DECIZIA nr. 294 din 9 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 360 alin. 1, ale art. 363 alin. 3 și ale art. 385^3 din Codul de procedură penală din 1968, excepție ridicată de Alexandru Georgian Lefter în Dosarul nr. 42/189/2013 al Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1290D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Sebastian Felecanu, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care arată că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dispozițiile criticate îndeplinesc condiția de a fi „în vigoare“, Curtea putând analiza constituționalitatea acestora. Solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 4, 21, 23, 24, 31 și 124. Impunerea unui termen de 10 zile de la pronunțare pentru introducerea căii de atac, în condițiile în care persoana a fost prezentă la dezbateri, dar a lipsit la pronunțare, încalcă dreptul la apărare și principiul egalității.  … 5.Dispozițiile criticate creează o situație juridică „inferioară“, discriminatorie, pentru inculpatul diligent care a fost prezent la dezbateri, dar nu a fost prezent la pronunțare, raportat la alți inculpați, care au o anumită calitate, respectiv calitatea de deținut, militar în termen, elev al unei instituții militare de învățământ, inculpat internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, inculpați care au lipsit de la pronunțare, dar pentru care termenul de formulare a căii de atac curge de la comunicarea minutei/dispozitivului sentinței penale. … 6.Arată că noul Cod de procedură penală prevede că termenul de formulare a căii de atac curge de la momentul comunicării către partea interesată sau către inculpatul care nu a fost prezent la pronunțare. Acesta este un argument al faptului că textele de lege criticate ce se regăsesc în vechea reglementare sunt neconstituționale, încălcând și principiul constituțional al egalității în fața legii. … 7.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Invocă Decizia nr. 357 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:8.Prin Decizia nr. 389 din 4 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 42/189/2013, Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 360 alin. 1, ale art. 363 alin. 3 și ale art. 385^3 din Codul de procedură penală din 1968, excepție ridicată de Alexandru Georgian Lefter, cu ocazia soluționării apelului.  … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază că dispozițiile criticate, care impun un termen de 10 zile în care trebuie să se declare/formuleze calea de atac, termen care curge de la pronunțare, chiar și în situația în care inculpatul a fost prezent la dezbateri, dar nu a fost prezent la pronunțare și nu a luat cunoștință de dispozitivul/minuta sentinței penale de condamnare, sunt neconstituționale. Susține că trebuie să existe o comunicare efectivă efectuată de instanța care a pronunțat hotărârea de condamnare, comunicare menită să asigure informarea corectă a inculpatului cu privire la soluția pronunțată, în caz contrar încălcându-se prevederile art. 31 din Legea fundamentală. … 10.Totodată, calcularea termenului de 10 zile de la momentul pronunțării, pentru părțile care au fost prezente la dezbateri, dar nu au fost prezente și la pronunțare, este de natură să încalce dreptul la apărare garantat de art. 24 din Constituție. Exercitarea căii de atac este o condiție a respectării dreptului la apărare, orice sentință penală putând fi supusă controlului de legalitate și temeinicie exercitat de o instanță superioară. … 11.Dispozițiile criticate creează o situație juridică „inferioară“ pentru inculpatul diligent care a fost prezent la dezbateri, dar nu a fost prezent la pronunțare, raportat la alți inculpați, care au o anumită calitate, respectiv calitatea de deținut, militar în termen, elev al unei instituții militare de învățământ, inculpat internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, inculpați care au lipsit de la pronunțare, dar pentru care termenul de formulare a căii de atac curge de la comunicarea minutei/dispozitivului sentinței penale. Astfel este încălcat dreptul la o justiție unică, imparțială și egală pentru toți. … 12.În final învederează că, potrivit noului Cod de procedură penală, termenul de formulare a căii de atac curge de la momentul comunicării către partea interesată sau către inculpatul care nu a fost prezent la pronunțare. Acesta este un argument al faptului că textele de lege criticate ce se regăsesc în vechea reglementare sunt neconstituționale, încălcând și principiul constituțional al egalității în fața legii. … 13.Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Faptul că, potrivit reglementării criticate, pentru părțile prezente la dezbateri sau la pronunțare termenul de declarare a apelului sau a recursului, după caz, curge de la data pronunțării hotărârii nu este de natură să aducă atingere dreptului la apărare sau dreptului la un proces echitabil câtă vreme părțile, fiind prezente, au posibilitatea să cunoască soluția instanței și să acționeze în consecință, exercitându-și fără nicio îngrădire drepturile procesuale prevăzute de lege. Chiar dacă instanța dispune amânarea pronunțării, partea prezentă la dezbateri poate afla data pronunțării hotărârii și deci soluția instanței, având, prin urmare, posibilitatea să exercite împotriva acesteia căile de atac în condițiile legii. Nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare, prin dispozițiile art. 363 alin. 1 și alin. 3 din Codul de procedură penală din 1968, a prevederilor constituționale privind egalitatea în drepturi, întrucât egalitatea nu înseamnă uniformitate, astfel încât la situații diferite regimul juridic aplicabil nu poate fi decât diferit. Situația diferită a părților prezente la dezbateri sau la pronunțare și care în cunoștință de cauză pot să promoveze căile de atac împotriva hotărârii pronunțate justifică un tratament juridic diferit, respectiv stabilirea ca moment de la care începe să curgă termenul pentru declararea acestor căi de atac a momentului pronunțării hotărârii. De altfel, potrivit art. 129 din Constituție, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești se face „în condițiile legii“. Eventuala lipsă de diligență a părții care, deși a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțarea hotărârii judecătorești, nu promovează căile de atac împotriva acesteia în termenul prevăzut de lege nu poate constitui temei al criticii de neconstituționalitate. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 360 alin. 1, ale art. 363 alin. 3 și ale art. 385^3 din Codul de procedură penală din 1968, cu următorul conținut: – Art. 360 alin. (1):„Copii de pe dispozitivul hotărârii se comunică părților care au lipsit atât la judecată, cât și la pronunțare.“; … – Art. 363 alin. (3): „Pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, termenul curge de la pronunțare. Pentru părțile care au lipsit atât la dezbateri, cât și la pronunțare, precum și pentru inculpatul deținut ori pentru inculpatul militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituții militare de învățământ, ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronunțare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.“; … – Art. 385^3: (1)Termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.(2)Dispozițiile art. 363-365 privind data de la care curge termenul, repunerea în termen și declararea peste termen a căii de atac se aplică în mod corespunzător. …  … 18.Autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 4 referitor la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 23 referitor la libertatea individuală, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 31 referitor la dreptul la informație, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă similară, prin Decizia nr. 114 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 21 aprilie 2005, Decizia nr. 357 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012, Decizia nr. 636 din 24 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.137 din 15 decembrie 2005, Decizia nr. 266 din 22 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 18 mai 2011, și Decizia nr. 444 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 23 iunie 2006. … 20.Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că prevederile legale criticate sunt norme de procedură, stabilite de legiuitor în temeiul prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, acestea respectând prevederile art. 24 din Constituție. … 21.Dispozițiile art. 360 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 prevăd obligația comunicării de copii de pe dispozitivul hotărârii părților care au lipsit atât la judecată, cât și la pronunțare, în scopul cunoașterii soluției pronunțate, termenul de apel pentru acestea începând să curgă, potrivit art. 363 alin. 3 din același act normativ, de la data comunicării copiei de pe dispozitiv.  … 22.De asemenea, prin Decizia nr. 444 din 30 mai 2006, precitată, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^3 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968, statuând că „prevederile legale criticate sunt norme de procedură, stabilite de legiuitor în temeiul prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, acestea dând expresie preocupării legiuitorului de a asigura, în condiții de egalitate, accesul oricărei persoane la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea promovării căilor de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești. Art. 360 din Codul de procedură penală din 1968 prevede obligația comunicării de copii de pe dispozitivul hotărârii părților care au lipsit atât la judecată, cât și la pronunțare, în scopul cunoașterii soluției pronunțate, iar termenul de recurs începe să curgă, potrivit art. 385^3 alin. 2 din Codul de procedură penală, de la data comunicării copiei de pe dispozitiv“. … 23.Rațiunile pentru care legiuitorul nu a prevăzut obligația comunicării dispozitivului hotărârii în toate situațiile sunt evidente: părțile prezente la judecată sunt în măsură să cunoască data pronunțării și, prin urmare, să afle, cu o diligență minimă, care este hotărârea instanței, iar părțile prezente la pronunțare iau cunoștință de hotărâre chiar în momentul pronunțării sale. Așa fiind, lipsa comunicării dispozitivului hotărârii în cazurile menționate, precum și faptul că, în aceste cazuri, termenul de declarare a apelului curge (cu excepțiile prevăzute de lege) de la data pronunțării hotărârii nu sunt de natură să aducă atingere dreptului la apărare al părților, acestea având posibilitatea să cunoască soluția instanței și să acționeze în consecință, exercitându-și fără nicio îngrădire drepturile procesuale prevăzute de lege. … 24.Curtea a reținut, de asemenea, că pentru situațiile în care părțile sunt în imposibilitatea de a promova căile de atac în termenele prevăzute de lege, legiuitorul a reglementat repunerea în termen, art. 364 alin. 1 din Codul de procedură penală stabilind în acest sens că „apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile“. Așa fiind, și în aceste cazuri este asigurată deplina exercitare a dreptului la apărare, respectiv la un proces echitabil, criticile autorului excepției fiind neîntemeiate. … 25.Totodată, Curtea a constatat că egalitate nu înseamnă uniformitate, astfel încât la situații diferite regimul juridic aplicabil nu poate fi decât diferit. Situația diferită a părților prezente la dezbateri sau la pronunțare și care, în cunoștință de cauză, pot să promoveze căile de atac împotriva hotărârii pronunțate justifică un tratament juridic diferit, respectiv stabilirea ca moment de la care începe să curgă termenul pentru declararea acestor căi de atac a momentului pronunțării hotărârii. … 26.De altfel, potrivit art. 129 din Constituție, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești se face „în condițiile legii“. Eventuala lipsă de diligență a părții care, deși a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțarea hotărârii judecătorești, nu promovează căile de atac împotriva acesteia în termenul prevăzut de lege nu poate constitui temei al criticii de neconstituționalitate. … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Georgian Lefter în Dosarul nr. 42/189/2013 al Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și constatată că dispozițiile art. 360 alin. 1, ale art. 363 alin. 3 și ale art. 385^3 din Codul de procedură penală din 1968 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește