DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022

1.Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 36/2022 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaților. … 2.Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.849 din 4 mai 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 1.142L/2/2022. … 3.În motivarea sesizării de neconstituționalitate se arată că hotărârea adoptată este contrară art. 143 din Constituție, întrucât persoana numită în funcția de judecător al Curții Constituționale nu îndeplinește condiția obiectivă privind pregătirea juridică superioară. Se arată că la dosarul de candidatură al acesteia nu există documente oficiale care să ateste absolvirea unei instituții de învățământ juridic superior și obținerea diplomei de licență. În lipsa acestora, nu a putut fi verificată în mod efectiv îndeplinirea condiției de numire nici de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, nici de către deputații chemați să se exprime prin vot asupra numirii. Se subliniază că, în aceste condiții, nici Curtea Constituțională nu ar putea să verifice aceste aspecte. … 4.De asemenea, hotărârea adoptată este contrară art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât Camera Deputaților nu a respectat art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale cu privire la verificarea documentelor ce trebuiau depuse la dosarul de candidatură în vederea numirii ca judecător al Curții Constituționale. Se arată că nu au fost analizate documentele oficiale care să ateste îndeplinirea de către candidat a condițiilor de numire. O atare critică este obiectivă în sine și privește conduita Parlamentului, fiind fundamentată sub aspectul temeiului juridic, prin trimiterea la un text de lege care reglementează o condiție cu caracter obiectiv. … 5.Se arată că „pregătirea juridică superioară“ se dovedește prin diplomă de licență în studii juridice și, eventual, alte diplome obținute ulterior licenței. Or, la dosarul de candidatură au fost depuse următoarele înscrisuri: propunerea din partea grupului parlamentar, acordul prealabil de acceptare a candidaturii, curriculum vitae și adeverința privind vechimea. Prin urmare, domnul Dimitrie-Bogdan Licu nu a depus niciun înscris doveditor cu privire la studiile sale. Se mai arată că raportul Comisiei juridice trebuie să aibă la bază actele depuse de candidat; în lipsa depunerii actelor care să ateste îndeplinirea condiției obiective referitoare la pregătirea juridică superioară sunt afectate însăși validitatea raportului întocmit de Comisia juridică și, în consecință, constituționalitatea hotărârii adoptate de plenul Camerei Deputaților. … 6.Se arată că CV-ul domnului Dimitrie-Bogdan Licu și adeverința cu privire la vechimea sa în muncă nu suplinesc lipsa documentelor oficiale care să ateste studiile sale. Se susține că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 27), prezentarea candidatului nu poate constitui un document probator, întrucât are un caracter personal, și trebuie să fie însoțită de documente oficiale care să dovedească cele consemnate în cuprinsul său. În lipsa documentelor privind pregătirea juridică, nici Curtea Constituțională nu poate verifica îndeplinirea condițiilor constituționale cu privire la numirea candidatului ca judecător al Curții Constituționale. Sunt menționate o serie de decizii în care Curtea Constituțională a solicitat Camerei Deputaților/Senatului documente care au stat la baza hotărârii acestora de numire a unor persoane în diverse funcții publice (Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragrafele 22 și 23, Decizia nr. 389 din 2 iulie 2014, paragraful 26, Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 39-40, și Decizia nr. 21 din 16 ianuarie 2019, paragraful 79). … 7.Se mai susține că, potrivit informațiilor apărute în mass-media, există dubii serioase cu privire la existența vreunei diplome în studii juridice eliberate pe numele candidatului. Sunt indicate o serie de articole apărute în mediul online, potrivit cărora domnul Dimitrie-Bogdan Licu și-ar fi declarat pierdută în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, diploma de licență în drept eliberată de Universitatea Spiru Haret, Facultatea de drept, promoția 1995, în condițiile în care în mediul online a fost prezentată diploma de licență a domnului Dimitrie-Bogdan Licu eliberată de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Aceste două diplome ar avea aceeași serie și același număr de identificare. Or, două instituții diferite nu puteau elibera două diplome de licență cu aceleași numere și purtând date identice, pentru aceeași persoană. Acest dubiu ar fi putut fi înlăturat prin prezentarea de către domnul Dimitrie-Bogdan Licu a actelor oficiale cu privire la studiile sale, însă acesta nu a depus nici diploma și nicio copie legalizată de pe aceasta sau cel puțin certificată pentru conformitate. … 8.Se concluzionează că era necesară depunerea diplomei de licență la dosarul de candidatură la momentul audierii și al acordării votului în Camera Deputaților, iar o depunere ulterioară este tardivă. Verificarea efectuată de Comisia juridică în ceea ce privește respectarea condiției referitoare la pregătirea juridică superioară nu a fost una efectivă, iar o asemenea verificare nu a putut fi efectuată nici în plenul Camerei Deputaților pe baza dosarului de candidatură. … 9.Se mai susține că domnul Dimitrie-Bogdan Licu nu îndeplinește nici condiția „înaltei competențe profesionale“ prevăzută de art. 143 din Constituție pentru a fi numit judecător al Curții Constituționale. Se susține că acest criteriu de numire este unul subiectiv, fiind apanajul exclusiv al autorității care face numirea să decidă asupra îndeplinirii acestei condiții. Se solicită revenirea asupra acestei jurisprudențe din două considerente: modul în care acest criteriu este folosit de organul de numire și clarificările pe care literatura juridică și jurisprudența internațională le aduc în privința acestui aspect. … 10.Se arată că în literatura juridică de specialitate au fost indicate criterii în funcție de care se apreciază înalta competență profesională, or, din CV-ul domnului Dimitrie-Bogdan Licu nu rezultă niciun fel de activitate didactică, titlu academic, nicio comunicare științifică susținută, niciun premiu sau nicio certificare. Mai mult, se arată că presa a relevat faptul că a obținut titlul de doctor în drept în anul 2011 la Academia de Informații a Serviciului Român de Informații cu o teză al cărei conținut este jumătate plagiat, ceea ce l-a determinat să renunțe la titlul obținut. Un astfel de act de fraudă este incompatibil cu înalta pregătire profesională ca cerință a ocupării funcției de judecător constituțional. … 11.Se menționează faptul că audierile candidaților în Comisia juridică și în plenul Camerei Deputaților nu s-au referit la pregătirea de specialitate a candidaților, la studiile/ articolele/cărțile publicate, la manifestările științifice la care au participat, iar deputaților nu li s-a acordat ocazia să pună întrebări candidaților, sens în care se învederează Curții Constituționale să solicite stenogramele audierilor candidaților. Or, art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 arată că trebuia să aibă loc o audiere a acestora, ceea ce presupune o prezentare din partea candidatului, urmată de o sesiune de întrebări adresată de parlamentari și răspunsurile candidatului. În fapt, audierea s-a limitat la o prezentare de 3 minute a candidaților în plenul Camerei Deputaților, aspect care afectează valabilitatea actului de numire în funcție. Se menționează că, ulterior audierii în cadrul Comisiei juridice, s-a propus un singur vot „în bloc“ pentru un aviz favorabil pentru toți candidații. Reprezentanții partidului Uniunea Salvați România s-au opus și, în semn de protest, au părăsit lucrările Comisiei juridice, aspecte neconsemnate însă în raportul întocmit de această comisie. Numai în aceste condiții Comisia juridică a avizat pozitiv în unanimitate toți candidații. Prin urmare, nu mai poate fi vorba de o chestiune ce ține de oportunitatea de numire, ci de exercitarea arbitrară a prerogativei de numire, ceea ce încalcă art. 1 alin. (3) din Constituție, sens în care se face referire și la un act al Comisiei de la Veneția [Rule of Law Checklist, adoptat la 11-12 martie 2016, CDL-AD (2016)007]. Se fac referiri și la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și se concluzionează că legătura dintre judecătorul constituțional și majoritatea care l-a numit generează multiple suspiciuni care afectează încrederea în el și în Curtea Constituțională. … 12.Se menționează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la modul de numire a judecătorilor, care trebuie să îndeplinească un test constând în trei exigențe (Hotărârea din 1 decembrie 2020, pronunțată în Cauza Guðmundur Andri Ástráðsson împotriva Islandei, paragrafele 243-252), respectiv să existe o procedură de numire prevăzută de lege care să fie respectată întocmai, cel numit să aibă aptitudinea de a-și exercita atribuțiile în afara oricărei interferențe și încălcările să poată fi remediate de instanțe sau de curtea constituțională. Or, cu privire la aceste criterii, se arată că nedepunerea actelor prevăzute de lege, încălcarea unor reglementări în cadrul procedurii de numire și aparența unor legături nefirești între serviciile de informații și candidatul numit – ținând seama că a obținut un doctorat plagiat în cadrul unei instituții care ține de Serviciul Român de Informații – demonstrează nerespectarea testului antereferit și fac necesară o verificare efectivă din partea Curții Constituționale atât a criteriilor obiective, cât și a celor subiective de numire în privința candidatului numit prin hotărârea contestată. … 13.În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președintelui Camerei Deputaților pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților. … 14.Președintele Camerei Deputaților a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, prin care se solicită respingerea sesizării de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 15.Se arată că autorul sesizării de neconstituționalitate invocă în mod formal încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, cu privire la numirea unui judecător la Curtea Constituțională, fără a argumenta respectivele încălcări în mod concret și efectiv, relevant din punct de vedere constituțional. Pretinsele motive de neconstituționalitate, ce ar consta în lipsa documentelor care să ateste pregătirea juridică superioară, sunt nejustificate având în vedere că, din analiza conținutului Raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, reiese faptul că dispozițiile legale cu privire la documentele necesare în vederea propunerii numirii unui judecător au fost respectate, aceasta reținând următoarele: „Cu această ocazie, s-a constatat că dosarele depuse de candidați (…), sunt complete și cuprind întreaga documentație prevăzută de dispozițiile legale (…) candidații îndeplinesc condițiile privind pregătirea juridică superioară, dețin o înaltă competență profesională și au o vechime de peste 18 ani în activitatea juridică și în învățământul juridic superior.“ Același raport precizează că în cadrul ședinței „candidații și-au prezentat curriculum vitae și au răspuns întrebărilor formulate de către deputați“. … 16.Cu privire la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru numirea ca judecător al Curții Constituționale, se fac referiri la Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, iar cu privire la autonomia parlamentară este invocată Decizia nr. 252 din 19 aprilie 2018. … 17.Se arată că atât autorul sesizării de neconstituționalitate, cât și documentele comunicate de Comisia juridică atestă îndeplinirea condițiilor constituționale și legale de accedere la funcția de judecător al Curții Constituționale, fiind depuse documentele necesare în acest sens. Astfel, documentele atașate sesizării, respectiv: Adresa Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat nr. 3b-14/140 din 26 aprilie 2022 privind nominalizarea domnului Dimitrie-Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului-general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; curriculum vitae, ambele prevăzute de art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, acordul candidatului privind angajamentul acestuia de a demisiona, prevăzut de art. 62 din aceeași lege, și adeverința privind vechimea, eliberată de către Consiliul Superior al Magistraturii – Direcția resurse umane și organizare cu nr. 9.572/2022, probează îndeplinirea tuturor condițiilor cerute de lege. … 18.De asemenea, se arată că susținerile autorului sesizării bazate pe articole și opinii publicate în presă sunt lipsite de fundament juridic și nu pot face obiectul controlului exercitat de către instanța de contencios constituțional, aceasta din urmă trebuind să fie chemată să verifice conformitatea dispozițiilor hotărârii criticate prin raportare la prevederile Constituției și la eventuale dispoziții relevante din cadrul legii organice specifice (care organizează și reglementează autoritatea publică vizată), după caz. … 19.În ceea ce privește observația autorului prin care solicită schimbarea jurisprudenței instanței de contencios constituțional (recunoscând expres autoritatea jurisprudenței Curții Constituționale potrivit căreia criteriul înaltei competențe profesionale este unul subiectiv, aprecierea sa reprezentând apanajul exclusiv al instituției sau autorității care numește într-o anumită funcție sau delimitate publică), se arată că revirimentul jurisprudențial se poate face doar dacă s-au produs modificări substanțiale în realitatea socială și, corelativ, în soluțiile legislative consacrate în dreptul pozitiv. Or, nici Constituția și nici legea care reglementează numirea nu s-au modificat în sensul în care să fie justificată schimbarea jurisprudenței. … 20.În conformitate cu dispozițiile art. 76 din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate secretarului general al Camerei Deputaților următoarele înscrisuri în copie, cu mențiunea „conform cu originalul“: candidatura domnului Dimitrie-Bogdan Licu; actele depuse de acesta în susținerea candidaturii sale, conform art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992; raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități; stenograma ședinței Camerei Deputaților din 3 mai 2022; orice alte înscrisuri depuse/ întocmite în cadrul procedurii parlamentare de numire a domnului Dimitrie-Bogdan Licu în funcția de judecător al Curții Constituționale. … 21.Prin Adresa nr. 2/3.992 din 9 mai 2022, secretarul general al Camerei Deputaților a comunicat următoarele înscrisuri: Adresa grupului parlamentar al Partidului Social Democrat nr. 3b-14/140 din 26 aprilie 2022 prin care a fost depusă candidatura domnului Dimitrie-Bogdan Licu; acordul domnului Dimitrie-Bogdan Licu ca la data numirii în funcția de judecător al Curții Constituționale să demisioneze din funcția de procuror, datat 26 aprilie 2022; curriculum vitae al domnului Dimitrie-Bogdan Licu; Adeverința nr. 9.572 din 19 aprilie 2022, emisă de Direcția resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; copia cărții de identitate a domnului Dimitrie-Bogdan Licu; copia diplomei de licență seria N nr. 029182 a domnului Dimitrie-Bogdan Licu; Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități nr. 4c-13/255 din 11 aprilie 2022; stenograma ședinței Camerei Deputaților din 3 mai 2022. … 
CURTEA,examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea criticată, raportată la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1, 10 și 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. … 23.Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Hotărârea Camerei Deputaților nr. 36/2022 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 3 mai 2022, care are următorul cuprins: „Articol unic. – Domnul Licu Dimitrie-Bogdan se numește în funcția de judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 11 iunie 2022.“ … 24.Autorul sesizării invocă, în susținerea acesteia, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) privind respectarea Constituției și a legilor și ale art. 143 privind condițiile pentru numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale. Totodată, sunt invocate și prevederile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora: „(5) Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputați și de senatori. Fiecare candidat va depune «curriculum vitae» și actele doveditoare că îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție. Candidații vor fi audiați de comisie și de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toți candidații.“. … 25.Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, și anume un grup parlamentar, cât și sub aspectul obiectului sesizării, respectiv Hotărârea Camerei Deputaților nr. 36/2022. … 26.Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituționalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, în jurisprudența sa, Curtea a analizat și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudențială (Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27). Astfel, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanța constituțională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). Prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Curtea a stabilit că textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate – ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. În cauza de față, hotărârea criticată are caracter individual și vizează numirea unui judecător la Curtea Constituțională, instituție de rang constituțional, astfel că această condiție de admisibilitate este îndeplinită. … 27.Curtea a mai stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional, pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicție între hotărârile menționate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin Constituție, pe de altă parte. Așadar, criticile formulate trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitate, și Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15). Curtea a mai reținut, în privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, că norma de referință, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat, poate fi atât o dispoziție de rang constituțional, cât și una infraconstituțională, ținând cont de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. O atare orientare a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri – autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. Întrucât, în cauză, criticile formulate sunt raportate fie la texte constituționale cu caracter generic coroborate cu texte de natură legală, fie la texte constituționale având un conținut normativ specific, acestea urmează a fi analizate pe fond în măsura în care ele se constituie în veritabile critici de neconstituționalitate a căror soluționare ține de competența Curții Constituționale. Prin urmare, din această fază a analizei nu se poate ajunge la concluzia inadmisibilității sesizării pe motiv că criticile formulate sunt formale. … 28.Cu privire la critica potrivit căreia candidatul numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională nu a depus diploma sa de licență și, prin urmare, nu s-a atestat îndeplinirea condiției privind pregătirea juridică superioară prevăzută de art. 143 din Constituție, se observă că, potrivit art. 143 din Constituție, „Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior“. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prima și a treia condiție sunt obiective și pot face obiectul controlului de constituționalitate, pe când cea de-a doua are natură subiectivă și ține exclusiv de aprecierea autorității de numire (Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 30 septembrie 2014, paragraful 38). … 29.Art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 stabilește că „fiecare candidat va depune «curriculum vitae» și actele doveditoare că îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție“. Candidatura domnului Dimitrie-Bogdan Licu la funcția de judecător la Curtea Constituțională a fost depusă de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților, la aceasta sau anexat un curriculum vitae, precum și „actele doveditoare pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 143 din Constituție“. … 30.Având în vedere cele menționate la paragraful 21 al prezentei decizii, dosarul de candidatură al domnului Dimitrie-Bogdan Licu cuprinde copia diplomei de licență. Prin urmare, nu se verifică susținerile autorului sesizării potrivit cărora nu s-ar fi depus diploma de licență la dosarul de candidatură. Acest document este depus, este incontestabil și în sine probează în mod direct și nemijlocit faptul că domnul Dimitrie-Bogdan Licu este licențiat în drept. Astfel, nu se poate reține încălcarea art. 143 teza întâi din Constituție, domnul Dimitrie-Bogdan Licu dovedind în mod corespunzător pregătirea sa juridică superioară. … 31.Cu privire la solicitarea autorului sesizării adresată Curții Constituționale de a-și reevalua jurisprudența cu privire la verificarea condiției subiective a înaltei competențe profesionale în sensul de a se considera competentă să efectueze o asemenea analiză, Curtea constată că această jurisprudență este una constantă, respectă puterea de apreciere a autorităților de numire și înlătură posibilitatea ca instanța constituțională să realizeze o astfel de evaluare și să se substituie acestor autorități. … 32.Astfel, prin Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, paragrafele 38 și 42-44, Curtea a statuat că „marja de apreciere a Președintelui României, a Senatului și a Camerei Deputaților în exercitarea atribuției de a numi judecătorii constituționali nu este limitată la verificarea aspectelor de legalitate pe care le presupune îndeplinirea condițiilor obiective, cuantificabile (legea stabilind în ceea ce privește rangul studiilor și al vechimii juridice nivelul minimal al condițiilor pe care persoana numită trebuie să le respecte), ci vizează și aspecte de oportunitate, autoritățile competente având libertate absolută, în acest caz, de a alege o anumită persoană apreciată a întruni condiția «înaltei competențe profesionale». […] decizia de numire în funcția de demnitate publică aparține în exclusivitate titularilor prevăzuți de Constituție și implică o apreciere subiectivă, întemeiată pe informațiile care sunt evaluate în mod personal, de către fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului în cadrul deciziei colective a fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv de către Președintele României, care manifestă o opțiune personală, în cadrul unei decizii individuale. Odată adoptate aceste decizii, opțiunea fiecărui for decident este asumată în plan instituțional și politic, răspunderea pentru alegerea realizată fiind circumscrisă acestui cadru. O interpretare contrară ar însemna că, analizând condiția subiectivă a «înaltei competențe profesionale», instanțele judecătorești, învestite cu exercitarea controlului de legalitate a decretului Președintelui, sau Curtea Constituțională, învestită cu controlul de constituționalitate al hotărârilor Parlamentului, s-ar substitui prerogativelor constituționale ale Președintelui României, Senatului sau Camerei Deputaților, după caz, în ceea ce privește numirea unor persoane în funcțiile de demnitate publică, decizia acestor autorități putând fi invalidată în urma efectuării unui control fundamentat pe aprecieri în egală măsură subiective, de către un for judiciar care ar pronunța o hotărâre judecătorească întemeiată pe standarde relative, variabile și echivoce, ceea ce este în evidentă contradicție cu prevederile legale. Mai mult, a accepta o atare teză echivalează cu negarea atribuțiilor constituționale proprii ale celor două Camere ale Parlamentului, respectiv a Președintelui României, care ar deveni atribuții comune/partajate cu Curtea Constituțională, respectiv instanțele judecătorești, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la principiul separației puterilor în stat, precum și dispozițiilor art. 1 alin. (5) care consacră principiul supremației Constituției. Prin urmare, în ceea ce privește îndeplinirea condiției înaltei competențe profesionale, nici instanțele judecătorești și nici Curtea Constituțională nu au vreo competență de control și cenzură“. … 33.Consacrarea caracterului dihotomic al condițiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, și anume condiții obiective și condiții subiective, are drept consecință doar admisibilitatea unui control efectuat de instanța constituțională exclusiv în ceea ce privește condițiile obiective. Curtea Constituțională nu poate analiza și cenzura opțiunea Camerei Deputaților, prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi un judecător la Curtea Constituțională, cu privire la o persoană despre care se apreciază că întrunește cerința înaltei competențe profesionale, în condițiile stabilite de Constituție, ci poate doar să verifice și să decidă în legătură cu îndeplinirea condițiilor obiective prevăzute de lege (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragrafele 19 și 20, Decizia nr. 389 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2014, paragraful 23, Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, paragrafele 48 și 49, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018, paragraful 31, sau Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 32 și 33). … 34.Curtea Constituțională nu este competentă să verifice îndeplinirea condiției subiective referitoare la „înalta competență profesională“ a persoanelor numite în funcția de judecător al Curții Constituționale, condiție prevăzută de art. 143 din Constituție (Decizia nr. 395 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 21 iunie 2019, paragraful 36). … 35.Având în vedere cele expuse, nu se impune reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în sensul ca aceasta să verifice evaluarea autorității de numire cu privire la condiția înaltei competențe profesionale pe care candidatul la funcția de judecător al Curții Constituționale trebuie să o îndeplinească. … 36.Cu privire la susținerile potrivit cărora la nivelul Comisiei juridice, de disciplină și imunități s-a dat un aviz favorabil tuturor candidaților „în bloc“, și nu individual, sau că audierea candidaților în cadrul Comisiei nu s-a desfășurat după modul dorit de autorul sesizării, Curtea Constituțională reține că acestea nu reprezintă chestiuni de constituționalitate, ci de aplicare a regulamentelor parlamentare, a căror examinare excedează competenței instanței constituționale. Mai mult, întrucât aspectele invocate nu au o consacrare constituțională expresă nu pot fi analizate de Curtea Constituțională. … 37.Se mai susține că între domnul Dimitrie-Bogdan Licu și serviciile de informații există aparența unor legături nefirești, ceea ce știrbește din capacitatea sa de a fi în afara oricăror influențe exterioare funcției. Aceste aspecte sunt chestiuni de apreciere personală/opinii/puncte de vedere de natură subiectivă ale autorului sesizării, și nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 36/2022 (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 395 din 5 iunie 2019, paragraful 37, sau Decizia nr. 469 din 7 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 26 iulie 2021, paragraful 43). … 38.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. c) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) și al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată și constată că Hotărârea Camerei Deputaților nr. 36/2022 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică președintelui Camerei Deputaților și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Benke Károly–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește