DECIZIA nr. 294 din 26 aprilie 2018

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (5) și art. 31 alin. (3) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Mihai Șova în Dosarul nr. 38.974/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 117D/2018. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19 aprilie 2018 în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, a autorului excepției, precum și a reprezentantului legal al acestuia, doamna avocat Ingrid Luciana Mocanu din cadrul Baroului București și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ocazie cu care Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 a dispus amânarea pronunțării pentru data de 26 aprilie 2018, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Decizia civilă nr. 5.895 din 8 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 38.974/3/2015, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (5) și art. 31 alin. (3) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Mihai Șova în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea cauzei de contencios administrativ și fiscal prin care s-a solicitat anularea/revocarea actelor administrative care au stat la baza retragerii accesului la informații clasificate. Sesizarea instanței de contencios constituțional a fost formulată ca urmare a admiterii recursului formulat împotriva încheierii de ședință din 11 mai 2016 a Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal pronunțată în Dosarul nr. 38.974/3/2015 prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate s-a susținut că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, în măsura în care „retragerea motivată“ este clasificată de emitentul actului. În aceste condiții, persoana în cauză nu are nicio posibilitate de a afla motivul pentru care i-a fost retras accesul la informații clasificate și evident nu se poate apăra. Totodată, aceste prevederi nu îndeplinesc standardul constituțional de referință ce vizează principiul egalității în fața legii, în măsura în care permit retragerea accesului la informații clasificate fără ca motivele acestei retrageri să fie aduse la cunoștința celui vizat de această măsură.  … 5.Așa fiind, „clasificarea motivelor de retragere echivalează practic cu o nemotivare și, pe cale de consecință, permite interzicerea ocupării unor funcții publice fără justificare, în mod discreționar, pentru motive oculte, posibil nereale. Prin clasificarea motivelor de retragere a accesului la informații clasificate se denaturează sensul art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece aceasta introduce motive discriminatorii, netransparente la ocuparea și menținerea în funcție, în sensul că se introduce arbitrariul în menținerea/eliberarea din funcție a unei persoane. … 6.Astfel, o persoană ce ocupă o funcție ce necesită acces la informații clasificate este supusă unor criterii arbitrare, deoarece nu poate afla motivele demiterii sale din funcție, ci doar că nu mai are acces la aceste informații, și, pe cale de consecință, nu poate combate în niciun fel actul abuziv al autorității, întrucât nu pot fi combătute acte administrative fără a avea cunoștință de motivele pe care actul se fundamentează. În acest fel este afectată egalitatea la ocuparea unor funcții sau demnități publice, deoarece persoana ce deține o astfel de funcție este împiedicată să exercite această funcție pentru motive necunoscute, rămânând la bunul plac al organului administrativ dacă păstrează sau elimină din funcție o anumită persoană“. … 7.De asemenea, „prin împiedicarea persoanei față de care s-a emis o decizie de concediere clasificată de a afla motivele concedierii și de a-și putea face apărări în mod concret, se încalcă egalitatea de arme, neexistând mijloace echivalente și adecvate pentru a-și susține poziția asupra problemelor de drept și de fapt, astfel că angajatorul este favorizat în raport cu funcționarul concediat“. … 8.Totodată, „în sens restrâns, dreptul la apărare presupune posibilitatea de a apela la un avocat pentru o apărare cât mai bună. Or, în măsura în care actul de retragere este clasificat și avocatul va avea acces la acesta, deținând o autorizație de acces la informații clasificate, nu se poate imagina maniera în care îl va putea apăra pe client, fără a-l informa cu privire la cuprinsul actului de retragere, deoarece orice divulgare ulterioară către client a informației clasificate constituie infracțiune. Astfel, avocatul nu va putea cunoaște maniera în care a acționat clientul său, întrucât nu îl va putea întreba despre săvârșirea acestora și nu va putea nici măcar pleda în ședință în fața clientului său, lipsit de posibilitatea de acces la informațiile cuprinse în actul de retragere“. … 9.În aceste condiții este evident că „dreptul la muncă, prin componenta sa esențială, stabilitatea în muncă/serviciul public, este grav afectată, în acest caz, până la anihilare, deoarece funcționarul nu-și poate proteja în niciun fel stabilitatea locului de muncă“. … 10.În sfârșit, autorul excepției a mai susținut că dispozițiile legale criticate afectează și prevederile art. 53 alin. (2) din Constituție, întrucât instituie măsuri intruzive care nu sunt necesare într-o societate democratică, restrângerea nu este proporțională cu situația care a determinat-o și vizează chiar existența dreptului prin ascunderea motivelor pentru care o persoană este eliberată din funcție.  … 11.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.  … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorul excepției nu a motivat-o.  … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului, documentele depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 alin. (5) și art. 31 alin. (3) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, care au următorul conținut: – Art. 28 alin. (5): „(5) Neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicția de acces la informații secrete de stat.“ … – Art. 31 alin. (3): „(3) Dispozițiile art. 28 se aplică în mod corespunzător în domeniul informațiilor secrete de serviciu.“ …  … 17.Autorul excepției de neconstituționalitate a susținut că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (3) referitor la funcțiile și demnitățile publice care pot fi ocupate, în condițiile legii, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă și art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate și analizând parcursul procesual al cauzei, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un litigiu în care capetele de cerere care implicau aplicabilitatea dispozițiilor legale criticate au fost respinse ca inadmisibile prin Încheierea din 13 aprilie 2016 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. În acest sens, instanța de judecată a reținut că acțiunea referitoare la anularea unei decizii O.R.N.I.S.S. și la anularea unui raport D.I.P.I. este inadmisibilă, deoarece, pe de o parte, nu s-a parcurs procedura administrativă prealabilă cu privire la decizia O.R.N.I.S.S., procedură care, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, constituie o condiție de exercitare a dreptului la acțiune în materia contenciosului administrativ și, pe de altă parte, raportul D.I.P.I. nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, neproducând în sine niciun efect juridic (nu a stins și nici nu a modificat raporturi juridice).  … 19.Drept urmare, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a reținut că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. Aceasta, deoarece, indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că textele legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Astfel, întrucât excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, și Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016).  … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (5) și art. 31 alin. (3) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Mihai Șova în Dosarul nr. 38.974/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește