DECIZIA nr. 294 din 25 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Ionuț Gabriel Gaiu, Claudiu Ciolan, Elena Pană, Marioara Vasile, Mihai-Dan Dumitrache, Mihaela-Consuela Smaranda, Maria Gheorghe, Dumitru Tudor, Alina-Nicoleta Ivan, Mihaela Filipeanu în Dosarul nr. 2.346/109/2018 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.995D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.406D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Iulius-Daniel Dumitrescu în Dosarul nr. 5.997/109/2018 al aceleiași instanțe de judecată. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.406D/2019 la Dosarul nr. 1.995D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, deoarece dispozițiile de lege criticate sunt norme clare, precise și previzibile. Practic, autorii excepției invocă o omisiune de reglementare, în sensul că aceste dispoziții nu oferă criterii exacte pentru încadrarea funcționarului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul județean ca funcționar public central sau teritorial. Or, această încadrare se face pornind de la prevederile din legea de bază, prin coroborare cu dispozițiile art. 1 și 4^1 din Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Faptul că centrele județene nu sunt nominalizate ca servicii publice deconcentrate nu are relevanță din punctul de vedere al calificării funcției publice. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 25 iunie 2019 și Decizia nr. 1.442/R-cont din 4 noiembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.346/109/2018 și nr. 5.997/109/2018, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Excepția a fost ridicată de Ionuț Gabriel Gaiu, Claudiu Ciolan, Elena Pană, Marioara Vasile, Mihai-Dan Dumitrache, Mihaela-Consuela Smaranda, Maria Gheorghe, Dumitru Tudor, Alina-Nicoleta Ivan, Mihaela Filipeanu și de Iulius-Daniel Dumitrescu în calea de atac a recursului formulat în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv a unor dispoziții prin care au fost stabilite drepturile salariale ale autorilor excepției. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că instanța de fond a dat o interpretare proprie textului de lege privind încadrarea în categoria funcționarilor publici teritoriali, în sensul că a stabilit că simplul fapt că funcția este exercitată în teritoriu reprezintă un criteriu pentru încadrarea ca funcționari publici teritoriali. Ca atare, dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât nu definesc în mod clar noțiunea de „funcționar public teritorial“, așa încât nu se poate determina cu precizie dacă funcționarii publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Argeș sunt funcționari publici teritoriali sau funcționari publici de stat. … 9.Se apreciază că în stabilirea încadrării salariale se pleacă de la ideea că autorii excepției sunt salarizați în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Argeș – Centrul Județean Argeș, potrivit dispozițiilor art. 4^1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăti și Intervenție pentru Agricultură, și că exercită atribuții în teritoriu, adică la nivelul județului, motiv pentru care trebuie să fie salarizați potrivit funcțiilor teritoriale. Or, încadrarea într-o categorie de funcționari publici sau alta trebuie să fie realizată pe baza unui text de lege clar, previzibil. Prin urmare, legiuitorul trebuie să lămurească dacă încadrarea în categoria funcționarului public teritorial a unui funcționar din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Argeș este dependentă sau nu de existența unui act normativ care să stabilească lista serviciilor deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. … 10.Se arată că lista serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și a altor servicii este aprobată și se actualizează la propunerea ministrului internelor și reformei administrative, prin hotărâre a Guvernului sub semnătura prim-ministrului, astfel cum prevăd în mod expres dispozițiile art. 4 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului. … 11.Singurul act normativ care reglementează serviciile deconcentrate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este Hotărârea Guvernului nr. 268/2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor care stabilește în anexa nr. 2 că singurele servicii publice deconcentrate care funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sunt direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București și inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor. Dacă s-ar ignora importanța reglementării acestei liste a serviciilor publice deconcentrate din cadrul ministerelor, atunci care ar mai fi rațiunea pentru care legiuitorul a stabilit necesitatea reglementării acestora prin hotărâre a Guvernului? … 12.Centrele județene ale Agenției de Plăti și Intervenție pentru Agricultură au fost organizate în trecut ca servicii deconcentrate, însă Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituțional actul normativ – ordonanța de urgență – care prevedea categoria de servicii publice deconcentrate, stabilind atât prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, cât și prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009 că „a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate în sensul încălcării prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție“. În esență, Curtea Constituțională a reținut că statutul juridic al unor funcționari publici se stabilește doar prin lege organică, nu prin ordonanță de urgență, iar prin întreg conținutul reglementării Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând, astfel, dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. … 13.În final, se susține că dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că încadrarea unui funcționar public în categoria funcționarului public teritorial se poate realiza doar pe baza criteriului referitor la exercitarea atribuțiilor în teritoriu, la nivel județean. O astfel de interpretare încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și (5), precum și ale art. 116 și 117 din Constituție. … 14.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.995D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată în raport cu criticile formulate. De asemenea, în Dosarul nr. 3.406D/2019, instanța, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu următoarea redactare: „Funcțiile publice teritoriale sunt funcțiile publice stabilite și avizate, potrivit legii, în cadrul instituției prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale.“ … 19.Curtea reține că, în prezent, Legea nr. 188/1999 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, însă soluția legislativă criticată se regăsește în art. 385 alin. (2) – Funcțiile publice de stat, teritoriale și locale – din această ordonanță de urgență. … 20.Autorii excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și alin. (5) privind principiul legalității, în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii, precum și în art. 116 și 117 referitoare la administrația publică centrală de specialitate: structura și înființarea. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că încadrarea unui funcționar public în categoria funcționarului public teritorial se poate realiza doar pe baza criteriului referitor la exercitarea atribuțiilor în teritoriu, la nivel județean. … 22.Referitor la aceste susțineri, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, interpretarea și aplicarea legii vizează identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, Decizia nr. 34 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 25 iunie 2020, paragraful 27, sau Decizia nr. 300 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 30 august 2022, paragraful 23). … 23.Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de aplicarea legii. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție (a se vedea și Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25). … 24.În concluzie, stabilirea în concret a dispozițiilor de lege aplicabile cauzei revine instanței judecătorești, care analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale incidente și a principiilor de drept aplicabile. … 25.Având în vedere că, referitor la dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, critica formulată de autorii excepției vizează modul de aplicare a legii, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii în concret la o cauză. … 26.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă prin prisma art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Ionuț Gabriel Gaiu, Claudiu Ciolan, Elena Pană, Marioara Vasile, Mihai-Dan Dumitrache, Mihaela-Consuela Smaranda, Maria Gheorghe, Dumitru Tudor, Alina-Nicoleta Ivan, Mihaela Filipeanu și de Iulius-Daniel Dumitrescu în dosarele nr. 2.346/109/2018 și nr. 5.997/109/2018 ale Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește