale. … 17.Prin Adresa nr. XXXV/2323 din 10 mai 2022, secretarul general al Senatului a comunicat informațiile solicitate. … 
CURTEA,examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea criticată, raportată la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1,10 și 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. … 19.Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Hotărârea Senatului nr. 81/2022 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 3 mai 2022, care are următorul cuprins: „Articol unic. – Doamna Laura-Iuliana Scântei se numește în funcția de judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 11 iunie 2022.“ … 20.Autorul sesizării invocă, în susținerea acesteia, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul respectării Constituției și a legilor. Totodată, sunt invocate și prevederile art. 5 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora: „Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputați și de senatori. Fiecare candidat va depune «curriculum vitae» și actele doveditoare că îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție. Candidații vor fi audiați de comisie și de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toți candidații.“ … 21.Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, și anume un grup parlamentar, cât și sub aspectul obiectului sesizării, respectiv Hotărârea Senatului nr. 81/2022. … 22.Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituționalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, în jurisprudența sa, Curtea a analizat și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudențială (Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27). Astfel, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanța constituțională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). Prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Curtea a stabilit că textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate – ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. În cauza de față, hotărârea criticată are caracter individual și vizează numirea unui judecător la Curtea Constituțională, instituție de rang constituțional, astfel că această condiție de admisibilitate este îndeplinită. … 23.Curtea a mai stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional, pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicție între hotărârile menționate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin Constituție, pe de altă parte. Așadar, criticile formulate trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitate, și Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15). Curtea a mai reținut, în privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, că norma de referință, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat, poate fi atât o dispoziție de rang constituțional, cât și una infraconstituțională, ținând cont de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. O atare orientare a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri – autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. Întrucât, însă, în cauză, critica formulată este raportată la texte constituționale cu caracter generic coroborate cu un text de natură legală ce vizează desfășurarea procedurii parlamentare, Curtea reține încă din această fază a analizei sale caracterul formal al criticii, ceea ce atrage inadmisibilitatea sesizării. … 24.Astfel, critica de neconstituționalitate constă în faptul că persoana numită în funcția de judecător al Curții Constituționale nu a fost audiată în plenul Senatului, ci doar în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. … 25.În cauză, candidații au depus actele doveditoare că îndeplinesc condițiile prevăzute de Constituție, iar audierea acestora a avut loc în ședința Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din data de 27 aprilie 2022. Comisia a întocmit un raport al ședinței și a avizat favorabil toate cele trei candidaturi. Același raport menționează faptul că, potrivit art. 147 din Regulamentul Senatului, „candidații vor fi invitați și la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotărî audierea domniilor lor și în plen“. … 26.În ședința plenului Senatului din data de 3 mai 2022 s-a arătat că „comitetul liderilor … majoritatea liderilor a decis ca procedura să fie următoarea: citirea raportului, emiterea buletinelor de vot și votul, fiind convinși că fiecare grup parlamentar și fiecare senator interesat a putut să își facă o impresie discutând cu oamenii pe care îi au în comisii sau audiind ședința Comisiei juridice, care a fost live, motiv pentru care grupul PNL propune distribuirea buletinelor de vot și trecerea la vot“. În plen s-a propus reluarea dezbaterilor din comisie, însă această propunere a fost respinsă (pentru – 27 de voturi, contra – 66 de voturi, o abținere). … 27.Cu privire la o problemă similară, Curtea, prin Decizia nr. 396 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 21 iunie 2019, paragrafele 21-29, a statuat că art. 5 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Candidații vor fi audiați de comisie și de plenul Camerei“, stabilește o obligație de audiere a candidaților, fără a impune volens nolens ca audierea să fie realizată, în mod obligatoriu, fie la nivelul Comisiei, fie la cel al plenului ori atât la nivelul Comisiei, cât și la cel al plenului. … 28.Curtea a statuat că comisiile permanente sunt organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului, a căror activitate are caracter pregătitor pentru a oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei. Comisiile se constituie dintr-un număr restrâns de deputați sau senatori, specializați pe un anumit domeniu, cu o componență și o structură care respectă configurația politică a fiecărei Camere. Dezbaterile specializate care au loc în cadrul ședințelor comisiilor se finalizează cu întocmirea de rapoarte sau avize care au rolul de a pregăti și facilita desfășurarea lucrărilor Camerelor, respectiv a dezbaterilor care vor avea loc în plenul acestora. Necesitatea creării acestor organe de lucru a fost impusă de asigurarea eficienței activității unui corp deliberativ numeros. Din această perspectivă, rolul comisiilor în activitatea parlamentară este unul foarte important, ele asigurând pregătirea deciziilor plenului în scopul exercitării prerogativelor ce decurg din dreptul de informare, dreptul de control sau dreptul de anchetă ale Parlamentului. Dat fiind caracterul de organe de lucru interne al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau a avizelor adoptate de acestea este aceea a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau al Camerelor reunite. Rapoartele și avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, nu și din perspectiva soluțiilor pe care le propun, Senatul și Camera Deputaților fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul își îndeplinește atribuțiile constituționale (a se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 48 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 21 mai 1994, sau Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012). … 29.Potrivit art. 147 din Regulamentul Senatului, „(1) Numirile, confirmările sau avizele pentru numiri în funcții care, potrivit Constituției și legii, se fac de către Senat se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. (2) În vederea întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmări sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidații. (3) Candidații vor fi invitați și la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotărî audierea lor și în plen“. Autonomia regulamentară de care beneficiază cele două Camere ale Parlamentului, în temeiul dispozițiilor constituționale ale art. 64 alin. (1), le dă dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare și procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare (Decizia nr. 209 din 7 martie 2012). … 30.Curtea a observat că, în virtutea autonomiei parlamentare de care se bucură cele două Camere ale Parlamentului, acestea își pot organiza modul de lucru într-un mod corespunzător și adaptat cerințelor procedurilor parlamentare. De aceea, în ipoteza în care comisiile comune de specialitate au considerat că sunt lămurite cu privire la condițiile de numire a candidaților, ele pot proceda la întocmirea avizului comun, chiar fără să se fi realizat audierea. Audierea vizează verificarea condițiilor subiective (în cazul respectiv, activitatea recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării) și poate fi omisă dacă din actele depuse rezultă cu claritate îndeplinirea acestei condiții. Este o condiție de procedură parlamentară în privința căreia Parlamentul are o marjă de apreciere din rațiuni de flexibilitate și suplețe a procedurii (Decizia nr. 433 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018, paragraful 38, sau Decizia nr. 434 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018, paragraful 30). … 31.În consecință, Curtea a constatat că aspectele învederate țin, în realitate, de modul de desfășurare a procedurii parlamentare. Revine Senatului competența de a interpreta art. 5 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992 în corelare cu art. 147 alin. (3) din Regulamentul Senatului, astfel că audierea candidaților propuși pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională poate fi realizată în ședința de plen a Senatului numai în condițiile în care plenul Senatului consideră că raportul prezentat nu este suficient pentru a evalua candidații. În caz contrar, este suficientă prezentarea în plenul Senatului a raportului comisiei de specialitate care include evaluarea audierii candidaților, indiferent de forma în care audierea a avut loc. … 32.Curtea, în jurisprudența sa, în mod constant a subliniat faptul că nu este competentă să se pronunțe asupra modului de aplicare a regulamentelor (a se vedea Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993, Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, Decizia nr. 22 din 27 februarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 7 aprilie 1995, Decizia nr. 98 din 15 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 11 martie 2005, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 18, sau Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, paragraful 30). … 33.Curtea nu își poate extinde controlul și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuși principiul autonomiei regulamentare al celor două Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție. În virtutea acestui principiu fundamental, aplicarea regulamentului este o atribuție a Camerelor Parlamentului, așa încât contestațiile deputaților/ senatorilor privind actele concrete de aplicare a prevederilor regulamentului sunt de competența exclusivă a Camerelor Parlamentului, aplicabile, în acest caz, fiind căile și procedurile parlamentare stabilite prin propriul regulament (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 30). … 34.Curtea a reținut că, de principiu, în lipsa unei prevederi constituționale exprese și în temeiul autonomiei de care se bucură, Senatul, prin votul pe care îl dă asupra proiectului de hotărâre, acoperă viciile regulamentare de procedură ale acesteia, Curtea neavând competența ca ea însăși să cerceteze și să determine starea de fapt pentru ca din constatările astfel efectuate să stabilească starea de constituționalitate a normei regulamentare (a se vedea și Decizia nr. 467 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 28 septembrie 2016, paragraful 42). O atare concluzie se impune cu atât mai mult cu cât nicio normă constituțională nu impune exigențe procedurale cu privire la modul în care se desfășoară audierea candidaților pentru diverse funcții publice. … 35.Prin urmare, în cauza de față, având în vedere că se invocă aspecte ce țin de procedura parlamentară, respectiv de coroborarea art. 5 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992 cu art. 147 din Regulamentul Senatului, ipoteză în care Senatul are o largă marjă de apreciere, nu se poate reține incidența art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, invocarea sa fiind formală. … 36.Neexistând alte critici de neconstituționalitate, precum în Decizia nr. 396 din 5 iunie 2019, critici care au dus la absorbirea aspectelor de inadmisibilitate în cele de netemeinicie și au determinat soluția de respingere a sesizării ca neîntemeiată, Curtea va respinge prezenta sesizare ca inadmisibilă, întrucât aspectele învederate nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci vizează modul de aplicare a regulamentelor parlamentare. … 37.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. c) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3,art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) și al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Senatului nr. 81/2022 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește